2,257 matches
-
memorialistică fără o bogată serie de portrete și fără imaginea societății și epocii. Memoriile lui Casanova, bunăoară, interesează mai puțin prin relatarea performanțelor galante (de altminteri foarte trase de păr, dar de multe ori, când nu sunt numai curată lăudăroșenie, revelatorii pentru caracterul picaresc și libertin al ambianței) decât prin tabloul așa de variat și de pregnant ai Europei de atunci. Latura personală a memoriilor, chiar când autorul, cum e cazul de obicei, își exagerează importanța sau se plasează într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Pléiade, p. 476). În genere se face prea mult caz (sau mai exact nu prea mult, dar într-un sens fals) de vis, invocându-l tot împotriva realității „crude” sau „vulgare”, dar visul e o experiență, deci o realitate umană revelatoare, de multe ori foarte crudă și divulgând nu rareori sordide latențe. Visăria extatică propusă ca antidot al realității nu e altceva, să am iertare, decât o stupidă impostură. Tot așa de stupidă ca și alta înrudită, anume poetizarea sau, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
stupidă ca și alta înrudită, anume poetizarea sau, cu o expresie fără noimă, care se încetățenește: „poematizarea”. Nici un poet adevărat nu poetizează. Nici un scriitor adevărat nu știe ce e asta „poematic”. Poezia și arta nu sunt “înaripate” tocmai fiindcă sunt revelatoare de adevăr uman. A fi terre-à-terre și „pedestru” e desigur, în genere, ceva meschin și mediocru. Dar marile, fascinantele, exaltantele revelații se obțin totuși la nivelul terestru și din perspectiva „pietonului”. Totul e să vezi, iar dacă vezi bine poți
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
impunător pe mari suprafețe, pretinde spiritul geometric, care e unul de construcție. Dar spiritului geometric îi este absolut indispensabil simțul nuanțelor. Ungheanu îl stăpânește perfect, dar fără a face inventarul tuturor nuanțelor, merge direct la cele esențiale, la cele mai revelatorii, pe care le formulează ritos, definitiv, deducând apoi lapidar și fără circumlocuțiuni tot ce decurge din datele constatate. Nu se pronunță însă decât în deplină cunoaștere a „dosarului” sau, cum spune, „cu toate piesele pe masă” și cu criteriile, reperele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de proporțiile Război și pace...” (p. 84). Așadar, indiferent de opinia noastră (sau chiar a lui G. Călinescu) despre acele Amintiri, faptul că ele au însemnat pentru concepția despre roman și „autenticitate” a lui Camil Petrescu, un fenomen atât de revelator, ar trebui să incite într-atâta curiozitatea unui critic care se ocupă de acest subiect, încât să-l facă să pună mâna pe acea carte și chiar s-o citească. Mai am o nedumerire, de ou totul altă natură. N.
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Mare-i puterea boului, dar și un copil Îi pune funia-n coarne”.) Logic, logică - ilogic, absurdtc " Logic, logică - ilogic, absurd" Nu se poate salva și capra, și varza. (Opțiunea pentru o alternativă sau alta În cadrul situației dilematice respective este revelatoare pentru un anumit nivel intelectual sau motivațional al persoanei: „Nu poți fi În două locuri În același timp”; „Nu poți ședea În două bărci deodată”; „Nu se pot lua două piei de pe o oaie”; Cine slujește la doi stăpâni, pe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
salva-o indivizii care În mod permanent se frământă cu un gând, se consumă cu o simțire și se topesc Într-un avânt sau o prăbușire. Dintr-un nivel superior al vieții, faptul de a te prăbuși dramatic este mai revelator pentru fenomenul vital, decât stingerea lentă Într-un echilibru plat. Nu importă absolut deloc cât trăiești, ci importă numai cât ai pus din tine În fiecare clipă.” (E. Cioran) Cel care nu are pasiuni este cu adevărat liber. (Pasiunea este
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi un „proiect” tipic pentru multe altele, o firmă producătoare considerată reprezentativă pentru celelalte din cadrul aceleiași industrii, o vecinătate tipică sau o școală tipică. Sepresupune că aceste cazuri oferă informații despre indivizi sau instituții obișnuite. Al patrulea motiv este cazul revelator. Această situație apare atunci când un cercetător are posibilitatea de a observa și analiza un fenomen care anterior a fost inaccesibil cercetării științifice, cum s-a Întâmplat În cazul lui Whyte (1943/1955), cu a sa Street Corner Society, carte amintită
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ca distincție față de cazurile rare sau unice). În momentul În care un cercetător are ocazii similare și poate analiza un fenomen curent care nu a fost accesibil altora, se justifică folosirea unui studiu de caz individual, pe baza naturii sale revelatoare. Al cincilea și ultimul motiv este cazul longitudinal: studierea aceluiași caz În două sau mai multe momente diferite de-a lungul timpului. Teoria care interesează ar specifica probabil cum anume se schimbă În timp unele condiții, iar intervalele de timp
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a lungul timpului. Teoria care interesează ar specifica probabil cum anume se schimbă În timp unele condiții, iar intervalele de timp ce vor fi alese ar reflecta etapele la care se presupune că schimbările devin vizibile. CASETA 9 Cazul individual revelator Unul dintre motivele ce pot justifica optarea pentru un caz individual În defavoarea unuia multiplu este acela că cercetătorul are acces la o situație anterior inaccesibilă observației științifice. Prin urmare, studiul merită făcut, deoarece informațiile descriptive sunt suficiente pentru a fi
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Unul dintre motivele ce pot justifica optarea pentru un caz individual În defavoarea unuia multiplu este acela că cercetătorul are acces la o situație anterior inaccesibilă observației științifice. Prin urmare, studiul merită făcut, deoarece informațiile descriptive sunt suficiente pentru a fi revelatoare. A fost cazul studiului clasic de sociologie al lui Elliot Liebow, Tally’s Corner (1967). Cartea este despre un singur grup de oameni ce trăiesc Într-un cartier sărac. Împrietenindu-se cu aceștia, autorul a putut să afle detalii despre
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În general, designul de caz individual este justificabil mai ales În anumite condiții - atunci când (a) este un test crucial pentru o teorie existentă, (b) este o situație rară sau unică, (c) este un caz reprezentativ sau tipic, (d) are scopuri revelatoare și (e) are scopuri longitudinale. Un pas crucial În conceperea și desfășurarea unui studiu pe un caz individual este definirea unității de analiză (sau cazul Însuși). Este nevoie de o definiție operațională și trebuie luate precauții - Înainte de a vă angaja
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
studiul ca Întreg este privit ca unul mai riguros (Herriott și Firestone, 1983). În același timp, justificările alegerii unui design pentru un caz individual nu sunt valabile pentru cazuri multiple. Prin definiție, cazurile neobișnuite sau rare, cele critice și cele revelatoare vor fi cel mai probabil individuale. Mai mult, realizarea unui studiu pe cazuri multiple poate solicita resurse substanțiale și o perioadă de timp ce depășesc posibilitățile unui student sau ale unui cercetător independent. Prin urmare, decizia de a Întreprinde astfel
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
tip” de caz general. La rândul lor, astfel de observații pot duce la Încercări de a afla dacă seriile de date reflectă subgrupe sau categorii ale cazurilor generale - mărind astfel posibilitatea apariției unei tipologii de cazuri individuale care sunt deosebit de revelatoare. Acest exemplu arată felul În care sintezele comparative pot deveni mai complexe, acoperind aspecte mai cuprinzătoare, nu doar analizând caracteristici separate. Un avertisment important legat de utilizarea acestui tip de sinteză comparativă este că examinarea tabelelor-text În căutarea de patternuri
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
importanță națională, fie În termeni teoretici, fie În termeni practici ori de politică; sau • ambele condiții de mai sus au fost Îndeplinite. De exemplu, un studiu pe un caz individual ar fi putut constitui o alegere deoarece era un caz revelator - adică unul ce reflectă o situație din viața reală pe care cercetătorii nu au putut să o studieze În trecut. Cazul revelator În sine va fi probabil considerat ca fiind o descoperire și o oportunitate de a realiza un studiu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
De exemplu, un studiu pe un caz individual ar fi putut constitui o alegere deoarece era un caz revelator - adică unul ce reflectă o situație din viața reală pe care cercetătorii nu au putut să o studieze În trecut. Cazul revelator În sine va fi probabil considerat ca fiind o descoperire și o oportunitate de a realiza un studiu exemplar. Ca alternativă, ar putea fi ales un caz crucial din dorința de a compara două ipoteze contrare; dacă acestea stau la
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
geneza textului literar - în termenii autorului, „laboratorul intim al literatului, înțelegând prin aceasta întreg procesul de filtrare, de la formele primare până la forma definitivă, variațiile de titlu ale poemelor sau culegerilor etc.”. A doua este corespondența scriitorilor, ca „gen de confesiuni revelatorii sub toate raporturile, biografice și de creație”. A treia direcție se îndreaptă spre mărturiile literare, care „ar dori să prezinte, fie sub forma unor interviuri, fie sub aceea a unor pagini autonome de reminiscențe, cele mai de seamă informații din
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
vechimii, aici funcția lor e mai curând de nuanță decorativă, fără tentații de cunoaștere mitico-magică. La Blaga și Voiculescu fluidul poetic vine din adâncuri tectonice străvechi, la M., mai mult dinspre superstiții decât dinspre mituri. Despre relațiile poetului cu „artele-surori”, revelatoare este această frază-credo: „Poezia trebuie să oglindească în vers adevăruri pe care le cucerește deopotrivă muzica, pictura, arhitectura” (Revăzând manuscrisul). Lui G. Călinescu poetul i se pare manierist, „mai puțin preocupat de a reprezenta”, cât de a avea „paleta, anatomia
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
cu seamă concluziile într-un scenariu narativ. Strict tehnic, traiectoria conduce de la călinescianismul frondeur al începuturilor către situarea chibzuită, la maturitate, mai curând sub semnul lui Tudor Vianu. Pentru cel ce vrea să-i fixeze locul în istoria literaturii române, revelator se dovedește totdeauna drumul care merge de la operă la biografie și îndărăt la operă. Eseurile lui N. Manolescu amestecă în chip voit temele literare cu temele morale, livrescul cu biograficul, analiza ideilor cu fuga în narațiune și confesiune. Remarcabilă este
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
siguranța. În cele din urmă, nici un cod rural postrevoluționar nu a putut fi impus, nici chiar În perioada În care se adoptau coduri napoleoniene În aproape toate celelalte domenii. Din punctul de vedere al studiului nostru, istoria acestui eșec este revelatoare. Prima propunere de cod, document elaborat Între 1803 și 1807, ar fi eliminat aproape toate drepturile tradiționale (cum ar fi pășunea comună și traversarea liberă a proprietății altuia) și ar fi modificat radical relațiile de proprietate din mediul rural În virtutea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se poată atribui o probabilitate cunoscută, a devenit un fapt ca oricare altul, În vreme ce incertitudinea (cazul În care probabilitățile fundamentale nu sunt cunoscute) rămâne În continuare În afara câmpului de acțiune al tehne-ului. „Cariera” intelectuală a riscului și a incertitudinii este revelatoare pentru multe domenii de cercetare, În care sfera analizei a fost restructurată și restrânsă pentru a se exclude elementele care nu puteau fi cuantificate și măsurate, ci doar apreciate. Mai exact, au fost elaborate tehnici de izolare și controlare a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
From Theory to Practice, traducere de Mary Klopper, Monthly Review Press, New York, 1970, p. 85. O mare parte din legislația bolșevică de la Începuturi, remarcă Guérin, era legalizarea ex post facto a acțiunilor și practicilor autonome. Vezi studiul amănunțit și foarte revelator, bazat pe un material documentar bogat, realizat de Orlando Figes: Peasant Russia, Civil War: The Volga Countryside in Revolution, 1917-1921, Cambridge University Press, Cambridge, 1996. Milovan Djilas, The New Class, New York, Praeger, 1957, p. 32. Îi mulțumesc lui Peter Perdue
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Dreams, p. 243. Lenin, aproape sigur sub influența unei alteia dintre cărțile sale preferate, Orașul soarelui a lui Campanella, voia ca În tot orașul să fie ridicate sculpturi publice, care să reprezinte revoluționari și care să fie Însoțite de inscripții revelatoare: o propagandă a monumentelor. Vezi Anatoli Lunacharsky, „Lenin and Art”, International Literature, nr. 5, mai 1935, pp. 66-71. Stites, Revolutionary Dreams, p. 242. Toată această secțiune se bazează pe capitolele 2, 4 și 6 dintr-o remarcabilă carte În curs
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ei la varii experimente, la asimilarea strategiilor narative moderne, utilizând fluxul de conștiință și monologul interior, memoria involuntară, dialogul hemingwayan, sugestia simbolică. În contextul tendințelor generale specifice prozei anilor ’60-’80, scriitorul încearcă să autohtonizeze neorealismul italian. Elementul neorealist este revelator la nivelul expresiei, ca viziune, personaj, intrigă și construcție. Se mizează pe singularitatea situației, pe ciudățenia unor eroi și pe violența lor comportamentală. Accentul pus pe poetizarea unor scene, pe decupajul episoadelor vizualizează concretețea faptului de viață (un bătrân își
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
în registru parodic, poza romantică a artistului nebun; nebunia este aici mimată, lucidă, ironică, autoironică și de sorginte livrescă. „Personajul”, care se poate identifica cu „autorul” (proza este o mică scenetă scrisă la persoana întâi), se trezește dintr-un vis revelator și, după un scurt monolog reflexiv, declară retoric: „Da, eram nebun”, apoi declamă din Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu. El vrea să se creadă un al doilea erou al nuvelei gogoliene Mantaua, un nou Akaki Akakievici. Familia, trezită
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]