3,467 matches
-
Programa. Stagiunea 1873-1874, an. XI, nr. 1084, 16/28 septembrie 1873, p. 3). Era cea de a treia stagiune a concesiunii M. Pascaly, stagiune inaugurată la 23 septembrie/5 octombrie 1873 și încheiată la 5/17 martie 1874 cu comedia Revizorul general, adaptare după Gogol de Petre Grădișteanu; Piesele pe vremea aceea nu făceau serie, afișul trebuia schimbat în fiecare seară deși reprezentațiile nu se dădeau decât de 2 sau mult de trei ori pe săptămână. Hanul Manuc de pe strada Carol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce aplica”. O bună parte a discuției am consacrat-o „prezenței cadrului fizic în opera de artă”. Pornind de la acest criteriu, a ajuns la convingerea că „Melancolie” de Eminescu a fost scrisă la Valea Hogii, sat din comuna Lipova, în timp ce revizorul poet inspecta școala sătească. În sfîrșit, m a anunțat că și-a propus să scrie și alte articole, memorialistice, îndeosebi despre Ion Barbu. *Prețios și pedant, în timp ce „oficia” „lansarea” volumului Viața pe rod de Octavian Voicu (Constantin Pușcuță), Calistrat Costin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să relev: contrastul dintre ceea ce el vrea să pară și ceea ce e în realitate: moralist fără morală, loialist fără loialitate, riguros fără rigoare etc.; contrastul dintre declarațiile sale referitoare la „stilul de muncă” (în aparență acceptabile) și conduita de mic revizor (arendaș, vechil) aflat în inspecție. Pe de o parte bunăvoință ostentativă, pe de alta samavolnicie. Iar lucrurile astea au avut loc nu o zi, o săptămînă, ci un „septenat”! Privind roată, există, desigur, numeroși Genoi: în cultură, în economie, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cei care au fost profesori de fiziologie vegetală. Cu mulțumiri anticipate al Dtale devotat C. Motaș 6 C. MOTAȘ Nedatată 29 Bd. G. Marinescu (Aprox. 10 aprilie 1976) 7035 Bucarest Eugen Dimitriu Roumanie Galeria oamenilor de seamă și Iași. Fost revizor școlar al jud. Soroca și la Chișinău (unde a Înființat după unire, prima școală primară românească). Fost inspector pedagogic al jud. Neamț, Bacău, Putna. Azi locuiește În Iași. A colaborat mai ales cu folklor la: Cuvânt moldovenesc (și redactor), Opinia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și ascult În fiecare vineri concertul. Mă bucur, nam nu știu ce pregătire muzicală dar am ascultat concerte și, ca student am văzut multe opere, așa că acuma concertele Îmi mai umplu cu ceva inima și mintea. Am văzut și un spectacol cu „Revizorul” lui Gogol, bine gândit și bine realizat de un tânăr regizor... Goga. Voi mai vedea ce va merita văzut. După buletinele meteorologice pe la dumneavoastră iarna, cu toanele ei, nu vă lasă liniștiți. Aici este zăpadă și frig dar Încă nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Iași, din 1895(?) coleg de clasă cu N. Stoleriu. De mare deșteptăciune și mare vrednicie, a luat parte alături de N. Stoleriu, la tipărirea „Vestitorului Satelor”, a „Calendarului Sătenilor”. După ce a murit N. Stoleriu a condus „Vestitorul Satelor”. A fost revizor școlar de mare Înțelepciune și vrednicie. El a decedat de mult. Doamna lui, Raveica P. Gheorgheasa trăiește f. bolnavă cu piciorul drept, de 8 ani, În com. Giurgița, Jud. Dolj, Of. Portărești. Are un fiu Mihai, doctor, care trăiește la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
viața de profesor și director la Fălticeni (două articole) - nedactilografiate, V. Tempeanu. 8. Tot Dl. prof. Tempeanu mi-a trimis din revista „Înmuguriri” un articol „Din trecutul școalelor” și un altul „Leon Băncilă”, 1047 primul semnat de Serafim Ionescu, fost revizor și inspector școlar, al doilea al regretatului profesor și scriitor Aurel George Stino. 9. Dl. șt. Sorin Gorovei mi-a Încredințat patru articole („Cercuri artistice la Fălticeni”, „Vechi așezări În jurul Fălticenilor”, „Sadoveanu”, „Istoria unui vals”) tot nedactilografiate. În total 19
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe cuțit și l-a lovit. Atunci toți s-au alarmat, arătând ce periculos este alcoolul și unde duce consumul de alcool. În momentul chiar când la baraca magazionerului era scandal, la șeful de șantier era banchet dat în cinstea revizorilor de la DFI (control financiar intern) și se cărau lăzi de Pepsi din cantină, că domnii nu mai aveau cu ce să-și facă șprițurile. În urma acestui scandal, au fost trimiși în țară oameni complet nevinovați, iar cei vinovați sunt bine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Vârșet, în satul Srediștea Mare, și o școală în care preda „măiestria zugrăviei”; tatăl, Gheorghe, își va transforma numele în Diaconovici). D.-L. a învățat la Caransebeș și Lugoj. După studii de drept la Pesta, este translator la magistratura orașului, revizor și corector al cărților românești în Tipografia Universității de la Buda. Îl suplinește un timp pe Petru Maior, cenzor la Buda, și îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Prin strădaniile sale, în 1808 s-a deschis prima
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
B, la care, în afara unor operațiuni de coordonare, contribuția ei constă în elaborarea a numeroase restituiri istorico-literare (lexicon rămas în faza predării la tipar); Dicționarul general al literaturii române, pentru care a pregătit alte numeroase articole. S-a implicat, ca revizor, și în realizarea unui Dicționar enciclopedic ilustrat (Chișinău, 1999). Aproape nimic din sfielile sau ezitările începătorului nu se regăsește în scrisul, de o neașteptată maturitate, al deținătoarei rubricii „Critica criticii” din „Iașul literar” (1966-1967), în spațiul căreia D. își exersează
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
dar preocupările sale literare sunt anterioare. Încă în 1857 publicase O noapte pe ruinele Târgoviștei sau Umbra lui Mihai Viteazul, „tablou” într-un act, un fel de alegorie, neizbutită, pe tema Unirii Principatelor. Succesul în teatru l-a obținut cu Revizorul general (1874), localizare a piesei lui Gogol, după versiunea franceză a lui Prosper Mérimée. Este prima transpunere în românește, iar reprezentarea ei, cu deosebit succes, la Iași și la București, cu un ecou favorabil în presa vremii (Cezar Bolliac, Mihai
GRADISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
Revista contimporană” a publicat și un studiu (O cronică inedită) despre cronica versificată a lui Zilot Românul. SCRIERI: O noapte pe ruinele Târgoviștei sau Umbra lui Mihai Viteazul, București, 1857; „Convorbiri literare” și „Revista contimporană”, [București], [1873]. Traduceri: N.V. Gogol, Revizorul general, București, 1874. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 179-180, 278-292; Mihai Eminescu, Despre cultură și artă, îngr. D. Irimia, Iași, 1970, 165-170; Rosetti, Dicț. cont., 91; Panu, Junimea (1943), II, 31, 39-46; Iorga, Ist.lit.cont. (1986), I, 29, 62, 123
GRADISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
și, poate, cu versiunea păstrată în manuscrisul 4389 de la Biblioteca Academiei Române, renunțând, în bună parte, la impresionantul aparat critic al manuscrisului 45 de la Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Române, ce venea mai ales dintr-o ediție („sixtină”) pornită din spiritul catolic. Revizorii și editorii bucureșteni (frații Greceanu, bănuitul lor „consilier” Constantin Cantacuzino stolnicul, Ghermanos Nyssis, Mitrofan, fostul episcop de Huși, alți „dascăli”) s-au „repliat” lângă Septuaginta de la Frankfurt și - lăsând deoparte unele rigori filologice - au produs o reducție de o remarcabilă
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
la Facultatea de Filologie și Litere din Liège, prin tot felul de slujbe, mai toate provizorii; fără atestate (nu-și luase licența), este funcționar, profesor la școala macedoromână din București, redactor la „Monitorul oficial”, bibliotecar la Biblioteca Centrală din Iași, revizor școlar în Mehedinți și Gorj, în sfârșit, profesor suplinitor la Craiova și Bacău. Debutează cu versuri în 1859, la „Dâmbovița”, încurajat și elogiat de D. Bolintineanu. Continuă să publice în foarte multe periodice („Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Concordia
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
pentru a studia organizarea învățământului de acolo, la întoarcere C. consemnându-și impresiile în două broșuri. În 1910 se transferă la Roșiori de Vede, iar din 1912 până în 1940 funcționează la o școală din Turnu Măgurele, fiind acolo și director. Revizor școlar pentru județul Teleorman, membru în Consiliul general al Instrucțiunii Publice, C. a intrat și în viața politică, fiind ales deputat și senator. Primele sale manifestări publicistice, îndeosebi cu povestiri pentru copii, se produc, în intervalul 1904-1906, la „Revista Asociației
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
solicită înscrierea în rândul „studenților regulați” ai Universității ieșene. După doi ani e numit profesor și director al gimnaziului atunci înființat la Piatra Neamț; fără voie mutat la Tecuci (1878-1880) și Iași (1880-1881), revine la Piatra Neamț, unde îl vizita I. L. Caragiale, revizor școlar pentru județul Neamț în 1881-1882. După un debut nesemnificativ cu poezia Legenda lăcrămioarei în gazeta locală „Corespondența provincială” (5/1874), primele proze, Amintiri din o călătorie, îi sunt găzduite în șapte numere ale revistei nemțene „Asachi”, publicație „științifică și
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Vercors și J. Bever, Carlo Rotti, Melchior Lengyel-Menihart, Jules Romains și altora. Cu T. Mușatescu și N. Kirițescu, adaptează vodevilul Barca pe valuri de E. Bordée, făcând pereche cu Mircea Ștefănescu, traduce Regele Lear de Shakespeare, iar împreună cu Gabriela Leonte, Revizorul de Gogol și, în colaborare cu Alf Adania, M-am născut ieri de Garson Kanin și Viraj periculos de J. M. Priestley. Un cuplu eficient formează la un moment dat cu Aurel Baranga, ei transpunând în românește Poveștile reginei Margareta
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
Un drum în teatru, îngr. și introd. Margareta Andreescu, București, 1980. Traduceri: Valentin Kataev, O zi de odihnă, București, 1948 (în colaborare cu Aurel Baranga); Lope de Vega, Cavalerul din Olmedo, București, 1949 (în colaborare cu Aurel Baranga); N. V. Gogol, Revizorul, București, 1952 (în colaborare cu Gabriela Leonte); Jean de Beer, Fiica omului, București, 1958; Aleksis Kivi, Cei șapte frați, pref. Modest Morariu, București, 1963. Repere bibliografice: Gaby Michailescu, Culise și reflectoare, București, 1937, 27-37; Aurel Baranga, Scriitorul și regizorul, CNT
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
institutoare. Dintre acestea se întrețineau cu spesele comunale 9 școli de băieți și 4 de fete. Economia înapoiată a țării făcea ca școlile să treacă din punct de vedere material prin situații destul de grele, stare pe care o constată și revizorul școlar Mihai Eminescu, când își face asistențele necesare la școlile vizitate în județele Vaslui și Iași, și ajunge la concluzia: „Impresia generală care mi-a făcut-o școalele rurale din acest județ Vaslui a fost rea. Pretutindeni prezenta mică... pretutindeni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
economie, politică, învățătorii pedagogie, pe când adică, va fi școala școală, satul sat și omul om, precum e în toată lumea, iar la noi ca la nimeni". Rămânea, totuși, cu grijă față de soarta învățământului, a învățătorilor și a elevilor și recomanda: „România Revizorul școlar al județului Iași nr. 115 Iași, 23 ianuarie 1876 Domnilor învățători Prin Înaltul decret domnesc nr. 2037 din 30 decembrie anul expirat, Măria sa Domnul, au aprobat introducerea obligatorie a următoarelor cărți didactice în școlile primare: 1. Metoda nouă de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
neîntârziat și introducerea acestor cărți în școala ce o dirijați. Depozitul oficial pentru județul Iași e la Librăria Domitru Donici, pentru județul Vaslui la D.M. Hrisocoleu, directorul școlii din Vaslui. Cărțile se vând numai cu prețul însemnat pe învelitoarea lor. Revizor școlar, Mihai Eminescu Până și ultima frază din circulara expediată își avea adânca sa semnificație! (vezi Anuarul școlii normale Vaslui din anii 1931-1932 și „Cronica de la Bucium", p. 107-108; „Vaslui - Capitala „Țării de Jos" în presa vremii - 1875-2005", p. 66-67
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
17 școlari în clasa I, înscriși pe bază de cerere, învățător fiindu-le Gheorghe Theodorescu, cu atestat de la Seminarul Teologic din Huși, post obținut în urma unui examen susținut în fața Comitetului școlar al județului Fălciu, numit la 31 august 1865 de revizorul școlar al județelor Vaslui și Fălciu care a intervenit la minister, aflăm de la Ștefan Plugaru care publică „O contribuție la monografia „Școala primară Pogănești, comuna Stănilești" " în revista Elanul nr. 56, octombrie 2006. Revenind la Legea instrucțiunii publice, aceasta prevedea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe lună", singura lor resursă. Statornic și insistent, la 18/30 mai 1866, în Monitorul, foaia oficială a Principatelor Unite Române, C. A. Rosetti, în calitatea pe care o avea, se adresa primarilor comunelor urbane, comitetelor școlilor de Belle-Arte, către revizorii școlari, către institutori și institutoare, cerându-le să se ocupe de școli construcții și oameni. Răspuns la cele cerute, frații Gr. și Vartires Popovici, arendași ai moșiei Crețești din județul Fălciu, îl asigurau pe ministru că „nimic n-a găsit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nici ei nu aveau mai mult de 4 clase primare, se înscrie și acțiunile de înlocuire a alfabetului chirilic cu cel latin, urmat de înmulțirea școlilor, de înființarea Școlii Normale de învățători la Bârlad în 1870, actele de inspecție ale revizorilor școlari cum au fost și cele făcute de către Mihai Eminescu în timpul revizoratului la Vaslui, toate probează interesul pentru învățământ în lumea satelor. Înființarea gimnaziilor la Bârlad, Huși și Vaslui, a gimnaziului Mihail Kogălniceanu în 1890 la Vaslui și transformarea lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
general. [...] Dar care este focarul de lumină pentru băieți și fete? Cele patru ziduri cu un acoperiș pe ele? Focarul de lumină pentru băieți și fete este învățământul cel dai între cele patru ziduri, este învățătorul care propune învățământul, este revizorul care inspectează, este în fine totalitatea însuflețită a celor ce iau parte la școală. În mânile cui dar lăsați școala? Învățământul în comună al cui este? Al puterii centrale? Apoi ce descentralizați la comună? Cele patru ziduri materiale pentru școală
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]