15,011 matches
-
și competența organelor judiciare și modul concret de realizare a fiecărei etape a procesului de monitorizare. Cu atât mai mult, reglementarea privind efectuarea supravegherii tehnice și organele care efectuează această supraveghere (întrucât reglementarea privește norme de procedură penală, vizând posibilitatea restrângerii unor drepturi și libertăți cetățenești) trebuie clar precizată în lege, pentru ca această procedură să nu fie îndeplinită de persoane care nu sunt prevăzute de lege sau care au un statut incert, putându-se crea astfel situații în care organele
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
după ce a primit informații clare și complete, în conformitate cu Directiva 95/46/CE, inter alia, cu privire la scopurile prelucrării. Excepțiile referitoare la prezența acordului utilizatorului sunt prevăzute la art. 15 alin. (3) din Directiva 2002/58/CE, în cazul în care restrângerea constituie „o măsură necesară, corespunzătoare și proporțională în cadrul unei societăți democratice pentru a proteja securitatea națională (de exemplu, siguranța statului), apărarea, siguranța publică sau pentru prevenirea, investigarea, detectarea și urmărirea penală a unor fapte penale sau a folosirii neautorizate
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
respectiv în hotărârea judecătorească prin care este recunoscut acest drept, Avocatul Poporului susține că aceasta contravine art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății și art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos din Constituție din perspectiva lipsei de proporționalitate a restrângerii exercițiului dreptului la un mediu sănătos și a celui la ocrotirea sănătății determinată de posibilitatea schimbării destinației terenurilor amenajate ca spații verzi, în condițiile legii criticate. ... 43. Prevederile art. 35 din Legea fundamentală stabilesc obligația pozitivă a statului de a
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
având în vedere că respectarea riguroasă a acestor norme reprezintă un obiectiv major, protejarea mediului înconjurător, deci și a spațiului verde existent, având o legătură directă cu nivelul de sănătate publică, ceea ce constituie o valoare de interes național. ... 46. Restrângerea spațiilor verzi accentuează masiv riscurile ecologice urbane, având un impact negativ imediat asupra viabilității și sustenabilității acestora, asupra calității vieții și stării de sănătate a populației. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, norma de spațiu verde pentru un locuitor trebuie să
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
continuare, Avocatul Poporului susține că și dispozițiile art. 48 din legea criticată, cu referire la art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, încalcă exigențele constituționale ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi numai prin lege, din perspectiva unei lacune legislative, dar și principiul legalității. Din analiza textului de lege menționat mai sus, rezultă că acesta nu întrunește cerințele de claritate și previzibilitate impuse de respectarea principiului constituțional al legalității
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
concrete, interpretarea prin analogie nefiind permisă. Împrejurarea că art. 48 din lege nu operează alte modificări în privința condițiilor în care se realizează schimbarea destinației terenurilor este de natură să imprime imposibilitatea aplicării textului de către destinatarii normei astfel încât restrângerea exercitării dreptului la un mediu sănătos să nu devină excesivă. În plus, prin art. 13 din textul criticat, legiuitorul transferă reglementarea condițiilor concrete pentru amplasarea elementelor de infrastructură la conținutul contractului care conferă dreptul de a executa lucrări de construcții
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
140) și procedura de autorizare a unor măsuri de supraveghere tehnică de către procuror (art. 141). Pe de altă parte, art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 51/1991 face referire la activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului și care pot consta în localizarea, urmărirea și obținerea de informații prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere. ... 75. Guvernul apreciază că dispozițiile nou-introduse în Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
a Legii fundamentale și nici nu dezvoltă normele acesteia prin stabilirea unui standard de protecție mai ridicat. De altfel, înșiși autorii sesizării admit că sfera drepturilor și a obligațiilor poate fi restrânsă prin măsuri legislative naționale în cazul în care restrângerea respectivă constituie o măsură necesară și proporțională pentru protejarea anumitor interese publice, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Directiva 2002/58/CE, astfel încât soluțiile promovate în textul legii pot fi considerate în acord cu legislația europeană pe care legea o
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
Așadar, Curtea a reținut că se poate distinge între înregistrările realizate ca urmare a punerii în executare a unui mandat de supraveghere tehnică dispus potrivit Codului de procedură penală și înregistrările rezultate din activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, în cadru extraprocesual penal, Curtea subliniind diferențele ce decurg din reglementarea separată a acestor două sisteme. Acestea vizează atât activitățile derulate de organele de urmărire
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
din Codul de procedură penală, care prevăd „interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță“, precum și dispozițiilor art. 14 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 51/1991, care prevăd că activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot consta în „interceptarea și înregistrarea comunicațiilor electronice, efectuate sub orice formă“. Prin interceptarea oricărui tip de comunicare la distanță, respectiv prin interceptarea comunicațiilor electronice, efectuate sub orice formă, norma
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 201 din 31 iulie 2002, sfera drepturilor și a obligațiilor poate fi restrânsă prin măsuri legislative naționale numai în cazul în care restrângerea respectivă constituie o măsură necesară, corespunzătoare și proporțională în cadrul unei societăți democratice pentru protejarea anumitor interese publice, cum ar fi pentru a permite desfășurarea cercetărilor penale sau pentru a proteja securitatea națională, apărarea sau siguranța publică. ... 129. În ceea
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
existent, Curtea reține că dispoziția legală criticată, coroborată cu dispozițiile Codului de procedură penală referitoare la procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică, respectiv cu dispozițiile Legii nr. 51/1991 privind autorizarea unor activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, prevede suficiente garanții cu privire la ocrotirea dreptului la viață privată, garantat de art. 26 din Constituție. ... 130. Referitor la costurile aferente operațiunilor de interceptare a comunicațiilor, Curtea reține că
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
existent, Curtea reține că dispozițiile legale criticate, coroborate cu dispozițiile Codului de procedură penală referitoare la procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică, respectiv cu dispozițiile Legii nr. 51/1991 privind autorizarea unor activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, permit accesul persoanelor autorizate la informațiile electronice, în limitele competențelor acestora, după parcurgerea unei proceduri legale și numai cu aprobarea unui judecător, respectiv judecătorul de drepturi și libertăți sau judecătorul
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
compatibile cu procesul continuu de modernizare și tehnologizare a mijloacelor de comunicare, astfel încât fenomenul infracțional să poată fi controlat și contracarat, stabilind că tocmai de aceea drepturile individuale nu pot fi exercitate in absurdum, ci pot constitui obiectul unor restrângeri care sunt justificate în funcție de scopul urmărit, tot Curtea a statuat că limitarea exercițiului unor drepturi personale, în considerarea unor drepturi colective și interese publice, ce vizează siguranța națională, ordinea publică sau prevenția penală, trebuie să constituie în permanență
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
intravilan nu reprezintă o măsură adecvată și necesară atingerii scopului menționat. Curtea subliniază că în activitatea de legiferare legiuitorul trebuie să reglementeze mecanisme de natură a permite realizarea scopului urmărit la standardul calitativ propus, fără a impune însă sarcini sau restrângeri excesive ale drepturilor individuale, indiferent de natura acestora. Or, Curtea constată că măsura legislativă instituită prin reglementarea criticată depășește limitele a ceea ce este adecvat, fiind de natură a deturna scopul pe care legiuitorul șia propus să îl realizeze, consecința
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care susține că atunci când a apărut Legea nr. 55/2020, ministrul sănătății a afirmat că în România nu există epidemie și nimeni nu l-a contrazis până în prezent. Pentru ca restrângerea unor drepturi sau libertăți să se poată realiza potrivit art. 53 din Constituție, trebuie ca aceste măsuri să se dispună prin lege și să fie necesare. Or, potrivit celor afirmate de ministrul sănătății, Legea nr. 55/2020 nu este necesară. Referitor
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
va avea următorul cuprins: a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă; ... ... ... 12. Autorul excepției susține că aceste dispoziții de lege contravin art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în redactarea inițială, art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 instituia „obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
susține că se restrânge exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. ... 15. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că întreaga critică a autorului excepției pleacă de la premisa că obligația de a purta masca de protecție constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, astfel că reglementarea acestei obligații trebuie să se subordoneze condițiilor art. 53 din Constituție. Autorul excepției nu precizează însă exercițiul căror drepturi fundamentale este încălcat și nici modalitatea în care o astfel de
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
a exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, astfel că reglementarea acestei obligații trebuie să se subordoneze condițiilor art. 53 din Constituție. Autorul excepției nu precizează însă exercițiul căror drepturi fundamentale este încălcat și nici modalitatea în care o astfel de restrângere are loc. ... 16. Așa cum Curtea Constituțională a statuat în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, structura unei excepții de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
mecanisme procedurale menite să dea deplină eficiență normelor constituționale care consacră liberul acces la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, în accepțiunea statuată de Curte în jurisprudența sa constantă, fără a ridica problema unei încălcări ori restrângeri a acestor drepturi. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
DECIZIA nr. 837 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255557]
-
15 privind universalitatea, ale art. 16 care consacră egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 22 referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Legea nr. 567/2004 a prevăzut, în redactarea inițială a art. 68, acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 alin. (2) teza finală privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că
DECIZIA nr. 749 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255628]
-
dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 131 referitor la rolul Ministerului Public. De asemenea, invocă prevederile art. 14 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
căile de atac și de a pune concluzii în acord cu obiectivele stabilite de Constituție. Dispoziția art. 131 alin. (1) din Constituție se poate concretiza, după caz, prin legi organice sau ordinare, dar această concretizare nu poate să ducă la restrângerea conținutului dispoziției constituționale. ... 21. Legiuitorul constituant a înțeles să confere procurorului un anumit rol în reprezentarea intereselor generale ale societății, din moment ce a așezat dispozițiile referitoare la Ministerul Public în capitolul referitor la „Autoritatea judecătorească“, și nicio lege organică
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
și libertăți prin hotărâri ale Guvernului. Se încalcă astfel dispozițiile art. 1, 53, 108 și 115 din Constituție, precum și jurisprudența Curții Constituționale care statuează cu privire la limitele delegării legislative. Arată că o situație de excepție, care conduce la restrângerea unor drepturi, precum cele prevăzute de art. 25, 29, 39 și 45 din Legea fundamentală, nu poate reprezenta o justificare pentru încălcarea Constituției și a arhitecturii constituționale a statului român. Spre exemplu, libertatea religioasă a fost limitată prin hotărâre a
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]