10,861 matches
-
ajungi la destinație, să ajungi în grădina suspendată a dragostei tale. simți remușcări peste remușcări, te simți un criminal de speța cea mai joasă, un netrebnic, un abrutizat, dar nu ai ce să faci, trebuie să încropești acum un mic ritual de sacrificiu pentru zeii aceștia, cei mai de jos, care au fost buni cu tine, te au ajutat, și trebuie să te ajute în continuare în alergarea ta uriașă, în drumul tău cel lung și întortocheat, un mic sacrificiu trebuie
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
portughez, te așezi pe nisipul cald, bei câte o gură de vin, în fața ta se întinde un zid de cranii cu alge, deschizi caiețelul cu însemnările tale de călătorie și scrii un poem. șase în al treilea loc: este vremea ritualului sacru, a venit noaptea, ești singur pe plajă lângă un zid de cranii cu alge, tocmai ai găsit o cochilie de scoică-tridacna-gigas, atât de rară, te așezi în genunchi, spui de trei ori rugăciunea inimii, scoți ușurel inima ta mare
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ale altora, în așa fel încât să-și păstreze coloritul și miezul de înțelepciune. Toate astea învelite într-o bună dispoziție ce se transmite, neapărat, publicului care îl urmărește. Cui nu-i plac poveștile? Constantin Paiu săvârșește un soi de ritual atunci când pășește în împărăția în care ne ademenește și pe noi, în imaginarul unde virtuțile (puritatea, candoarea, cumințenia...) își primesc răsplata și unde răul e sancționat negreșit, unde timpul se comprimă după legi secrete sau, în propulsie fantastică, se dilată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care sare în ochi: la un contact între două civilizații, câștig de cauză are cea mai rudimentară și mai gălăgioasă. Doi și-o trag. El mimează că i-o pune. Ceilalți îi încurajează, chibițează ca și cum ar privi doi câini îmbârligați. Ritualul e ceva public. La acest futai mioritic ia parte întreaga comunitate. Cum se așază colonizatorii pe teritoriul cucerit? Sunt niște legi și aici. Cel mai mare, Șăfu’, s-a așezat în frunte, pe prima bancă de după burduf. Deducem că există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
bat. Șeful are autoritate. Dă și tu, îi zice unuia mai slab de constituție. Așa se nasc codurile de legi. Dinte pentru dinte. Cel învins primește de la Șăfu’ o pungă de pufuleți plină pe jumătate. O formă de potlach. Un ritual în care, dăruind, îți umileai adversarul. Dădeai dovadă în felul ăsta de o atitudine de superioritate morală. Sunt un fel de vânători-culegători. Ei nu au „pregătirea, educația care să le permită să acționeze prin muncă asupra naturii înconjurătoare pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
realizează că e ceva mai complicat să-ți iei temperatura cu un microscop. Când am povestit asta, mi-ar fi trebuit ceva gesticulație. N-am. Religii de fabrică E foarte adevărat că de multe ori se folosește abuziv termenul de ritual pentru un amestec extrem de eterogen de fapte sociale. Ar trebui analizate chiar acrobațiile intelectuale ale antropologilor care încearcă să identifice anumite comportamente rituale profane în aproape orice activitate umană ce implică repetitivitate, un oarecare grad de elaborare și dramatizare. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Cicoare. El este misteriosul musafir despre care vă vorbeam. Fiți binevenit în casa noastră. Luați loc colea, în capul mesei, și pe mine vă rog să mă iertați, dar eram în drum spre beci, unde am de săvârșit un adevărat ritual în fața unui butoi care își sloboade licoarea doar când știe că avem un oaspete de seamă - a glumit învățătorul, îndreptându-se spre ușă. După câtăva vreme, s-a întors, purtând triumfal o bardacă pântecoasă, pe care a așezat-o în mijlocul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
alte elemente nocive, supuse putreziciunii? S-ar fi putut căuta( cu puțină bunăvoință), ceva mai bun!. Karma! Karma! Ducă-se pe „apa sâmbetei”, pe drumul pâraielor, râurilor, mărilor... că „apa neîncepută”, n-a ajuns pe la noi. În schimb, vrăjitoria și ritualurile magice sunt la mare căutare. N-are rost să vă risipiți puținii bani... File de jurnal. Un revelion / 1 .01. 2001 Ce trist! Mulți sărbătoresc, dar eu nu pot, n-am cum! Sunt atât de singură, toți cei dragi sunt
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
În fața unei situații delicate. Alo! Alo! Doar câteva momente te mai rețin. Mă aflu Într-o oarecare Încurcătură... Te rog, ajută mă! Ce formulă de adresare este necesară În astfel de cazuri?. Știi prea bine că nu mă pricep la ritualuri religioase și, mai ales, la cele ortodoxe ( eu fiind catolică). De fapt, cunoști libertatea gândirii mele. M-am lepădat demult de canoanele și falsele interpretări religioase. Fiecare este liber să creadă În ce dorește, să-și aleagă un mod de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
lemn, ouă Încondeiate, lumânări pentru vii și pentru morți și alte acareturi, și i-am șoptit că eu sunt catolică, dar asta nu face diferența, deoarece sunt convinsă că există o singură forță universală și nu mă pricep la aceste ritualuri. „Este vreo problemă?” A Început să se bâlbâie, dându-mi un răspuns confuz: „Nu!” Nu-i nicio problemă. Nu contează. Poate doar... ceea ce există În interiorul nostru. După marea bâlbâială, mi-am dat seama că pentru ea și pentru alți ortodocși
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
afla Sfânta Fecioară Maria cu pruncul În brațe. Cei care intrau În biserică pupau cu patos și nesaț aceste două icoane făcătoare de minuni, și mai apoi se consternau până la pământ, de mai multe ori. Toate acestea făceau parte din ritual. „Să le fie de bine!”. Nici nu știți cât de mult Îndrăgesc „neîngrădirea”! O, tu, Mărite Anonim, nici nu știi cât te prețuiesc, lăsându-mi libertatea de a alerga liberă pe toate căile necunoscute și nebătătorite! De asemenea, cunoști prețul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
să pună deoparte pentru iarnă mere pădurețe, alune, mure, afine, zmeură. Acestea trebuiau ținute pentru zilele când erau bolnave sau pentru zilele în care gerul îi împiedica pe "oamenii buni" să le aducă de mâncare. Sandei se obișnuise cu acest ritual, merindea adusă de oamenii pe care nu-i văzuse niciodată la față îi prisosea, încât strădaniile ei de a-și completa meniul zilnic se reduceau la o grămăjoară de alune și la una de mere pădurețe. Zmeura, murele, fragii le
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în văzul tuturor, ignorând comentariile concurenților, nu peste mult ne vom împreuna în piețe, prin parcuri, pe băncile din autobuze, pe scările instituțiilor publice, așa cum fac câinii maidanezi, sub picioarele călătorilor, stârnind invidia acestora, ea trăiește dragostea ca pe un ritual de mântuire, ca pe ceva unic, rotund, perfect, deplin, nu vrea să îl ia în posesie pe cel pe care îl iubește, fiecare om are nevoie de momentele lui de singurătate, dar revenirile la celălalt trebuie să le simți ca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ați venit la marea noastră sărbătoare, domnule avocat! Imediat începe nunta. Voi fi tot timpul lângă dumneavoastră. Dacă veți avea nedumeriri privitoare la cele ce se întâmplă, să mă întrebați! Și bulibașa făcu acel semn mult așteptat de începere a ritualului, după toate cerințele datinilor, așa cum o făcuseră moșii și strămoșii lor veniți de pe depărtatele meleaguri ale Indiei. Oamenii șatrei constituiți în grupuri vesele, au început să cânte și să joace, însoțindu-și pașii și cântecele de gesturi ale mâinilor, mlădieri
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
de 70 de ani făcea două drumuri dus întors, însumând aproape 20 de km, între gospodăria din sat și bordeiul din Dealul Runc, aducând laptele de dimineață și de seară, în două bleahuri de 10 litri fiecare, în mâini. Acest ritual zilnic, cu ritm de metronom, s-a întins pe ani de zile, pentru a achita la Banca cernăuțeană împrumutul restant. Când a căzut la pat de bătrânețe, ea nu și-a dat obștescul sfârșit până când nu s-a întors tata
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe lume în pielea goală și că vor pleca la fel dincolo. Povestea asta este mult mai lungă, dar, rezumând-o, afirm că eu, un „mamon de copchil”, cum mă dezmierda bunica, săptămânal, duminica le ofeream acestor femei văduve un ritual plin de farmec și naivitate, ele înfruptându-se copios din ghiveciul meu preoțesc și îmbunătățindu-și starea de spirit. Îmbrăcat cu o haină lungă cusută cu fir aurit și paiete, moștenită de la bunicul, cu capul acoperit de potcap, aveam în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
râșcovi, nicoreți, creasta cocoșului, opintici) pe care, dacă nu le duceam acasă, le savuram coapte în jarul și spuza unui foc de cepuri aprins pe malul râului Moldova, împreună cu cartofi noi sau știuleți de porumb. Festinul avea ca desert un ritual original, acela de dat fum pe gură și pe nas, după ce-l trăgeam din coceni aprinși - țigări originale procurate din lanurile cu porumb învecinate. Alteori ne confecționam singuri un soi de pacioace din frunze uscate sau mătase de porumb, învelite
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
tatei și, împreună cu Costeștii și Cimpoieșii, pe șest, inspectam toate încăperile, în căutare de fier vechi sau unele scule de trebuință. La bucătărie, cotrobăiam de-ale gurii, iar la plecare, Virgil, care era liderul nostru, își încheia ”vizita”cu un ritual special, acela de a se urina în castronul cu sare de bucătărie. De-a lungul timpului nu s-a auzit de la angajații tatei, că sarea lor de bucate ar fi fost prea sărată! Curtea unchiului Gheorghe Doboș, aflată în fața rampei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care, probabil, avea să se usuce mai apoi și să se transforme, În cele din urmă, Într-o pulbere mirobolantă, Închisă la culoare, care se desprindea În straturi foarte subțiri și se Împrăștia pretutindeni, ca o cenușă Împrăștiată după un ritual de Înmormântare. Cuprins din nou de valul acela de greață, se ghemui bicisnic și vomită de mai multe ori, electrizat, cu ochii ieșiți din orbite, privind Întrebător spre niciunde, pustiit. Se afla de vreme neștiută În scaunul său, cufundat Într-
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
hulubași aliniați, dormitând În cuibușoarele lor minuscule. În timp ce-i mângâiam dinții, pernițele lunecoase ale gingiilor (recunosc - la Început cu oarece reținere), limbuța ei trandafirie Îmi atingea, tremurând ușor, degetele cu mare delicatețe, cu vii pâlpâiri. Practica aceasta, devenită aproape un ritual În scurta noastră existență amoroasă, o excita peste măsură, provocând În ea dulci explozii de plăcere. O voia repetată la nesfârșit, Într-un interminabil preludiu conducător spre finalul apoteotic. Spre Marele O. Mă simțeam de fiecare dată umilit, ridicol de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
uite la televizor până noaptea târziu și să consume o sticlă de vin pe seară, pe care dimineața o găsea în fața ușii. Nu ieșea cu nimeni în oraș, probabil că nici nu avea prieteni sau cunoscuți cu care să împartă ritualul monoton pe care îl trăia în fiecare zi. Doar o singură dată, acum vreo doi ani, a fost la un meci de fotbal, căci atunci purta o șapcă roșie cu numele echipei. La fiecare două săptămâni, o doamnă blondă îi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
sicriu îmbrăcat în negru, pe care ardea o lumânare. Declamarea mărturisirii de credință mă trezi din visare. Negustorii și trecătorii își întrerupseră lucrul sau se întoarseră din drum pentru a face șapte pași în urma coșciugului. Până și măcelarul îndeplini acest ritual, apoi se întoarse în prăvălia sa. Numai bătrânul negustor de mărunțișuri nu se clinti din locul său. Ce fețe grave aveau toți! Poate se gândeau la misterele morții și la lumea de dincolo. Doica îmi aduse infuzia; încruntându-și sprâncenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
pune lacăt gurii aceleia aplecată la clevetire, Tăsică, că numai la rele te poate duce. Vezi-ți de bârna din ochiul tău și nu te mai lega de paiul din ochiul altuia!". În momentul acela discuția se repeta ca un ritual, la răstimpuri domnul Gomboș știa că furia popii se domolise și putea răsufla ușurat. Urma o ultimă pildă pe care neapărat preotul urma să i-o dea. Asta era lege și anunța apropierea sfârșitului întâlnirii legate de ceară și lumânări
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
E ca și cum mi sar opri și acum, respirația: “De multe ori Iozefina intra în bibliotecă, saluta cu o voce aproape stinsă (ca și cum ar fi ascuns o supărare de nedestăinuit), se așeza la mescioara cu pricina și-și pregătea, după un ritual bine stabilit, hârtiile fără să întrebe de mine. Cu coada ochiului însă, dădea târcoale intervalelor dintre stativele cu cărți, ca și cum ar fi fost convinsă că eu aș fi fost pe aproape și că voi apărea numaidecât. Sau poate era numai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
guriță spre a le înghiți, ca și cum ți-ar fi șoptit ce să faci? Îți râdeau ochișorii când te așezam între florile din rond. Era lumea ta. Nu mă mai săturam urmărindu-ți gesturile de fericire, care parcă, derulau tacticos, un ritual. Te simțeai ca în rai. Ei! Copilul ăsta, fiind băiat, nu mănâncă flori, femeie bună, ci fotografii. Probabil că se va face fotograf. Mai știi? Și când eram întrebat ce o să mă fac când mă voi face mare, repede răspundeam
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]