5,852 matches
-
respingere”). Privită ca un mecanism de apărare propriu psihozei, forcluderea se referă la respingerea reprezentărilor insuportabile 22 chiar înainte ca ele să fie integrate în inconștientul subiectului; semnificanții supuși forcluderii nu se pot deci întoarce „din interior”, din inconștient. Reprezentarea respinsă revine din exterior și se transformă într-o halucinație. Returul psihotic este totuși complet diferit de reprezentarea respinsă, neprezentând nici una dintre proprietățile simbolice ale unei reprezentări și fiind preluat de către eu fără nici un afect. El este perceput „cu claritatea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
înainte ca ele să fie integrate în inconștientul subiectului; semnificanții supuși forcluderii nu se pot deci întoarce „din interior”, din inconștient. Reprezentarea respinsă revine din exterior și se transformă într-o halucinație. Returul psihotic este totuși complet diferit de reprezentarea respinsă, neprezentând nici una dintre proprietățile simbolice ale unei reprezentări și fiind preluat de către eu fără nici un afect. El este perceput „cu claritatea unei realități de netăgăduit”, străină eului (Nasio, 1988). Forcluderea nu face obiectul unui articol distinct în cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
permite persoanelor care trebuie să înfrunte această veste să nu fie copleșite de angoasa asociată ei (teama de moarte, de respingere, de abandon etc.). În cazul negării, percepția îngrijorătoare nu mai poate fi total evitată, dar semnificația sa este totuși respinsă. Cronologic, conceptul de „nu” apare în jurul vârstei de 2 ani. Negarea, ca și transformarea în contrariu, depinde în mare măsură de dobândirea limbajului. Negarea se poate asocia transformării în contrariu, o negare inițială făcând logic posibilă răsturnarea. Jocul negărilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ludică are mai multă importanță decât cea reală, iar plăcerile reușitei, frumuseții sau puterii sunt trăite într-un mod imposibil de conceput în lumea reală a copilăriei. În timp ce copilul se joacă, fantezia pusă în scenă este preferată realității obiective, temporar respinsă, îndepărtată. Jocul în fantezie începe în cursul celui de-al doilea an, atunci când copilul poate transforma realitatea prin accederea la lumea simbolică. Obiectele utilizate în joc pot avea funcții diferite de cea inițială. Notăm aici și apariția precoce a procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
reacție violentă contra sexualității. Ea respinge imaginea reprezentând „Sărutul”: „Este indecent, spune ea, să te săruți în plin câmp, în plină stradă, iar Lăbuță-Neagră dă dovadă de indiscreție privindu-i”. La fel se întâmplă și în cazul imaginii reprezentând „Alăptarea”, respinsă „pentru că Lăbuță-Neagră suge de la mama sa și, potrivit pacientei, o asemenea scenă în care mama își arată sânii hrănindu-și copilul este indecentă”. O altă formațiune reacțională, gustul excesiv pentru curățenie, poate fi evidențiată în răspunsurile la testul CAT. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ca și alte apărări conștiente, se situează probabil la capătul acelui continuum ce pornește de la mecanismele inconștiente (de pildă, refularea), mergând până la un nivel foarte conștient, cu o mare varietate de situații intermediare. Din această perspectivă, anumite idei sau emoții respinse ar putea reintra fără probleme în câmpul conștiinței, în timp ce altele ar ajunge să fie refulate. Alunecarea se poate produce și dinspre înlăturare către refuz, întrucât realitatea neplăcută la care persoana nu vrea să se gândească este, în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
psihotic este înrudit cu refularea realității psihice a nevroticului. În continuarea lucrărilor tatălui său, A. Freud (1936/1993; Sandler, 1985/1989) a cercetat amănunțit distincția posibilă dintre refuz și refulare, unul funcționând în raport cu realitatea perceptivă necunoscută, cealaltă în raport cu realitatea internă respinsă: „Dacă decelăm o refulare înseamnă că Eul se apără împotriva excitațiilor pulsionale. Dacă descoperim un refuz, înseamnă că există un pericol exterior”. Este un lucru cert că refuzul nu face să dispară reprezentarea insuportabilă, el doar o exclude, distingându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apoi că nici Vâșinski, nici generalul I.Z. Susaikov, locțiitorul președintelui Comisiei Aliate de Control În România, nu discutaseră această problemă cu Ana Pauker și erau iritați de schimbarea intervenită În poziția conducătorilor PCR În privința candidaturii lui Bebe Brătianu, inițial respinsă. În acest context, Vâșinski i-ar fi spus lui Dej (care Îi mărturisise dificultățile apărute ca urmare a inițiativelor de autoritate ale Anei Pauker): „N-ar fi mai bine să fie scoasă Ana de aici?”. În relatarea sa, Dej a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lagărului, ca niște scuturi. Trebuiau să atace fără să arunce nici măcar un singur obuz, fără grenade. „Cu mâinile goale?“ se miră un nou-venit. Nimeni nu-i răspunse. Fură aruncate la asalt trei companii disciplinare, șase sute de oameni. După primul atac, respins, Pavel văzu că rulourile de sârmă ghimpată dispăruseră pe jumătate sub trupurile nemișcate. Mai departe, de-a lungul împrejmuirii, prizonierii legați observau, muți, fluxul și refluxul de soldați care se lăsau uciși, fără a putea răspunde. La al cincilea sau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de reprobabile, încât simpla lor evocare este suficientă pentru a teroriza persoana. Freud vorbește despre coșmar în următorii termeni: Coșmarul este adesea o realizare nevoalată a unei dorințe, dar a unei dorințe care, departe de a fi bine-venită, este refulată, respinsă. Angoasa ce însoțește realizarea ia locul cenzurii. În timp ce putem spune despre visul infantil că este realizarea directă a unei dorințe admise și avansate, iar despre visul obișnuit că este realizarea voalată a unei dorințe refulate, coșmarul nu poate fi definit
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
În timp ce putem spune despre visul infantil că este realizarea directă a unei dorințe admise și avansate, iar despre visul obișnuit că este realizarea voalată a unei dorințe refulate, coșmarul nu poate fi definit decât ca realizarea directă a unei dorințe respinse (Freud, ???, p. 156). Prin urmare, pentru Freud, coșmarul corespunde realizării directe a unei dorințe refulate. Deși formularea are avantajul de a fi clară, ea merită totuși câteva precizări. Într-adevăr, chiar ți în cazul unui coșmar, conținuturile sunt supuse procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
puternice. Respirația îi este precipitată, ritmul cardiac rapid, este transpirată. Exemplul de mai sus ne permite să luăm în considerare două aspecte importante: 1. Necesitatea de a interpreta și coșmarul. Când Freud descrie coșmarul drept realizarea directă a unei dorințe respinse, înțelege prin aceasta realizarea incomplet voalată. Adică imaginile, scenele, ideile și sentimentele par suficient de amenințătoare și de penibile pentru a provoca teama sau o stare neplăcută celui ce visează. Totuși, nu este vorba de a analiza scenariul oniric la
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau pentru distrugerea umanității. Agresorii necunoscuți pot fi reuniți sub genericul «bandit». Banditul este pus la stâlpul infamiei de către societate, deoarece amenință ordinea prestabilită. Astfel, toate visele în care apar bandiți (tâlhari, hoți, violatori și chiar asasini) vorbesc de pulsiuni respinse, refulate, puse la stâlpul infamiei de către psihic, întrucât amenință echilibrul persoanei sau conștiința sa morală. Natura și modalitățile de agresare sunt la rândul lor semnificative. Ele precizează mai mult scopul decât cauza, mai mult forma decât fondul. Astfel, furtul exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
îl copleșească. Se poate da însă și o altă interpretare. Aceasta se referă la țapul ispășitor. Dacă în tradiția biblică este vorba de sacrificiul real al unui țap, acuzat de toate greșelile comunității, în situația actuală, țapul ispășitor este persoana respinsă și exclusă asupra căreia sunt proiectate toate greșelile grupului. Poate că cel care visează trăiește o situație similară. Și atunci, în funcție de ceea ce se întâmplă în realitate, el este fie cel care persecută, fie persecutatul. Oaie Semnificația simbolică a oii este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dintre cele patru elemente (împreună cu apa, focul și pământul), este cel mai subtil. Nu poate fi prins, văzut etc. Această specificitate îl asociază în mod evident cu principiul cosmic și spiritual. Aerul este atât elementul încorporat (inspirație), cât și elementul respins (expirație). Totuși, nu ni-l putem însuși. Nu este destinat să fie păstrat. Evocă libertatea, fluiditatea și schimbul, opuse întemnițării, rigidității și conservării. Singurul element ne-materializat, reprezintă mentalul, gândurile și inconștientul. La fel ca vântul, aerul poate simboliza iluzia
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o poartă altora, fie dorința ca lucrurile să fie așa. Se poate întâmpla însă ca atracția, chiar iubirea simțită în vis să fie deranjante, jenante sau culpabilizante. Este cazul atunci când obiectul dorinței este necunoscut, înspăimântător, hidos sau, dacă este cunoscut, respins și neacceptat în realitate. Visul dezvăluie ambiguitatea sentimentelor resimțite față de cineva, atracție percepută ca un inconvenient sau ca un conflict interior. Mânie, furie Mânia resimțită sau manifestată în vis are adesea o valoare compensatorie. Ceea ce nu poate fi perceput în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
chiar o mască de lealitate și de sinceritate. Excremente, deșeuri, gunoaie Excrementele au același simbolism ca și deșeurile, gunoaiele, canalele de scurgere, coșurile de gunoi sau urina. Semnificația este, la acest nivel, negativă, în măsura în care excrementele corespund unui lucru aruncat sau respins. Ele se asociază, prin urmare, cu moartea, corupția și descompunerea. Diareea simbolizează pierderea totală de energie, subiectul se golește, atât la propriu, cât și la figurat. Dar excrementele conțin și o forță fertilizatoare, iar bălegarul, utilizat pentru a îmbunătăți culturile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
drumul Damascului oferă cel mai formidabil contraargument. La fel stau lucrurile și cu ereticii. Indiferent de Învățăturile false pe care le proclamă Împotriva Duhului, dacă la un moment dat ei revin pe făgașul ortodoxiei, păcatul le este iertat. Altă ipoteză respinsă: unii, maximaliștii, rigoriștii, fundamentaliștii intratabili, pretind că păcatul Împotriva Duhului este păcatul comis după botez. Te-ai botezat, s-a isprăvit, nu mai ai voie să păcătuiești. Aceștia exclud, pe de o parte, pocăința din partea păcătosului, pe de altă parte
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
să Înțelegem din aceste dogme pentru o psihologie morală? În primul rând, refuzul ideii că „moartea este ultimul termen” (K. Jaspersă care Închide existența, precum și faptul că „omul este ființă destinată morții” (M. Heideggeră. Aceste afirmații nu pot fi nici respinse, nici acceptate, deși ele cuprind o notă de resemnare În fața unor acte care nu pot fi nici influențate și nici Înțelese. Problema esențială este reprezentată de destin. Se Încheie aici, În lumea realității fizice externe, existența persoanei umane, sau ea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ori) umilințe, dispreț și respingere. Văzând astfel experiența propriei noastre vieți, apare ca firească reacția de respingere și de apărare în raport cu stările și trăirile enumerate mai sus și apare ca tentant să inversăm rolurile, să nu mai fim noi cei respinși, dimpotrivă să fim puși în situația de a respinge. Aceasta nu este decât una dintre intențiile și totodată tendințele fundamentale ale omului, aceea de a exclude și de a nu fi exclus, de a nu fi cel definit, ci cel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că a făcut progrese deosebite, că a lărgit sfera de percepere a realității înconjurătoare, că a dobândit autonomia de deplasare. V VALENȚĂ (< fr. valence, cf. it. valenza) - Proprietate a unui stimul sau a unui obiect datorită căruia este căutat sau respins, resimțit ca fiind plăcut sau neplăcut (Larousse, 2006). Semnifică forța de atracție sau de respingere exercitată de orice fel de obiecte asupra subiectului. Anumite justificări obiective dobândesc valențe pozitive sau negative corespunzătoare sau nu necesităților specifice de hrană, cunoaștere, contemplare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
șomaj dacă ești concediat. — Eu voi da mai mult, spuse Bennie. Toată lumea protestă. Bennie adăugă jenat: — Păi, cam e vina mea că am ales-o. Nimeni nu se grăbi să-l contrazică, remarcă el, și atunci se simți umilit și respins, ceea ce-l tulbură profund. Dacă știm că o să fie dată afară, de ce nu semnăm o petiție? zise Wendy. Dwight pufni. Unde te crezi, În Berkeley? Plus că ea chiar e un ghid prost... Brusc, domnișoara Rong era din nou În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
decât să mă dați afară. Oricum, afară din țară n-o să mă puteți da, așa că nu e mare problemă - am replicat cu îndrăzneală. - Bine, mai vedem noi! - și ieși trântind ușa. După încă o încercare de „convingere” din partea doctorului Moreanu, respinsă hotărât de mine, s-a acceptat varianta originală. Am efectuat studiul, am redactat lucrarea, am predat-o, fără să știu nici cine urma s-o prezinte și nici când anume, deoarece atunci când am cerut informații, mi s-a replicat că
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
ca bulele din recipientul de sticlă? Dar pe de altă parte oamenii exagerează accentele tragice ale propriei condiții. Pun prea mare accent pe certitudinile dezintegrate; ceea ce Înainte era crezut, de Încredere, acum este Încercuit amar În neagră ironie. Negrul burghez respins al stabilității tradus astfel. Și asta e nepotrivit, incorect. Lumea justificând lenea, prostia măruntă, superficialitatea, hachițele, poftele - Întorcând pe dos vechea respectabilitate. Astfel era priveliștea lui Sammler spre răsărit, o burtă moale de asfalt ridicată, În care ședeau burice aburinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
obositoare și că va trebui să Îndure o seamă de explicații. Normal că am am avut pică când l-au adus acasă de la spital. I-am cerut mamei să-i pună pătuțul În garaj. Sunt sigură că s-a simțit respins, de la bun Început. Nu l-am plăcut niciodată. Era prea posomorât. Pur și simplu nu era ca un copil normal. Îl apucau niște crize de furie Îngrozitoare. — Ei, toată lumea are o istorie În spate, spuse Sammler. — Cred că În adolescență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]