1,193 matches
-
Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți izvorâte la rândul lor din ignoranță culturală, în fascinanta lume a istoriei gândirii sociale românești. Rezultatul acestei inițieri a constat în temperarea repulsiei cioraniene pe care o nutream față de tradiția culturală din care, cu sau fără voia mea, fac până la urmă parte. Doamnele prof. univ. dr. Maria Roth și prof. univ. dr. Livia Popescu m-au sensibilizat față de problemele sociale, ajutându-mă să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cam asta-i tot. — Numai că, firește, asta nu-i fapta dumitale cea mai urâtă, spuse cu dezgust Daria Alexeevna. — E un caz psihologic, nu o faptă rea, observă Afanasi Ivanovici. — Dar servitoarea? întrebă Nastasia Filippovna fără să-și ascundă repulsia. — Servitoarea, bineînțeles, a fost dată afară chiar a doua zi. E o casă cu principii severe. — Și ai permis o asemenea nedreptate? — Asta-i bună! Doar n-ați fi vrut să mă duc și să mă acuz singur! zise Ferdâșcenko
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
individului, iar afectivitatea, rezultată din manifestările cotidiene ale instinctelor de bază, va asigura comportamentul elementar privind atitudinea de acceptare sau respingere. Dacă intelectul și rațiunea aparțin creierului reflexiv (neocortexului) afectivitatea aparține creierului impulsiv-instinctiv (arhaic) din care va rezulta plăcerea sau repulsia, satisfacția sau insatisfacția, dragostea sau ura, liniștea sau furia. Cel mai frecvent reacția la senzațiile produse de mediul Înconjurător vor depinde de impactul pe care-l au asupra afectivității. Atunci când acest impact este indiferent, adică nu implică afectivitatea, reacția nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
voinței. La rândul său instinctul de conservare, În fapt de apărare și evitare a pericolelor, are la bază sentimentul de frică care, În cazul unei amenințări, mobilizează instantaneu Întregul potențial defensiv al organismului pentru a preveni vătămarea sau dezintegrarea lui. Repulsia, scârba, spaima și groaza sunt cele patru etape care au același substrat - frica - prin care În mod reflex organismul respinge ceea ce, mai presus de rațiune, presimte ca amenințare. În virtutea aceluiași sentiment individul Încearcă să iasă din zona periculoasă prin fugă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lui nu poate și nu va fi niciodată agresiv sau violent, pentru că este un tip liniștit, interiorizat, meditativ, socializează mai greu, evită contactele preferând să se retragă În lumea lui pe care și-o construiește În stil propriu. Manifestă o repulsie organică față de conflict, ca și pentru stările conflictuale pe care le evită sistematic. de asemenea temperamentul flegmatic nu este conflictual prin structură, pentru că el privește lucrurile cu detașare, chiar de sus, până la dispreț. Este un tip calm, calculat și echilibrat
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
este o apariție recentă"77. Intelighenția românească și-a imaginat că ideea asupra "omului recent" este o invenție a domnului H.-R. Patapievici. El a putut constata, probabil, că "tinerețea" contaminează întreaga suflare de pe glob. Identitățile etnice, care trezesc atâta repulsie filosofilor postmoderni, pot să dispară liniștite, căci tinerii sunt gata să le substituie. Cum? Tinerii au puterea să respingă "convențiile vestimentare", să se lepede de literatură, să prefere "benzi desenate", muzica rock etc., toate contra exprimării verbale: cultura coca-cola în locul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de viață care să se sustragă problemei identității și dorinței"110. Foucault este un vizionar: el prevede o nouă cultură și civilizație, cu un stil de viață "gay", în care înclinațiile heterosexuale să fie excepția, iar nu regula. De aici repulsia lui Foucault (dar și a celorlalți filosofi ai nonidentității) față de origine, de identitate. Ambiguitatea ființei care-și neagă originea duce la necesitatea transformării radicale și perpetue a omului. Foucault acuză creștinismul că a încorsetat omul în identitate, silind indivizii "a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ei, ai priceput ce-i Archaeus?"113. Indiscutabil, e posibil, cum spune și textul eminescian, ca să te lepezi radical de identitate, de arheul personal, dar obscurizarea absolută a identității, până la a nu o mai recunoaște, înseamnă nebunie. În orice caz, repulsia de propria identitate, are în ea ceva maladiv, iar pricina poate să fie și înstrăinarea de identitatea sexuală, ca în cazul filosofării lui Foucault, pe fondul echivocului homosexual. Se prea poate ca homosexualitatea să fie o slăbire a arheității persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu spune o noutate și, la rându-i, Heidegger, în celebra Scrisoare despre umanism invocă limpede responsabilitatea față de limbaj din perspectiva unei filosofii și estetici a tăcerii. Deși direcțiile sunt diferite, ignorarea acestui aspect de către Rorty se poate explica prin repulsia sa de natură ideologică față de "culpa" lui Heidegger în raporturile cu nazismul. Dar, revenind la Wittgenstein, acesta n-a făcut saltul din transcendent în ateismul postmodernist, fiindcă neputând să exprime în cuvânt pe Dumnezeu, el l-a identificat tocmai în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nazist Heinrich Himmler. În primul caz, morală specific] vremii respective cerea că Huck s] îl denunțe pe Jim, un sclav fugar cu care acesta devenise prieten. În al doilea exemplu, Himmler i-a îndemnat pe generalii naziști s] treac] peste repulsia provocat] de masacrarea evreilor și s] se concentreze asupra unei datorii mai însemnate, aceea fâț] de patrie. Bennett emite o concluzie opus] teoriei lui Kant, si anume c] Huck s-a l]sat condus de afecțiunea să pentru Jim, ignorând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Bazin afirmă că Ludovic al XIII-lea nu a fost prietenul cardinalului.. Françoit Guizot în lucrarea intitulată Mémoires pour servir à l’histoire de mon temps, tradusă în limba engleză pentru prima dată în anul 1856: „Ludovic a simțit o repulsie instinctivă pentru ministrul său, față de care nu a arătat decât fidelitate de bun simț față de un servitor pe care nu-l iubea“. După ce am prezentat punctele de vedere ale cronicarilor contemporani lui Richelieu și lui Ludovic al XIII-lea, ne
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai important pentru cel care-l urmărește. Consecințele atitudinilor asupra comportamentului pot fi diferite. Există patru categorii generale de comportament care pot fi descrise: apropiere pozitivă (de exemplu: atitudinea prietenoasă, de simpatie etc), apropiere negativă (atacul, bruscarea, Îmbrâncirea), evitarea negativă (repulsia ori teama) și evitarea pozitivă (de exemplu, acceptând despărțirea sau singurătatea atunci când acestea plac unei persoane dragi). Aceste categorii de comportament corespund unor categorii ipotetice de reacții afective. Scările de atitudine nu măsoară dimensiunea pozitiv-negativă. 4) Atitudinea este un fenomen
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care posedă asemenea rezultate nu s-au Închegat atitudini clar definite față de obiect. Valoarea negativă a atitudinii indică reacții afective negative, reacții care dau naștere la răspunsuri de apreciere negativă sau evitare negativă cum ar fi reacția ofensivă și respectiv repulsia, În timp ce valoarea pozitivă a atitudinii indică reacții afective pozitive care dau naștere la răspunsuri de apropiere pozitivă și evitare pozitivă. In ceea ce privește puterea sau forța cu care cineva Își exprimă reacția față de obiect, se poate Întâmpla ca două persoane
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
inexistentă și atomii au o energie constantă. Pe măsură ce distanța dintre atomi scade, forțele de atracție dintre atomi cresc, energia potențială scade. Dacă distanța se micșorează în continuare, forțele de atracție încep să scadă, apoi se anulează și apar forțele de repulsie. Configurația la care la care forțele interatomice se echilibrează, iar energia potențială este minimă, reprezintă starea stabilă ce corespunde formării unei molecule. Molecula este o grupare de atomi ce formează o configurație stabilă datorită forțelor de interacțiune interatomice. Structura moleculelor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electron a clorului, adică energia care se degajă în urma acceptării electronului în învelișul electronic al clorului: care are valoare negativă Ionii astfel formați se atrag între ei prin forțe de natură electrostatică, apropiindu-se pînă la o distanță compatibilă cu repulsia învelișurilor lor electronice. Dacă formarea clorurii de sodiu ar decurge numai pe baza transferului de electroni, această substanță nu ar trebui să se formeze, deoarece prezintă un bilanț energetic defavorabil; suma algebrică a celor două energii este pozitivă: Schimbul de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
II sunt în partițiile grana. Acestea au o sarcină netă de valoare mică și de aceea se pot agrega conducând la o interacțiune stransă între membrane pe când complexele PSI au o sarcină negativă și sunt respinse din regiunile stivuite datorită repulsiei coulombiene. Microscopia electronică a membranelor tilacoidale fracturate prin înghețare a pus în evidență 2 tipuri de particule; particule mari cu diametrul de 170A asociate cu PSII și a celor mici, de 110 A cu PSI. Lamelele stroma prezintă activitate PSI
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Autismul, această ciudată tulburare de dezvoltare, a ajuns să afecteze un copil din 110. Cu toate acestea, societatea românească nu pare pregătită să lupte eficient pentru prevenirea și tratarea autismului. Discriminarea, umilința, negarea șanselor de vindecare, lipsa de toleranță și repulsia sunt unele din reacțiile negative pe care oamenii le au când aud de autism. Copii care suferă de această tulburare sunt stigmatizați și excluși din grădinițe și școli, refuzându-li-se cea mai esențială formă de ajutor. Cristina din Târgu
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
interpersonalizeze”, să fie în continuă interdependență și interacțiune (Mariana Caluschi, 2001, b, p. 205). În funcție de consecințele atitudinilor, comportamentul poate fi împărțit în patru categorii generale: apropiere pozitivă (de exemplu: atitudinea prietenoasă, de simpatie etc.), apropiere negativă (atac, bruscare), evitarea negativă (repulsia ori teama), eviatrea pozitivă (de exemplu acceptarea singurătății, dacă place unei persoane dragi). Astfel, în sfera comportamentului social, este inclusă o gamă foarte largă de comportamente delimitate în cadrul interacțiunii om - societate, manifestată de oameni în cadrul activității sociale desfășurate pe baza
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
având CA EFECT IMEDIAT INTRERUPEREA COLABORĂRII CONSULTĂRII ȘI COMUNICĂRII ÎNTRE CELE DOUĂ MARI CATEGORII DE INTELECTUALI CARE AU ÎNCEPUT SĂ SE DESCONSIDERE RECIPROC. Dar desconsiderându-se oamneii au sfârșit prin a desconsidera și domeniile pentru care au resimțit imediat o repulsie de nestăpânit care a blocat colaborarea și într- ajutorarea dezvoltării cunoașterii la modul general. Astfel, a apărut ceea ce autorii considerau a fi MAREA SCHISMĂ INTELECTUALĂ, ale cărei efecte negative se simt și astăzi din ce în ce mai puternic. Intelectualii de natura umanistă au
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
curățat toaleta utilizat în un palat, o mașină de serie cumpărată de un om ce stă în un palat. Prezentarea unui produs în un moment fericit al vieții tale, botez, nuntă. O minciună spusă de mai multe ori se erodează repulsia față de minciuna respectivă. Se întîmplă în cazul campaniilor agresive de publicitate pentru diverse probleme în care opinia publică este complet nefavorabilă. Se întîlnește această campanie agresivă și în cazul melodiilor. Dacă auzi o melodie de 8-9 ori de fiecare data
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
cu bunătatea divină astfel încât artificiul făcut pentru a menține deschis față de bunătatea divină un proces meditativ pe care îl considerăm suarezian , se închidea prea repede: „Totuși, dacă să mă fi făcut astfel încât eu să mă înșel întotdeauna, aceasta îi stârnește repulsie bunătății sale, se pare că nu este străin naturii sale să îngăduie să mă inșel uneori.”“ Sed si hoc ejus bonitati repugnaret, talem me creasse ut semper fallar, ab eadem etiam videretur esse alienum permittere ut interdum fallar.”) 3) Ipoteza
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
condiție pentru revolta ce se pregătea mocnit la nivelul mentalității nordice de desprindere religioasă de Roma. Senzualismul italian se regăsea în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
atunci când revine și privește pânza compoziția ei nu i se revelează brusc, ci pas cu pas ("Involuntar, Ioana continua să descopere detalii noi (...)", vezi nota 11). Descoperirea treptată a scenografiei picturale o face să reevaluaze permanent semnificația ei, astfel încât de la repulsia inițială pe care i-o provocau siluetele oribilor, reacția Ioanei Olaru se transformă în final în "bucurie": persoana cu scufie vermillon devine simbolul speranței că nu au murit toți oamenii, nici în pânză, dar nici în realitatea fizică a sanatoriului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sensul atribuit barierei ivite. V. Pavelcu elaborează o întreagă teorie a emoțiilor pe baza fenomenului de frustrare, deosebind, în afară de cele două efecte fundamentale posibile- mania (agresiune în orientare spre obstacol) și frica (cu orientare de la obstacol), alte efecte, ca repulsia, deprimarea, gelozia, ura, resentimentul, sau triumful în caz de lichidare a obstacolului. Ceea ce formează nota distinctivă/definitorie a fenomenului de frustrare este - după cum s- a arătat - sentimentul privațiunii, pe care subiectul frustrat îl explică fie prin nedreptatea pe care i-
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
degradării materialului fagocitat (După Olinescu A., 1995Ă. IOAN PAUL172 Recunoașterea, atașarea și fixarea fagocitului de particulă străină este mediata sau nu de receptori și opsonine, imunoglobulina G și fracțiuni ale complementului. Opsonizarea are rolul de a crește hidrofobicitatea bacteriilor, reducând repulsia electrostatica dintre bacterii și fagocite, ambele cu sarcina negativă a suprafeței. Particulă fagocitabilă trebuie să fie mai hidrofoba decât suprafață fagocitului. Virulenta bacteriilor este strâns legată de hidrofobicitatea pereților acestora. Bacteriile cu hidrofobicitate crescută sunt mai usor fagocitate decât bacteriile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]