1,119 matches
-
discriminării și respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, în baza Declarației Universale a Drepturilor Omului; egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap; solidaritatea socială (comunitatea participă la sprijinirea persoanelor care nu își pot asigura nevoile sociale, în vederea menținerii și întăririi coeziunii sociale); responsabilizarea comunității (comunitatea intervine activ în promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și în crearea/dezvoltarea/diversificarea și garantarea susținerii serviciilor necesare persoanelor cu handicap în conformitate cu nevoile individuale ale acestora); intervenția intersectorială și interdisciplinară (protecția specială și integrarea socială a persoanelor cu
Agenda2005-31-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284014_a_285343]
-
în cadrul schimbărilor aduse de noua filosofie a învățământului, trebuie ținut cont de faptul că profesorii nu par să fie împotriva acestei modalități de personalizare a școlilor. E adevărat că CDS presupune cunoașterea unor tehnici adecvate de proiectare didactică și înseamnă responsabilizarea tuturor celor implicați în propunerea și elaborarea CDS. Dar e un lucru mai mult decât evident că școlile nu seamănă între ele și că trebuie exorcizată tendința de a asimila seriozitatea cu uniformizarea. Fiecare școală funcționează într-un context comunitar
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
după alegerea sa că își dorește restabilirea adevărului privind monarhia constituțională și revenirea la această formă de guvernământ. În moțiunea prezentată în fața delegaților la Congresul extraordinar al formațiunii, Vasile Lupu își propune, printre altele, găsirea căilor de reunificare a partidului, responsabilizarea judecătorilor, finanțarea corespunzătoare în domeniile sănătății și învățământului, stabilitatea unei legislații în mediul de afaceri, finalizarea proceselor pentru restituirea bunurilor imobiliare confiscate de comunism, acordarea de despăgubiri victimelor neocomunismului, finalizarea restituirii bunurilor aparținând cultelor bisericești, . Din evidența mea, bunuri de
Vasile Lupu, noul preşedinte al PNŢCD, propune revenirea la monarhia constituţională () [Corola-journal/Journalistic/47534_a_48859]
-
Întrucât produsele media sunt rezultatul unei munci colective, colegii cei mai apropiați sunt și cei mai importanți critici. Importante sunt, de asemenea, legile, care reglementează activitatea mass-media, și publicul, care susține companiile de media. În Romania, instrumentele tradiționale de pentru responsabilizarea mass-media, cum ar fi ombudsman-ul sau Consiliul Presei, nu au funcționat cu adevărat în ultimii douăzeci de ani, iar instrumentele inovative, cum ar fi blogurile și comentariile la articolele online, nu par să aibă, din perspectiva jurnaliștilor, o influență
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
și Twitter”. 64 au considerat că instituțiile de presă trebuie să “pună la dispoziție linkuri spre sursele originale ale articolului jurnalistic” (o problemă destul de sensibilă) și să “răspundă la comentariile și sugestiile cititorilor” (63). Jurnaliștii sprijină, de asemenea, instrumentele de responsabilizare a media care sunt folosite puțin sau deloc în România. Astfel, 55 de jurnaliști au susținut că instituțiile de presă ar trebui să “angajeze un ombudsman/ un editor al cititorilor” (numai Televiziunea Publică are un birou al ombudsman-ului, vezi
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
acord cu afirmația, iar 32 au ales un răspuns neutru la această întrebare. Ce mai influnețează comportamentul jurnalistic La întrebarea “Care dintre următoarele au cel mai mare impact asupra comportamentului jurnaliștilor din România?”, jurnaliștii au răspuns că următoarele forme de responsabilizare au avut cel mai mic impact: ombudsman-ul (55), departamentul juridic al companiei media (49), consiliul presei (49), autoritatea de reglementare (39) și codul deontologic (40). În anumite cazuri, jurnaliștii admit că respectivele instrumente nu sunt folosite în domeniul lor
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
autoritatea de reglementare (39) și codul deontologic (40). În anumite cazuri, jurnaliștii admit că respectivele instrumente nu sunt folosite în domeniul lor de activitate, cum este cazul consiliului presei (19 persoane) sau al ombudsman-ului (17 persoane). Formele inovative de responsabilizare a presei sunt considerate slabe, în ceea ce privește influența lor asupra profesiei. Există, totuși, diverse instrumente de responsabilizare cu un impact mare asupra redacției: politica editorial a companiei (77 de răspunsuri pozitive), legile care reglementează mass-media (40 răspunsuri) și educația jurnalistică(41
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
nu sunt folosite în domeniul lor de activitate, cum este cazul consiliului presei (19 persoane) sau al ombudsman-ului (17 persoane). Formele inovative de responsabilizare a presei sunt considerate slabe, în ceea ce privește influența lor asupra profesiei. Există, totuși, diverse instrumente de responsabilizare cu un impact mare asupra redacției: politica editorial a companiei (77 de răspunsuri pozitive), legile care reglementează mass-media (40 răspunsuri) și educația jurnalistică(41 răspunsuri). Există, în plus, o influență care vine chiar din interiorul profesiei. 54 de repondenți au
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]
-
vizuale, teoreticienilor și specialiștilor media, arhitecților și urbaniștilor, tinerilor activi în toate domeniile științelor sociale, umaniste și exacte, va lua amploare. Dacă tematica anului trecut a fost Ecologismul etic, a doua ediție se va desfășura sub titlul generic Provocarea socială - responsabilizare și joc. Creația nu trebuie să eludeze dimensiunea atașamentului față de social, față de om în ultimă instanță; o țintă a acestui festival e aceea de a obișnui creatorul cu dimensiunea responsabilizării, o alta - reevaluarea perspectivei asupra jocului“, a anunțat criticul Alexandra
Agenda2006-04-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284662_a_285991]
-
doua ediție se va desfășura sub titlul generic Provocarea socială - responsabilizare și joc. Creația nu trebuie să eludeze dimensiunea atașamentului față de social, față de om în ultimă instanță; o țintă a acestui festival e aceea de a obișnui creatorul cu dimensiunea responsabilizării, o alta - reevaluarea perspectivei asupra jocului“, a anunțat criticul Alexandra Titu, la conferința de lansare a evenimentului. Dna Adriana Lucaciu, coordonatorul timișorean al Utopiilor, a subliniat că data limită pentru predarea proiectelor este 20 mai, formularele de înscriere se găsesc
Agenda2006-04-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284662_a_285991]
-
se termină aici, ci va mai cuprinde în viitor realizarea unor programe comune având drept scop sprijinirea incluziunii sociale a copiilor cu dizabilități de dezvoltare, informarea și stimularea implicării elevilor de la Școala nr. 30 în sprijinirea tinerilor cu handicap, precum și responsabilizarea membrilor comunității timișorene. Asociația a mai încheiat o convenție de parteneriat cu Clinica de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului Timișoara, instituție care are în evidență toți copiii și adolescenții cu tulburare din spectrul autist. Cele două unități își propun să
Agenda2005-19-05-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283663_a_284992]
-
trebui să fie luate ca exemple și de seniori”. Elena Udrea consideră că pentru salvarea unei vieți, nu este nevoie de bani sau instrumente sofisticate, ”ci doar de bunăvoință și de o înțelegere mai bună a situației de fapt”, o responsabilizare a cetățenilor că fiecare poate deveni un salvator, fără a mai fi nevoie ca pacienții ”să-și găsească proprii donatori”. În condițiile acestea, demersul Organizației de Tineret a PDL București este mai mult decât lăudabil. Criticile de care a avut
Udrea: Sângele nu are culoare politică () [Corola-journal/Journalistic/45980_a_47305]
-
străinătate trebuie să anunțe serviciul de asistență socială cu 40 de zile înainte de a părăsi țara. De asemenea, ei trebuie să desemneze o persoană care să se ocupe de creșterea copilului minor în perioada absenței. Această măsură are drept scop responsabilizarea părinților și a tuturor instituțiilor implicate în drepturile minorilor prin stabilirea unor obligații clare. Nerespectarea acestora atrage după sine sancțiuni specifice. Legea ar trebui să rezolve problema copiiilor abandonați de către părinții plecați la muncă în afara granițelor. Fenomenul migrației a afectat
Părinții aflați la muncă în străinătate trebuie să notifice autoritățile () [Corola-journal/Journalistic/80672_a_81997]
-
a dat avizul pentru pierderea pensiei de serviciu de magistrații condamnați definitiv pentru corupție, care au fost excluși din magistratură din acest motiv, arătând însă că una dintre prevederile proiectului propus de MJ pune probleme de neconstituționalitate. Comisia " Independența și responsabilizarea justiției " din CSM a apreciat că este necesară o intervenție legislativă cu privire la pierderea pensiei de serviciu de către magistrații condamnați penal, dar a arătat că una dintre prevederile proiectului de lege propus de Ministerul Justiției pune probleme de neconstituționalitate. Potrivit acestei
Plenul CSM, aviz favorabill pentru eliminarea pensiilor magistraţilor corupţi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75454_a_76779]
-
pensie de serviciu la momentul intrării în vigoare a noilor prevederi și nu are caracter retroactiv. Proiectul de act normativ a fost analizat de DLDC, care și-a exprimat un punct de vedere, însușit de Comisia numărul 1 - " Independența și responsabilizarea justiției, eficientizarea activității acesteia și creșterea performanței judiciare, integritatea și transparența sistemului judiciar". Aceasta a propus avizarea favorabilă a proiectului Ministerului Justiției cu o serie de observații. "Comisia a apreciat că alineatul 2 al articolului propus ar trebui să se
Plenul CSM, aviz favorabill pentru eliminarea pensiilor magistraţilor corupţi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/75454_a_76779]
-
Autorul afirmă că remodelarea relațiilor trebuie să fie făcută „în favoarea femeilor, astfel încât diferențele de gen să privilegieze femeile și să defavorizeze bărbații”. Consider că mai adecvată este următoarea formulare: remodelarea trebuie să aibă în vedere eliminarea cauzelor defavorizării femeilor și responsabilizarea bărbaților. În spiritul reformulării precedente, exemplul pe care îl oferă xe "Pasti"Pasti către finalul cărții, „spălatul vaselor”, poate fi privit drept un consum mai mare de timp al femeilor în activități domestice, dar și o lipsă de asumare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
inegalităților sexuale, schimbarea vizează mai ales un strat profund al societății, deoarece este asociată cu schimbări culturale majore. În familie, inegalitățile de gen se reflectă prin rolurile asumate de cei doi părinți. Acestea pot fi eliminate la nivel instituțional prin responsabilizarea taților în privința creșterii copilului (concediu parental), sancționarea celor care nu plătesc pensia alimentară (adecvată financiar), modificarea socializării de gen (care poate determina schimbări, dar în timp) etc. În gospodărie, diviziunea de gen a muncii produce diferențe care se pot atenua
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
de cvasiabsența feminismului politic românesc)2. Femeile și bărbații din politica românească nu trebuie doar să înțeleagă că ce este personal este politic, ci să și transpună acest principiu în activitatea pe care o desfășoară. Cum? Printr-o mai mare responsabilizare față de interesele cetățenilor pe care îi reprezintă, prin participarea la programe derulate de organizații neguvernamentale care să le furnizeze și instrumente de lucru sensibile la gen și, nu în ultimul rând, printr-o lectură a documentelor elaborate de instituțiile xe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
familie. 3. Principiul promovării valorilor nonviolenței la nivelul comunității. Cunoașterea gravității efectelor comportamentului violent la nivelul societății implică acțiuni concertate ale statului și societății civile în vederea schimbării patternului cultural în ceea ce privește toleranța populației la actele de violență în familie. 4. Principiul responsabilizării. Societatea modernă are nevoie nu numai de persoane capabile, active și înalt motivate, dar și responsabile față de sine, familie, prieteni, colegi, vecini, comunitate. Aceasta presupune responsabilizarea fiecăruia pentru problemele celorlalți, complementar cu responsabilizarea colectivității față de problemele și dificultățile cu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
schimbării patternului cultural în ceea ce privește toleranța populației la actele de violență în familie. 4. Principiul responsabilizării. Societatea modernă are nevoie nu numai de persoane capabile, active și înalt motivate, dar și responsabile față de sine, familie, prieteni, colegi, vecini, comunitate. Aceasta presupune responsabilizarea fiecăruia pentru problemele celorlalți, complementar cu responsabilizarea colectivității față de problemele și dificultățile cu care membrii săi se confruntă. Este vitală atât responsabilizarea agresorului pentru actele de violență comise, cât și a instituțiilor abilitate să intervină în rezolvarea cazurilor de violență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
actele de violență în familie. 4. Principiul responsabilizării. Societatea modernă are nevoie nu numai de persoane capabile, active și înalt motivate, dar și responsabile față de sine, familie, prieteni, colegi, vecini, comunitate. Aceasta presupune responsabilizarea fiecăruia pentru problemele celorlalți, complementar cu responsabilizarea colectivității față de problemele și dificultățile cu care membrii săi se confruntă. Este vitală atât responsabilizarea agresorului pentru actele de violență comise, cât și a instituțiilor abilitate să intervină în rezolvarea cazurilor de violență în familie. 5. Principiul participării. Promovarea participării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
persoane capabile, active și înalt motivate, dar și responsabile față de sine, familie, prieteni, colegi, vecini, comunitate. Aceasta presupune responsabilizarea fiecăruia pentru problemele celorlalți, complementar cu responsabilizarea colectivității față de problemele și dificultățile cu care membrii săi se confruntă. Este vitală atât responsabilizarea agresorului pentru actele de violență comise, cât și a instituțiilor abilitate să intervină în rezolvarea cazurilor de violență în familie. 5. Principiul participării. Promovarea participării și consultării beneficiarilor la toate nivelele de decizie, printr-o abordare sensibilă la diferențele culturale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și dezvolta programe și servicii sociale specializate destinate persoanelor afectate de violența în familie. Obiectivul 3: Dezvoltarea unei culturi a parteneriatului și solidarității sociale în dezvoltarea politicilor de prevenire și combatere a violenței în familie la nivel național. Obiectivul 4: Responsabilizarea societății românești față de problematica violenței în familie. Obiectivul 5: Participarea și implicarea activă a statului român la acțiuni întreprinse la nivel internațional în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie. VI. Obiective operaționale 1. Completarea și armonizarea cadrului legislativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
instituția noastră, pentru că: • întărește dimensiunea europeană a școlii; • asigură schimbul și multiplicarea de bune practici în domeniul consilierii și suportului oferit persoanelor cu deficiență de auz; • facilitează apropierea comunității auzitorilor de comunitatea deficienților de auz; • contribuie la sensibilizarea, conștientizarea și responsabilizarea comunității auzitorilor față de nevoile comunității deficienților de auz; • asigură valorificarea resursei umane din școală în elaborarea materialelor, ghidurilor și instrumentelor de lucru necesare colaborării și cooperării dintre comunitatea auzitorilor și aceea a deficienților de auz; • implică activ comunitatea în rezolvarea
Proiect Leonardo da Vinci by Gabriela Chirte? () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84367_a_85692]
-
așa existente. Artiștii devin actanți socio-culturali Teatrul comunitar este un teatru de intervenție care acționează și reacționează în funcție de problemele comunității, implicate la rândul ei cât mai puternic în facerea spectacolului. Este un teatru teritorial, de urgență implicativă, de alertă și responsabilizare civică, așa cum și-l dorea Augusto Boal, teoreticianul teatrului oprimaților. Artiștii devin actanți socio-culturali, care mediază relația dintre autorități și cei care formează și formatează comunitatea. În Construiește-ți comunitatea nu e însă vorba doar de o suită de spectacole
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]