2,674 matches
-
nu-și dorea decât să doarmă, Îi spuse. Era foarte Înalt, slab, cu alură ascetică, parc-ar fi fost Isus Cristos. Avea ochi verzi și barbă. E bărbatul cel mai inteligent pe care l-am Întâlnit vreodată. Antonio Își imagină rivalul: un profet măsluit ce Înșelase o virgină ingenuă de șaisprezece ani. Își dori să-l Întâlnească și să-i smulgă testiculele cu dinții. Țipă nervos că un profesor nu poate să se culce cu o elevă minoră, e o crimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
treceau prin minte ca niște avioane, cu mare viteză. Scrisese povestea lui Carol, se gândise la povestea lui Dănuț, apoi scrisese povestea despre Giulia-nimfomana. În această marți a așteptării de fier, Zogru se gândea la Andrei nu ca la un rival, ci ca la omul care îl izgonise din sângele lui, iar Andrei, în apartamentul său din Colentina, începuse să scrie despre suferința unei femei părăsite, nici el nu știa ce-i venise să atace acest subiect melodramatic, dar era prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
continua să-i folosească corpul pentru propria lui plăcere, o imagine care le oripila pe mamele mele. Cu toată părerea de rău pentru ea, nevestele lui Iacob n-o adoptaseră pe Ruti. Ea era mama celor care aveau să fie rivalii fiilor lor, dușmanii lor direcți. Femeile lucrătorilor vedeau cum surorile se țineau deoparte și făceau și ele la fel. Copiii acestor femei râdeau de ea și o tratau ca pe un câine. Ruti, singură, se închidea în sine. Devenise așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
în Deltă. Casa urma să fie dată unui alt scrib. Dacă Re-mose ar fi fost un pic mai bătrân și mai obișnuit cu politica templului, i s-ar fi dat acest post. Dar în loc de asta, a fost ales unul dintre rivalii lui Nakht-re. Cea mai mare parte a personalului rămânea pe loc, iar bucătăreasa mi-a spus foarte hotărâtă să rămân și eu. Însă răceala din ochii noii stăpâne care a venit să supravegheze ceea ce avea să fie noua ei casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
psihicul tău unghere care aparțin Încă Evului Mediu. Sau chiar epocii piramidelor ori civilizației chaldeenilor din Ur. Ravelstein mi‑a relatat despre legăturile Velei cu oameni despre care nici nu auzisem până atunci. Mi‑a spus că‑mi poate enumera rivalii, dar eu am refuzat să‑l ascult. Din momentul În care am știut că Vela nu mă iubește, instinctul meu de inventivitate biologică m‑a făcut să scormonesc Îndărătul biroului și să finalizez o serie de proiecte Îndelung amânate - citându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pereților camerei, alcătuiau un grup mare de martori tăcuți. El nu mai avea puterea să accepte sau să respingă vizitatori. Dar pot spune că pe unii dintre ei nu i‑ar fi dorit deloc acolo. Smith, unul din vechii lui rivali, și‑a făcut apariția alături de o nevastă nouă care‑l instruia la marginea patului: - Spune‑i că‑l iubești. Haide, spune‑i‑o! Și profesorul a bolborosit moale: „Te iubesc”, când era limpede ca lumina zilei că‑l ura. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
secretarei mele de atunci, Rosamund, care a făcut un neobișnuit comentariu personal. Mi‑a mărturisit: - Cred că Înțeleg ce vreți să spuneți. Am fost convins după aceea că așa și era. Nikki, moștenitorul lui Ravelstein și principalul Îndoliat - existau numeroși rivali - locuia În apartamentul apropiat de al nostru. Între cele două apartamente exista un spațiu verde În care puștii se zbenguiau și Învățau să arunce și să prindă. De la fereastra dormitorului meu vedeam ceea ce fusese cândva locuința lui Ravelstein. Se distingeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și eu unul dintre pacienții perfizi al căror plan este să absoarbă, să se Îmbete cu atenția medicului. Bolnavul Își dă seama că doctorul e silit să‑și distribuie atenția și atunci simte nevoia să le‑o ia Înainte celorlalți rivali Întru boală și moarte. În mod firesc, medicul trebuie să se protejeze Împotriva unor asemenea impulsuri monopolizatoare - sau poate că ar trebui să le numesc instincte - caracteristice oamenilor concentrați orbește pe vindecare, mânați de adânca și specifica lăcomie a bolnavului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
trebui să tragă dar n-o face niciodată singura învățătură necesară? Aș putea să vă dau amănunte și să vă descriu un ceas din viața unuia din supușii lui Ozymandias, ca să nu mai vorbim de rege, de suita sau de rivalul lui. Ar fi îndeajuns ca să puteți constata voi înșiși că dincolo de confortul și rânduiala care domneau în regat și în viața fiecărui supus, se căsca un abis de teamă și de lăcomie. Teamă, o să ziceți, teamă de ce? Căci lăcomia e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de baie, dulapurile ticsite, mesele așternute cu olandă fină ca-n pictura lui Frans Hals. Așa ar fi fost normal, căci prietenia sculptorului îi cultivase gusturile și o rafinase tocmai în sensul de care a profitat până la urmă irezistibilul său rival. Dar tocmai ceea ce ar putea vindeca o mare pasiune o face și mai primejdioasă. Se uita pe fereastră și se gândea la ceva. Nu se întâmplase nimic, era doar vară din nou. Plopii fremătau și se despuiau de lâna lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
un delfin spre suprafața conștiinței. El suferă din cauză că l-am trădat, se gândi ea, la fel cum suferă acest copil din cauza jumătății de față care l-a trădat. Regele se va plictisi de mine curând, sau s-a plictisit deja. Rivalul trebuia deposedat de jucăria pe care o iubea atât. Mai mult, jucăria trebuia umilită, ca să i se dovedească celuilalt că nici nu merita iubită, că era oricum o curvă, iar el un prost. Da, cred că asta e, pentru ca după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
proiectilele și-au atins ținta. Submarinul nu a mai fost văzut de atunci. Cu toate evidențele, vestea nu-mi dădea pace. Pe toți ceilalți îi văzusem în mormânt. Nu puteam să-mi sfârșesc zilele fără convingerea netă a morții unui rival. Voiam să-i văd vasul și resturile echipajului, craniile cu mandibule desprinse, farfuriile cu inscripția KM. Fabulam plimbându-mă ca o fantomă deasupra punților rupte și albastre, care deveniseră vizuini de pești, atingând timona umflată de rugină și în final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Ce veți face acum pentru ei? Văd că vă place să mergeți direct la țintă. Se scărpină în cap, gânditor. În ziua de azi, eu nu pot decât să-i folosesc ca să denunț politica guvernamentală pe care o va urma rivalul meu, Carrión... Se întrerupse o clipă și își schimbă tonul vocii. Dar nu sunt un om care să uite favorurile. Dacă această treabă cu yubani-i și cu măcelul, al cărui obiect îmi poate fi de folos în candidatură și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
acea casă interziceau irosirea apei. Momentan, Jake face economie drastică la apă, i-a explicat Alice. Din cauza căzii de naștere. Chipul doamnei Duffield a devenit rigid. —Cadă de naștere? —Exact, a intervenit Jake lăsând în jos exemplarul din Numai Gunoi, rivalul inveterat al lui La Gunoi! Face parte din planul de naștere. —Plan de naștere? — Scrii ce fel de naștere vrei să ai și arăți planul la spital, a luminat-o Alice. — Nu cred că pe vremea mea exista așa ceva, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
clar, greșit și că ai fost cel mai neprofesionist agent din câți a cunoscut. Hugo a simțit că i se scurge sângele din vene. —Ne ia casa din portofoliu, a fumegat Neil. Evident c-o s-o dea direct unuia dintre rivalii noștri. Hugo și-a adus aminte ce urlase Laura în urma lui, în timp ce el cobora scările: „Nu e nimic în neregulă cu mine. O să-ți pară rău că ai spus asta“. Deci așa voia să-l facă să-i pară rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Să fii de acord cu divorțul și s-o lași în pace. Când auzi toate acestea, lui Petre i se ridică tot sângele la creier. Simți că înnebunește și se stăpânea să facă vreo mișcare violentă. Avea în față un rival, un viitor soț al nevestei lui pe care o și vedea în brațele acestuia. O voia înapoi cu orice preț, zi de zi se gândea cum să facă să o recucerească. De aceea voia să se facă popă, să o
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Deci - renunțăm să mai candidăm? Da. Renunțăm să mai candidăm. Nu mai avem nevoie de nici un al doilea scrutin. Nu? Desigur că nu! Hotărât, nu! O să meargă cine vrea! Cine și-o dorește. Noi? Nu! Rămână-le de cap! Și rivalilor, și acoliților lor, și curtenilor constituționali; și, tuturor celorlalți mafioți, care neau mâncat câteva luni din viață! Da, surată dragă, rămână-le de cap! Noi, dragă, hai să ne vedem de politicile noastre, profesionale și profesioniste! Fiecare, de propria politică
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
doarmă noaptea la o individă suspectă. Firește, Georgeta era frumoasă, dar nu era decât o prostituată de lux. Probabil, gândi, își bătea joc de ingenuitatea lui, voia să guste senzații proaspete. De aceea umblase să se mărite cu Titi. El, rivalul lui Titi! Situația era scandaloasă. Dar apoi rușinea întîlnirii, pe aceeași sală, cu generalul! Dacă acesta l-ar fi insultat, atacat, ar fi fost cel puțin mândru că se bucură de o favoare disputată. Dar și generalul, și el erau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
răspunsese și el cu multă culoare argotică. Sohațchi uită incidentul, dar ținu minte figura, și într-o zi apucă pe individ de braț, vorbi cu el, îl invită într-o bodegă mirîndu-se mereu de unde-l cunoaște. Chestiunea se lămuri, dar rivalii efemeri rămaseră prieteni. Familia Sohațchi era, cu toate ridicările prin profesii, încă de structură mahalagească, recalcitrantă la răceala protocolară, încît e foarte cu putință ca numai acesta să fi fost tot misterul reținerii lui Titi. Însă Aglae, puțin complicată sufletește
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Bătrânul decise să-și descopere adevărata identitate: era tocmai el persoana pe care Iosif o căuta, marele vindecător Dion. După această surpriză inițială, bătrânul, fără să ezite, îl invită pe tovarășul său de drum, care până atunci putea fi considerat rivalul său, acasă la el și din acea zi cei doi au început să colaboreze și să lucreze împreună. La început Dion i-a cerut lui Iosif să fie asistentul său în timp ce el asculta poveștile de nefericire ale oamenilor care veneau
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
fără angajamente, cărora tu, păgubos și din umbră, le-ai asigurat publicitatea, chiar pe propriile tale coperți și le-ai cărat mereu familiile în spate... - "Strălucitor". Iată ce proclamă prestigioasa, ni s-a spus, revistă muzicală, ce poartă tocmai numele rivalului dumneavoastră, "Rolling Stones"... în ziua de... Cocondy își răsfoi carnețelul, dibui pagina decupată și o despături. - În ziua de 24 septembrie 1972: Dacă cineva, un străin, un rockman de pe o altă planetă, și-ar pune întrebarea: Cine este Pink Floyd
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aplaude. Tu ai murit de zece ani. La mulți ani și gata. Eu alerg repede-repede dintr-o parte în alta a camerei și mă lovesc tare de pereți. Ca să sune ca un clopot..." Cam atât. Așa se învrednicea să scrie "rivalul" meu Cristian Popescu în această perioadă. Aveai de ce umbla amețit și fermecat. Alte poeme, sfidător de bune, ale seriei, purtau numele: "Sfaturi din partea mamei", "Dana Popescu", "Arborele genealogic", "La parastasul bunicii". 317 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI că era
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Bineînțeles că vorbe ca acestea aveau (și au) doza lor de răsfăț. Până când, ca într-o joacă, Popescu Cristian se porni să scrie o familie de poeme într-atît de grozave, încît întreceau cu mult capacitatea de-a suporta a unui rival, dară-mi-te a unui prieten. Accelerase ușor și se pierduse în peisaj. Umblam pe străzi amețit de invidie și de admirație. O variantă a poemului "DESPRE TATA ȘI NOI" suna cam așa: "(poem dedicat infarctului ce a avut loc
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dureri de cap. După primele înțepături bănui unde vrea s-ajungă și a conceput răspunsul înainte de a primi ceva. L-a arătat colegului iar când a venit riposta după ce a citit-o a zâmbit superior și a expediat cele scrise rivalului. Vasilică era încântat și el mândru că a reușit să prevadă răspunsul. Anticipând mai departe, i-a conceput o altă epigramă concurentului și în momentul când a primit bilețelul fără să îl mai citească i-a trimis replica înapoi a
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
în seara aceea dar pentru profesorii Liceului 4, din Piața Chiliei a avut mereu întreaga considerațiune. Se apropia bacalaureatul și în fiecare seară se întâlnea cu băieții prin oraș, Magi le explica diverse subiecte la limba română, aici nu avea rival printre ei el trebuia întâi să-și dea corijența dar participa indirect la emoțiile lor. Într-o seară ajunge la Cazinou mai devreme la întâlnirea obișnuită cu colegii veniseră numai Costică și Magi. - Hai, să luăm niște țigări pentru noi
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]