2,802 matches
-
cea a autorului nu mai mult decât oricare alta). Polisemie inepuizabilă. Nu putem face un text să spună tot ce vrem noi o imagine, da. Ceea ce înseamnă că nu-i putem acuza sau atribui niciun enunț precis. Această inocență semantică (revers al unei formidabile fertilități, sugestia) este, evident, valabilă mai mult pentru imaginea-indice (fotografie sau film) decât pentru imaginea-icoană, reprezentarea elaborată și deliberată, convențională și codată, savantă și asemănătoare, cea din care Pafnofsky (în ciuda unor aprecieri sumare despre cinematografia mută) și-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Ni se par firești omagierea și cultul "Noului", ca și cum Pământul Făgăduinței ar fi încă în fața noastră, cu o singură cale de acces, cea mai scurtă, cea explorată de locomotiva momentului. Luminoasă unicitate a căilor de salvare, care are prețul și reversul ei: sumbrele bănuieli de abatere și de artă degenerată (cum se numește cea care nu a apucat pe drumul bun la momentul potrivit). Căci terorismul evanghelic al evoluției nu acceptă decât capul sau pajura, progresismul și fascismul, promisiunea și anatema
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
imageria primitivă, în epoca "idolului", creatorul imaginii nu apărea (acesta fiind chiar un criteriu). De la Paolo Uccello la Rembrandt, trecând prin Dürer, Giorgione, Botticelli și Rubens, cercetarea interiorului pare să progreseze odată cu investigarea exteriorului. Subiectivarea privirii, obiectivarea naturii: fața și reversul aceleiași monede. Emergența aproape simultană a panoramei și a autoportretului semnalează un salt înainte în demistificarea lumii. Da, peisajul este prețul vizual al unei desimbolizări a cosmosului, cu îngustarea sensului și distrugerea vestigiilor antice. Dar și cu o acuitate mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca și cum Reforma ar fi obținut cel puțin această diminutio capitis. Evidenta creștere a puterii artistului ca individ, care marchează în mod clar intrarea în era artei a se vedea, după "divinul Michelangelo", înnobilarea lui Tițian de către Carol Quintul -, are ca revers o scădere a puterii ontologice, a prezenței reale în creațiile lui. Frumusețea este o magie ratată sau refuzată. Așa cum muzeul este pubela credințelor culturalo-degradabile, arta este ceea ce-i rămâne credinciosului când imaginile sacre nu mai pot să-l mântuiască. La
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lui, evenimentul devine urma însăși. Traducere: când un jurnalist de la un post îi ia un interviu unui lider străin, evenimentul, pentru postul care-l difuzează, nu este ceea ce spune șeful de stat, ci imaginea jurnalistului. Această descalificare a profesionistului este reversul unei democratizări a imaginii industriale. Televiziunea se propune drept difuzorul natural al imaginii video, care poate visa și să o răstoarne. Camescopul este un instrument de producție ușor și ieftin. El deschide porțile filmării pentru amatori, chiar pentru activiști și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
zi pe un ecran"119. Misiunea Michel Serres, reinventând societatea pedagogică prin tele-învățământ, a creat mijloacele informatice pentru a face vizibilă repartiția cunoașterii în cadrul unei comunități: creierul unui colectiv pe un ecran Minitel. Aceste admirabile progrese tehnice nu au și revers? There is nothing such a free meal. Costul acestor beneficii de operaționalitate în exterior ar consta într-o anumită cecitate simbolică interioară. De câteva decenii, extinderea spațiilor observabile pare să aibă ca preț amputarea teritoriilor utopiei. Când spectrul razelor electromagnetice
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cealaltă și, în cele din urmă, ar opri expansiunea dimensiunii spațiu-timp; balonul ar începe să se dezumfle. Dezumflarea ar fi din ce în ce mai rapidă, iar universul s-ar încălzi tot mai mult, în final ajungând într-o stare care poate fi considerată reversul Big Bangului: numită Big Crunch. Deci care va fi soarta noastră: marea comprimare sau moartea termică? Răspunsul poate fi aflat ușor. Când observă o galaxie îndepărtată, astronomii privesc înapoi în timp. O galaxie apropiată se poate afla la un milion
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fel stau lucrurile în privința formulei posibile „manifestarea profanului“. Cu alte cuvinte, premisa de la care se pornește, în cazul lui Eliade (dar și în cazul lui Otto), este aceea că se consideră de la sine înțeles binomul sacru- manifestarea (sau manifestările) sacrului, reversul neavând aceeași legitimitate: profan- manifestarea (sau manifestările) profanului. Doresc să ilustrez prin acest exercițiu presupozițiile necritice ale demersurilor celor doi autori, pe baza cărora se clădește întreg eșafodajul privitor la sacru și la înțelesurile lui. Cu alte cuvinte, se pot
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
illo tempore pentru refacerea matricii ori structurii originare a lumii. Iată, în această ordine, și alte tipuri de ilustrări: 1.procesele de emanație și crizele care au avut loc după retragere, mai ales spargerea vaselor și împrăștierea scânteilor divine, sunt reversul activității teurgice, al cărei scop este să recreeze acelanthropos ceresc sfărâmat. Omul căzut, care este răspunzător și de căderea scânteilor, este chemat să repună particulele de lumină, întemnițate printre fărâme, la locul lor primordial din divinulanthropos, activitate cunoscută sub numele
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
continua Tarde este de a arăta că, dacă vrem să ajungem în economia politică la legi veritabile, și în consecință cu adevărat științifice, trebuie să întoarcem, ca să zicem așa, veșmântul util dar cam uzat al vechilor școli, să facem din revers față, să punem în relief ceea ce ascund ele, să explicăm semnul lucrului semnificat"50. Folosim mult temenul de cosmopolitism 51. "Cosmopolitismul combină valorizarea diferenței și a alterității cu efortul de a concepe noi forme de autoritate politică ce depășesc statul-națiune
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
calitativ la mijlocul secolului trecut. Însă așezarea unui semn de egalitate între absurd și irațional constituie o eroare. Din acest motiv, Loredana Ilie amendează opiniile curente, vehiculate în spațiul critic autohton. Concept gnoseologic, "implicat în procesul cognitiv", absurdul "nu este nici revers al rațiunii, nici identic cu iraționalul" argumentează Marta Petreu, în Teze neterminate. Întâlnirea "dintre rațiunea umană, "eficace, dar limitată" și "tăcerea irațională a lumii" produce absurdul, adică o stare de inadecvare afectivă". Însă absurdul are și o altă față. Mutațiile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Eugen Ionescu, de pildă, există o deosebire atitudinală. Ionescu a creat deliberat "un absurd rizibil și înfricoșător totodată". El dilată "limitele posibilului" la maximum, pentru a crea "un univers absurd, terifiant, de nesuportat, ca și disperarea din care provine". Prin revers, Caragiale extrage absurdul din realitatea extralingvistică. Prin reiterare și detașata obiectivitate ce-i ascunde "amărăciunea și dezgustul", el atribuie banalității exagerată importanță, spre a-i contura, în final, absurda insignifianță. Un absurd care constata André Lalande, în Vocabulaire technique et
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
91 care limpezește vederea, facilitând perceperea obiectului la adevărata sa dimensiune. Sugestia e similară cu cea produsă de lectura basmului parabolă Ion. Posibila asimilare a îndărătnicului personaj cu autorul însuși înlesnește decriptarea unei atitudini existențiale manifestate în plan artistic prin reversul exercițiilor admirative. Actul parodic îi reiterează astfel gestul rebel, de afirmare răspicată a poziției contrare, demistificatoare, pentru că, parodiind, artistul pare a exclama contrariat, asemenea alter-ego-ului său, Ion: Cum o să vă placă, nene, săracul de mine? ... măgar! din gură! Carnavalul de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
suprarealiști, în teatrul "cruzimii" și mai ales în teatrul absurdului. Apărut atât în perioade istorice tulburi ca formă de protest, de apărare împotriva anormalității care amenința prin aneantizare și anihilare totală a umanului, cât și în momentele de acalmie, ca revers al monotoniei, umorul negru, camuflat în excentricitatea calculată și neverosimilitatea ostentativă, dezvăluie adesea în subsidiar, ca și grotescul, un sens pozitiv. Asupra acestuia insista, spre exemplu, Antonin Artaud în Manifestele la "teatrul cruzimii" pentru care "umorul distructiv poate servi să
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
între personaje. "Diplomația" cu care venerabilul Trahanache rezolvă chestiunea "plastografiei", surprinde și avertizează asupra ascunselor sale abilități de detectiv. Precizarea din finalul piesei ("eu n-am prefect! Eu am prietin!"), departe de a sublinia orbirea personajului, poate fi înțeleasă ca revers al enunțului ironic sau ca insinuare a șantajului subînțeles. În același timp, valorează ca impunere cu autoritate în agora a unei imagini convenabile convențional, dar și ca restabilire decisivă a armoniei în "familia" ternară caragialiană, etalon al unei lumi care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de absurda utilizare a sensului unui cuvânt sau de comparația lucrurilor care nu prezintă elemente comparabile.12 Așadar, în cele mai multe cazuri, absurdul receptat conduce la comic. Însă acesta, la rândul său, creat sau nu pornind de la reperarea unei absurdități ca revers al logicului pragmatic sau al simțului comun, poate constitui declicul unei epifanii a absurdului de tip existențial. Un exemplu la îndemână este dat de vârtejul nonsensurilor din Cântăreața cheală, al căror comic deschide mai larga perspectivă a absurdului în care
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Editura Nemira, București, 1992. Băieșu, Ion, Tristețea vînzătorului de sticle goale, Editura Scripta, București, 1992. Brăescu, Gh., Toasturi cazone, Ediție îngrijită, tabel cronologic și crestomație critică de Simion Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1985. Camus, Albert, Opere, vol. V, Fața și reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul revoltat. Vara, Editura RAO International Publishing S.A. București, 1994. Caragiale, I. L, Opere, vol. I, Proză literară, vol. II, Teatru, Scrieri despre teatru. Versuri, vol. III, Publicistică, vol. IV, Corespondență, ed. îngrijită și cronologie de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Literatura absurdului, ediția a II-a, editura Teora, București, 2000. Benedetto Croce, Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistica generală, Editura Univers, București, 1971. Bergson, Henri, Râsul, Editura Universal Dalsi, București, 1997. Camus, Albert, Opere, vol. V, Fața și reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul revoltat. Vara, Editura RAO International Publishing S.A. București, 1994. Ceuca, Justin, Evoluția formelor dramatice, Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Defays, Jean-Marc, Comicul. Principii, procedee, desfășurare, trad. de Ștefania Bejan, Institutul European, Iași, 2000. Dürrenmatt, Friedrich, Teaterprobleme, 1955
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
varianta donjuanismului, a comediantului, a cuceritorului și a scriitorului. Dintre acestea, tipul creatorului i se pare a fi cel mai absurd, întrucât este conștient de limitele sale și totuși creează o operă "pentru nimic" (Camus, Albert, Opere, V, Fața și reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul revoltat. Vara, Editura RAO International Publishing S.A. București, 1994, pp. 171-186) 155 Idem, p. 194. 156 Idem, p. 192. 157 Scrisoarea datată 21.IV.1922, adresată de Urmuz d-rei Maria G., republicată în "România literară
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se prepară un dresing, care dă savoare picioarelor de broască....Yalle ?! 34. Complicată tehnologie! Să torci și să țeși simultan, lâna lamelor...de ras ! 35. Echipa merge din succes în succes! Are ca mascotă o ,,pajură"...și-un ,,cap"pe revers! 36. Astăzi oricine înfruntă, fără frică, un eu...românesc ! 37. Ce calități nutritive posedă brânza caprelor...de tăiat lemne ?! 38. La masă ne-a fost oferită, delicioasa supă de melci... fosilizați ! 39. Se poate crește în coteț fără a-i
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
trebuie privit așa cum Mexicul își privește vulcanii. Știind că sub coroana de zăpadă arde un foc primejdios. Artistul din vechiul Mexic a căutat oroarea, rânjetul crud, gura care devoră. Dar a făcut-o, poate, din credința că toate au un revers. Dacă viața este o floare, brațul care o rupe se termină în mod normal cu o gheară. Nicăieri florile, păsările, vântul n-au fost atât de insistent chemate să murmure melancolia în fața morții, în timp ce o umbră de spaimă trece chiar
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
că acum rolurile erau inversate, că În adâncul pântecului ca o crisalidă avea să se ascundă de-aici Înainte, pentru totdeauna, copilul cu ochi mari și membre lungi și delicate. Resemnarea Însoțită de o ușoară ironie conține uneori propriul său revers: un dor interior nestăpânit după copilul, tânărul și adultul din al cărui pântec a apărut crisalida. Așa se făcea că din când În când simțea din nou, pentru o clipă, Întoarcerea lucrurilor pe care le pierduse și care nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de campanie, în prizonierat, apoi în timpul rătăcirilor mele prin libertate, și asta din cauză că mă ocupasem numai de mine și de dubla mea foame. Totul se schimbase prin pierdere. Nici unul nu scăpase întreg. Nu numai casele erau transformate în ruine. Odată cu reversul războiului, pacea, ieșeau la lumină crime care acum își pierdeau legitimitatea și, cu o violență retroactivă, făceau din făptași victime. În fața mea stăteau niște evacuați, ce-i drept ca indivizi, dar printre miloane de alți evacuați ei aveau doar valoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
singură Își provoca răul. „Așa că a pus explozibile În jurul habitatului“, conchise el În gând. Dar n-am să te las s-o faci, Norman. Am să te opresc Înainte de-a ne omorî pe toți. Tot ceea ce spunea Beth era reversul adevărului. Acum Începea să-și dea seama. Beth intuise cum se deschide sfera și mersese acolo pe ascuns, pentru că Întotdeauna fusese atrasă de putere - simțea mereu că pierde puterea și că avea nevoie de mai multă. Dar atunci când o obținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să încerc să n-o mai ofer așa de ușor pe cât o făcusem până atunci. Dar, cu trecerea timpului, pe măsură ce petreceam din ce în ce mai multă vreme picotind în grădina însorită, sentimentele au început să mi se modifice. Am început să văd și reversul medaliei. De fapt, am ajuns la o percepție de-a dreptul metafizică. Ceva ce, în mod normal, nu-mi stătea în caracter. Se poate să fi fost din cauza soarelui în exces. Poate că Adam mi-a fost trimis cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]