1,114 matches
-
poate face răul pe care ți-l faci tu însuți, urându-ți dușmanii. Răul pe care ți-l poate pricinui cineva se poate îndrepta asupra semănăturilor tale, sau a copilului, sau a soției, sau a casei, sau a robilor și roabelor tale, sau a vitelor, sau, cel mult, dacă îi va fî îngăduit și va avea putere să o facă, împotriva ființei tale trupești. Gândește-te: pot fi acestea mai distrugătoare decât vătămarea pe care o aduci ssufletului tău, refuzând iertarea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
i-au scos afară în câmp. Pe ostași i-au dezarmat, i-au dezbrăcat de haine și alte bunuri și i-au ucis pe toți cu securile și săbiile. Dintre femei, fiecare tătar și-a ales câte două fete, ca roabe, celelalte fiind omorâte. Pe țărani i-au dus în altă parte și, după ce i-au dezbrăcat, i-au exterminat până la unul. Aceiași soartă a avut-o și mănăstirea Șirioara, de lângă Siria, din Episcopatul Transilvaniei, zidită de Ștefan, banul Slovoniei și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
putea afirmă despre brigadier. A doua zi după sosirea În lagăr, la ora 6, am plecat spre punctul de lucru, unde am ajuns după ce am mers vreun kilometru. Aici trebuia să săpăm pământul cu hârlețul și să-l transportam cu roaba la vreo 50 - 60 m (și chiar mai mult). Pentru treaba asta trebuia să luăm fiecare câte o roaba, un hârleț și o lopată; dar așa cum se Întâmplă În „socialism”, activitatea noastră nu s-a putut desfășura conform dispozițiilor primite
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
lucru, unde am ajuns după ce am mers vreun kilometru. Aici trebuia să săpăm pământul cu hârlețul și să-l transportam cu roaba la vreo 50 - 60 m (și chiar mai mult). Pentru treaba asta trebuia să luăm fiecare câte o roaba, un hârleț și o lopată; dar așa cum se Întâmplă În „socialism”, activitatea noastră nu s-a putut desfășura conform dispozițiilor primite, din cauza ca pe șantier nu erau suficiente scule ca acelea amintite mai sus, așa că am fost repartizați câte doi „coloniști
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o lopată; dar așa cum se Întâmplă În „socialism”, activitatea noastră nu s-a putut desfășura conform dispozițiilor primite, din cauza ca pe șantier nu erau suficiente scule ca acelea amintite mai sus, așa că am fost repartizați câte doi „coloniști” la câte o roaba, un hârleț și o lopată. Așa cum Îmi aduc aminte de primă Înjurătură, prima palmă, prima bătaie la tălpi și prima celulă de la penitenciar, tot așa Îmi aduc aminte de primul meu companion de roaba, cu care m-am Înțeles perfect
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
câte doi „coloniști” la câte o roaba, un hârleț și o lopată. Așa cum Îmi aduc aminte de primă Înjurătură, prima palmă, prima bătaie la tălpi și prima celulă de la penitenciar, tot așa Îmi aduc aminte de primul meu companion de roaba, cu care m-am Înțeles perfect cât am lucrat Împreună (vreo zece zile), un cetățean la vreo 40 de ani. De la magazie (de fapt un șopron, care avea numai acoperiș) iau Împreună cu colegul meu roaba, hârlețul și lopată și, după ce
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de primul meu companion de roaba, cu care m-am Înțeles perfect cât am lucrat Împreună (vreo zece zile), un cetățean la vreo 40 de ani. De la magazie (de fapt un șopron, care avea numai acoperiș) iau Împreună cu colegul meu roaba, hârlețul și lopată și, după ce normatorul ne fixează porțiunea de pământ ce trebuia s-o lucrăm, colegul meu se oprește, pune hârlețul și lopată În roaba și foarte ceremonios mi se adresează, Întinzându-mi mâna: „Domnul meu, dă-mi voie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
De la magazie (de fapt un șopron, care avea numai acoperiș) iau Împreună cu colegul meu roaba, hârlețul și lopată și, după ce normatorul ne fixează porțiunea de pământ ce trebuia s-o lucrăm, colegul meu se oprește, pune hârlețul și lopată În roaba și foarte ceremonios mi se adresează, Întinzându-mi mâna: „Domnul meu, dă-mi voie, te rog, să mă prezint: sunt Leon Humulescu, ziarist din București; dumneata?” Mă prezint și eu, ne strângem mâna și apoi convenim că fiecare, la rând
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mi se adresează, Întinzându-mi mâna: „Domnul meu, dă-mi voie, te rog, să mă prezint: sunt Leon Humulescu, ziarist din București; dumneata?” Mă prezint și eu, ne strângem mâna și apoi convenim că fiecare, la rând, să-și Încarce roaba și să transporte pământul la distanță prescrisa, așa Încât să fim chiț (adică să nu Încercăm să ne tragem reciproc pe sfoară). În tot timpul cât am lucrat la roaba („rob cu roaba să ne unim!”, vorba imnului comunist „Internațională”), mi-
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mâna și apoi convenim că fiecare, la rând, să-și Încarce roaba și să transporte pământul la distanță prescrisa, așa Încât să fim chiț (adică să nu Încercăm să ne tragem reciproc pe sfoară). În tot timpul cât am lucrat la roaba („rob cu roaba să ne unim!”, vorba imnului comunist „Internațională”), mi-am dat seama că n-ar putea exista chin sau blestem mai atroce pentru un deținut slăbit și flamand decât muncă la roaba; mai tarziu, mi-am dat seama
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
convenim că fiecare, la rând, să-și Încarce roaba și să transporte pământul la distanță prescrisa, așa Încât să fim chiț (adică să nu Încercăm să ne tragem reciproc pe sfoară). În tot timpul cât am lucrat la roaba („rob cu roaba să ne unim!”, vorba imnului comunist „Internațională”), mi-am dat seama că n-ar putea exista chin sau blestem mai atroce pentru un deținut slăbit și flamand decât muncă la roaba; mai tarziu, mi-am dat seama că pot fi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
tot timpul cât am lucrat la roaba („rob cu roaba să ne unim!”, vorba imnului comunist „Internațională”), mi-am dat seama că n-ar putea exista chin sau blestem mai atroce pentru un deținut slăbit și flamand decât muncă la roaba; mai tarziu, mi-am dat seama că pot fi altele și mai mari; simțeam de fiecare data cand Împingeam roaba plină cu pământ, În pantă, pe scândurile care serveau drept cale de rulare peste pământul deja transportat și afânat, că
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
seama că n-ar putea exista chin sau blestem mai atroce pentru un deținut slăbit și flamand decât muncă la roaba; mai tarziu, mi-am dat seama că pot fi altele și mai mari; simțeam de fiecare data cand Împingeam roaba plină cu pământ, În pantă, pe scândurile care serveau drept cale de rulare peste pământul deja transportat și afânat, că-mi ies brațele din umeri și mâinile din Încheieturi și cum mi se zdrobesc articulațiile soldurilor, ale genunchilor și ale
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
inimii și sudoarea care te năpădește. Nu aveam voie să ne oprim din lucru; cu supravegherea brigăzii se ocupă brigadierul Niță, care ne tot Îndemna: „Nu stă, nu stă! Da din mână, că numai așa te reabilitezi! Ce, ăsta-i roaba Încărcată? Ce, așa se sapă?”... Din nefericire, hârlețul nostru nu era prea bine ascuțit, iar coadă de lemn Îi era destul de noduroasa. (Din lipsă de experiență, nu ne-am repezit la venirea pe șantier, la Împărțirea sculelor, să luăm un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
hârlețul nostru nu era prea bine ascuțit, iar coadă de lemn Îi era destul de noduroasa. (Din lipsă de experiență, nu ne-am repezit la venirea pe șantier, la Împărțirea sculelor, să luăm un hârleț ascuțit, cu coada lucioasa și o roaba care să nu scârțâie din toate Încheieturile). Prima noastră zi de lucru a fost o zi de vară dobrogeana, cu aerul uscat și cu o boare fierbinte ce venea de pe Bărăgan, așa că toată lumea simțea nevoia să bea apă. Din fericire
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
deoarece i se inflamează amigdalitele; (n-a ajuns să-mi mai spună că și-ar aduce aportul Într-o anumită problemă sau că preferă mai bine să facă ceva În loc de altceva, deoarece mă lămurisem); mă dumirisem că tovarășul meu de roaba nu putea fi ziarist, ci probabil să fi avut prin București vreun chioșc de ziare sau făcuse același lucru pe la Târgu-Neamț, unde spunea că s-a născut. În afară de aceste inadvertente de ordin morfologic și sintactic, Leon Humulescu era un tip
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În consecință, i-a recomandat colegului meu de „echipa” să bea mai multă apă, chiar pe stomacul gol, și-i va trece boală. Nu mai știu cum a evoluat boala lui Humulescu pentru că după vreo zece zile de activitate cu roaba, comandantul Ghinea Îl cheamă pe Niță și-i spune că vrea să facă din brigadă noastră o echipă de tineret „spărgătoare de norme”, dându-i totodată și o listă de vreo 30 - 40 de tineri din lagăr, sub vârsta de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
947; o viață Întreagă eu și familia mea am fost prigoniți, marginalizați, interziși la apariții sub nume proprii În reviste și ziare; exmatriculat din școli, liceu și universitate; izgonit că un râu făcător din șantier În șantier, mai mult la roaba decât la betoniera, mereu la munci care n-au ținut seama de pregătirea noastră profesională și intelectuală; ocolit de drepturi și libertăți că atâția de seamă mea, condamnat public și ostracizat, În Occident eroizat dar În România mereu un mort
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
căci dramaturgul român împrumută de la Sofocle personajul surorii Electrei, blajina Chrysotemis (Electra), iar de la Euripide scena sacrificării Ifigeniei (Ifigenia în Aulida), substituirea adevăratei Elena cu o umbră care l-a însoțit pe Paris la Troia (Elena), prevestirile funebre ale Kasandrei, roaba troiană îndrăgită de Agamemnon (Troienele), personajul țăranului ales de Clitemnestra drept soț al Electrei, ca și subterfugiul tinerei de a-și înștiința mama că a născut, pentru a o atrage în cursă (Electra). Desigur, complicarea excesivă a intrigii se realizează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
părul mare făcut freză, cu o figură măreață, se plimbă de la un capăt la altul al bărcii”. Coborând pe țărm, Regele Mihai conduce un automobil, dovedind „înalte însușiri de bun conducător” auto. Alteori, Regele taie lemne, se joacă cu o roabă. Regele dovedește generozitate, răsplătind bănește pe țăranul care l-a plimbat cu barca. Sâmbătă, 26 aprilie. La ora 11, în Palatul Regal din Calea Victoriei, Regele Mihai primește defilarea elevilor din toată țara, care au venit la concursurile Societății Tinerimea Română
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mihai și elogiază preocuparea atentă, permanentă și novatoare a regelui asupra acesteia. „Prin adânca înțelepciune a Marelui Străjer, Măria Sa Voievodul și-a trăit copilăria după legile pedagogiei românești. <...> L-am văzut astfel, copil cu bucle de aur, luptându-se cu roaba încărcată de nisip, cu stropitoarea mică udând floricelele și iarba, cu grebluța curățind aleea, cu biciul mânându-și calul închipuit, cu soldații de plumb așezați în rânduri și muștruluiți când nu se repezeau curagioși în luptă, cu scaunul răsturnat ca
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
înainte de anii '50... Ningea atât de mult, că, uneori stratul de zăpadă depus, întrecea gardul de la ogradă. Când să ieșim în uliță, trebuia să facem cărări, ore în șir, făcând mormane de zăpadă, alături. De cele mai multe ori, căram cu tărăboanța (roaba) o parte din omăt și-l depuneam în jurul pomilor ca să nu se topească tot în ogradă, în lunile de primăvară. Cu vecinii ne vedeam destul de rar și-atunci cu lopețile în mână, la deszăpezit aleile și drumul din fața porților. Noi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
foc (în livadă). O dată ce se termina oarecum cu curățenia, se trecea la spălatul covoarelor și a rufelor. În curte, fiind fântână, asigura apa necesară pentru toate treburile gospodărești. Mai bine însă, se folosea apa Sucevei. Mergeam cu covoarele, pe tărăboanță (roabă), luam un scăunel mic sau o scândură lată, un mai de lemn, săpun și sodă și alegeam un loc cu apa limpede și lină. Nouă ne ajuta în fiecare an, o femeie harnică, de pe gârlă, Pachița lui Constantin. Când dânsa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
doarme o mamă alături de copiii ei. E obosită mama. Foarte obosită. Muncește toată ziua la "paori" dică la oamenii gospodari ai satului, la cei bogați. Spală rufele, calcă, apretează, plivește răsadnița, plantează și udă, prășește, mătură curtea, cară gunoiul cu roaba la platformă. Nu stă o clipă. S-a dus vestea că este văduvă cu șase copii mici, că este cinstită, că nu fură și că muncește cu multă tragere de inimă, ca urmare, "paorii" o cheamă cu încredere la muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sau involuat literatura? Poezia nu evoluează, nu involuează. Ea este sau nu este. Își schimbă doar nuanțele, limbajul, formele de exprimare textuală. Dacă am accepta evoluția poeziei, între poemele lui Pindar și ale lui Rilke ar fi diferențe ca de la roabă la rachetă. De scris, se scrie mult și bine. Facebook-ul e o invenție postmodernă care incită milioane de oameni la superficia lizare. E o minciună despre Prietenie și Singurătate. E de-ajuns ca omul să fie alfabetizat și se trezește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]