4,052 matches
-
asta dacă nu ești cineva ca Zach și nu-i poți vrăji să le execute într-o singură zi; un străvechi șal peruan franjurat, de la talciocul din Lima. Lui Zach îi plăcea să mă scoată la cină în restaurante cochete, retrase. Dintre ele, favoritul meu era Jo Jo, de pe East Sixty-fourth Street. Este chiar lângă Madison Avenue, are o ferestruică pe care se văd licărind lumânări și candelabre. Aici te poți lăfăi pe banchetele tapițate cu catifea, la mescioarele lăcuite cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cu un ratat ca Zach. Ν Ce noroc am avut că dr. F. mi-a aranjat tenul chiar azi, când Eduardo trebuia să se întoarcă și anticipam ceva superproustian alături de el, indiferent de recomandarea doctorului. Aerin van Orenburg - tânăra fiică retrasă a lui Gustav van O., care afirmă cu orice prilej că are mai multe opere de artă decât Muzeul Getty - decisese să renunțe la stilul de viață monahal și dădea un bal mascat. Circula zvonul că Aerin nu făcuse altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de pe fața mea care părea să-i distragă atenția, amintindu-i poate de vreuna dintre expresiile mult mai enigmatice ale lui Frank. Văzînd un grup de fotografi spanioli pe treptele judecătoriei, Îmi făcu semn să mă Îndrept spre o nișă retrasă. — Fratele dumneavoastră e aici pînă diseară, cînd o să-l trimită Înapoi la Închisoarea Zarzuella din Malaga. Poliția e În plină anchetă. Mă tem că În asemenea circumstanțe cauțiunea iese din discuție. — Ce circumstanțe? Vreau să-l văd acum pe Frank
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
al apropierii frontului de România. Poate urma ceva deosebit de grav. Astfel de oameni sunt periculoși chiar și pentru compatrioții lor. Marius privește rotativ imensa încăpere. Bărbați, femei, multe chipuri joviale, numai foarte puține concentrate sau absente. Într-un colț mai retras, o pereche interesantă. Ea, un chip matur, frumos, cu ochii triști ai unui suflet care plânge. Bărbatul de lângă ea, mai degrabă băiatul tânăr ca un paj, vorbește repede, cu nervozitate. Evident cu gândurile în altă parte, femeia trece ușor mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dând gânditor din cap. Trage un fum din țigară și expiră cu putere. Noroc! O urare potrivită. Noroc să fie! Ciocnesc paharele, savurând amândoi arsura plăcută a coniacului în gură. Spune-mi, în legătură cu locotenentul Rădulescu, ce-ai hotărât? Ochii căprui, retrași mult în fundul orbitelor, privesc cu atenție concentrată către șeful și prietenul său. Colonelul își trece gânditor mâna peste ceafa tunsă mărunt, aproape perie. Sunt de acord cu tine. Disciplinat fără a fi rutinat, dornic de noi misiuni și cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
De la un radio pus în surdină, ritmurile unui blues se insinuează printre scaunele cu spătar de paie și măsuțele rotunde de marmură. Două fete agreabile se mișcă silențios, servind diverse siropuri sau citronade în pahare înalte. Găsește un loc mai retras, departe de ușă. Comandă ceai și două felii de cozonac. Chiar când contemplă cu ochi pofticioși o prăjitură cu frișcă sunetul sinistru al unei sirene rupe în mii de bucăți tihna localului. Apoi alta și alta își împrăștie mugetele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu subalternul său și câteva secunde ezitase, gândindu-se cum ar fi mai bine să procedeze. Frontul îi dezvoltase abilități care-l făceau să înțeleagă multe din foarte puține cuvinte, sau chiar deloc. Ori însăși faptul că ocupase cea mai retrasă masă dar aranjase scaunele ca și cum te invita să iei loc, răsuna ca un strigăt răscolitor a unei singurătăți insuportabile. Atunci când se apropiase, plutonierul ridicase spre el niște ochii tulburi. Nu din cauza beției, chiar dacă masa plină cu sticle putea să sugereze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ucideți! Personal voi medalia pe cel care îmi va aduce dovada celor mai mulți germani omorâți... Rușii au răfuielile lor cu nemții, dar ce caută tocmai nenorocitul ăsta să dea din gură? Tare aș vrea să-l întâlnesc într-un loc mai retras, unde să fim numai noi doi. Dă-l naibii, băiete, intri în păcat cu el. Mergi la oamenii tăi. Unde te-ai încartiruit? Am găsit o cameră într-o școală. Are ferestrele sparte, dar zidurile sunt întregi. Norocoșilor. Căpitanul încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
am descoperit propriile mărturii: “Acum trăiesc la Breaza. Tot aud că se spune că m-am retras și m-am tot retras...Nici vorbă! Continui să compun, să apar la TV, în spectacole. Nu mă simt nici singură și nici retrasă, iar casa mea răsună de muzică și de cântec! Aș zice că deși mă apropii de sfârșitul vieții, trăiesc în prezent cea mai liniștită și mulțumitoare perioadă a existenței mele. Dar ce va fi mâine numai Dumnezeu știe...”. Iar dacă
O învingătoare by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83452_a_84777]
-
n-a sosit. Asta fiindcă adresa mea pragheză (la facultate) nu mai e valabilă, credeam că știi lucrul acesta. Nu mai sunt la Facultate (din anul ^71), n-am nici o slujbă, șomez, nu pot publica nimic aici și trăiesc complet retras, ceea ce nu e rău, dimpotrivă. Dar: nu știu ce viitor va avea această ciudată situație! Acum o lună mi-a fost decernat la Paris Premiul Medicis pentru ultimul meu roman, ceea ce a fost o bună satisfacție pentru mine, dar în același timp
Milan Kundera arta romanului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8717_a_10042]
-
a pendulat între mitologie și ficțiune tip roman polițist, mass-media și clasici, istorie, critică, teorie literară și literatură. Romanul său de referință este „Magicianul“ (1967). A mai scris „Daniel Martin“ (1977),„Mantissa“ (1982) și „Omida“ (1984). A dus o viață retrasă, în mediul rural. A decedat la 6 noiembrie 2005. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 25 martie - Buna Vestire (pomenirea morților); Dezlegare la pește; 26 martie - Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci). Soborul Arhanghelului Gavriil; Sf. Mc. Montanus
Agenda2006-12-06-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284888_a_286217]
-
conform constituției. Și aiurea au fost ministerii estraparlamentare; ne numim prieteni ai datoriei și ai patriei. După Welche a vorbit Ploquet: 14 octomvrie, zise el, au fost îndreptat contra guvernului personal; d-voastră îl reînnoiți. Sunteți viitorul conflict, precum cabinetul retras e conflictul trecut. Îndărătul incapacității d-voastră revăd pe vechii oameni ai conflictului. Voiți ca Camera să-și dea din mână singura armă pe care o are, să vă voteze bugetul pentru a crea loc pentru conflicte. Voiți falimentul onorii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
i se cita motive, și trăi internat doi ani la vila sa din Gainfarn, unde trecu la biserica evangelică. După ridicarea acestei internări merse la Dresda, unde scrise broșura Fatalitatea turcească și marile puteri. Întors la 1854 în Austria, trăi retras. Abia la 1859 ținu un discurs cu ocazia unei aniversare a lui Schiller și făcu iar mult zgomot, dar guvernului-i displăcu atât de mult discursul încît a oprit publicarea, iar autorul a primit un avertisment. La 1860 - începutul erei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Spre deosebire de tine, o să lucrez." Și în clipa aceea simții o mare poftă de cărțile și de caietele mele. Mă smulsei din loc, intrai în bucătărie, căutai pâine, brânza, unt, îmi făcui un sandviș, băui un pahar cu apă și mă retrasei în birou. Încă de ieri îl populasem cu autorii mei, pe care îi împrăștiasem peste tot, pe canapea, pe birou și chiar pe jos pe covor, fiindcă în ciuda dorinței mele de a citi sistematic, se întîmpla uneori să fiu prins
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe el cum ași fi dorit, ci scaunul pe care stăteam. Asta mă făcu să văd roșu. Îi înfipsei mâna în cravată, îl împinsei spre perete și îl făcui să se holbeze în strânsoare, din roșcat se făcu vânăt. Mă retrasei, îmi ridicai scaunul și spusei: "Nu-mi place să fiu pupat cu sila. Îmi rămân balele, nu vreun sentiment..." Și mă ștersei îngrețoșat pe obraz. Spre uimirea mea nimeni nu se indignă, deși se așternu o oarecare tăcere în marea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe cine vrei și pe cine nu vrei, în afară de Marx și marxism. Nici ăsta nu e zdravăn la cap!" râse Matilda sugerîndu-mi astfel că pentru ea sursele comediei erau diverse, nu râdea numai de indivizi ca de-alde Calcan. Mă retrasei în biroul meu și în timp ce îmi beam cafeaua și Matilda răsfoia ziarele (căci la serviciul ei unde era șefă evita să citească Scânteia în colectiv și să comenteze articolul de fond, la orele opt dimineața, lăsa pe altcineva s-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
indignare resemnată în glas și sigură pe ea, semn că nu exista răspuns la revelația pe care o avusese și n-avea chef să audă și de la mine cuvinte. Nici nu le pronunțai. Mă dădui jos din pat și mă retrasei în biroul meu, neliniștit că nici când o iubeam din tot sufletul nu mai puteam s-o spun. Mincinos? Ei bine, gândii, vom despuia viața noastră de orice farmec al comunicării, prin cuvinte sau orice altceva. Dacă totul poate fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sentimentul acela bizar de complicitate cu minele în care lucrasem și cu oamenii de-acolo începură să se retragă și în același timp și apropierea de Matilda, de astă dată sub semnul unei profunde melancolii, începu să-mi reînvie sentimente retrase, speranțe închise. Îmi povesti cum, chiar îndată după arestarea mea, canalii al căror nume n-avea să-l afle începuseră pregătiri de judecarea ei în ședință publică și excluderea din partid. Ședința avu loc după ce deveni fapt cert condamnarea mea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vreun interes însemnările mele și desigur nici nu le-ar mai fi luat cu ea acasă, în orice caz nu și-ar fi permis, în timp ce fiind vorba de un simplu muncitor neglijase bunele maniere. Mă înșelam însă. După cafele mă retrasei și îi găsii pe tinerii soți la mine în odaie. Stăteau de vorbă liniștiți. "Doamnă, zisei, mă scuzați că am râs într-un fel atât de stupid, dar am avut o desamăgire, îmi făcusem iluzii față de interesul dumneavoastră pentru caietele
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ating decât târziu un organ vital, bolnavul se chinuie, mult... Doamna Petrini, mama dumneavoastă, a murit de fapt de tristețe... Cancerul e boala tristeții... Am fost colegi la liceu, pe urmă ea a abandonat... Totdeauna a fost ea așa mai retrasă, i se spunea călugărița, știți, caracterizări din astea naive ale fetelor care le e gândul mai degrabă la dans și la serate, decât la ceva mai înalt... Ce mai faceți? schimba el vorba după o tăcere. Am auzit că o să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mulțumesc pentru atenție." "Îmi plac foarte mult florile, explică ea (într-adevăr avea pe biroul ei o vază plină) și îmi imaginez că la toată lumea plac..." "În orice caz, adăugai și eu, nu displac. E greu de conceput!" Și mă retrasei în biroul meu. (Nu mai am timp să povestesc ce s-a mai petrecut cu mine în săptămânile următoare, Ciceo mi-a făcut o vizită și m-a anunțat că nu mai poate amâna procesul meu decât o dată; o lună
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vorbăria ei. Nimic! Uită-te la mine și atâta tot. Nu ajunge? Nu! gândeam Și atunci îmi oferea cu acel secret și tandru humor, ca și când mi-ar fi ghicit gândurile, un fulger din acel surâs al ei fascinant, repede însă retras, și care pierea în inepuizabila ei vervă incoloră și fastidioasă. " Nu sânt interesantă? se întrerupse de astă dată și nu mă lăsă să-i răspund, știu că nu sânt am aflat asta demult, când m-am îndrăgostit de primul băiat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
păzesc ciobanii pe munte!" "Bun, și nylonul e din nisipu-ăla pe care îl topesc muncitorii sau din petrolul pe care îl scot sondorii din adâncul pământului și alți specialiști îl fac fire, nu văd de ce aceeași simpatie adresată ciobanilor trebuie retrasă celorlalți..." "Dacă ai vrea să-mi faci vreodată cadou niște perle artificiale să nu te gândești cumva că nu e nici o deosebire între ele și cele pe care le face apa mării din trupul acelor fructe ale ei, acele cochilii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
întîmpla? O iubeam? Nu, era ceva mai rău, dar nu-mi dădeam seama ce anume. Un instinct adânc îmi spunea că ar trebui să mă opresc aici, că nu puteam trece peste această istorie cu fotografia, că adică totul trebuia retras, și tandrețea și prietenia. Cum să treci peste o asemenea imagine? Să te fotografiezi cu opt bărbați... Nu, deloc, cu nici un chip, nici o fată nu putea să justifice cum ajunsese ea într-o asemenea postură, de obicei ele sânt cel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
eram udă de ploaie." Nu știu de ce mă pufni râsul. Adevărurile ei erau totdeauna însoțite de un evantai de sugestii, protest infantil (să nu devii brutal și să jignești o fetiță!), reproș voit exagerat și în același timp parcă imediat retras, să nu-ți închipui că chiar îți fac această favoare, dar totuși să știi că ești vinovat... "De ce rîzi?", zise surâzând ea însăși cu ironie, a cărui tandrețe întoarsă în interior, spre siguranța de sine că se știa iubită, mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]