4,067 matches
-
furtunile și grindina, încordările naturii când îndoia vântul vârfurile plopilor din fața lui. Atunci privea și se închina. Atât. Și era mut. Și rar zicea: Plopule, plopule,/ De te-ndoi și te dezdoi,/ Parc-am fi noi amândoi/ În bătaia vântului/ Roși de dorul gândului... Trei luni cică ar fi stat el în spital după care a ieșit cu foaie de tratament sever la domiciliu. Al doilea an a dat la teologie. Nu l-a mai oprit nimeni. <Alegeți-vă, cică le-
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
Versuri > Spiritual > NĂDEJDEA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1082 din 17 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Mă pregătesc să mă’ntălnesc cu Tine, Părinte Sfănt, dar oare se cuvine ? Că haina mi’e vădită că’i pătată Și roasă pe la colțuri și uzată. Și plec genunchiul inimii smerit Și mă apuc de peticit. Prin rugăciuni, adun bucăți din mine Și vreau să le preschimb in bine. Nădejdea mea e’n zdrențe toată De vremi și lume sfașiată. Și cos
NĂDEJDEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363470_a_364799]
-
la alta, variază în intensitate Și se deplasează spre maturitate, dospind în imensitate. Vectorul ființial înaintează-apoi spre bătrânețea grea Iar nostalgiile amintirilor cumulate în ani împânzesc memoria. -IRIS, zugrăvește-mi lumea în culori frumoase.. -Nu pot! Pânzele luminii sunt zdrențuite, roase. -SUFLET, fă-mă să mă simt zi de primăvară... -Nu pot! Noaptea din adâncul meu zâmbetu-l-omoară. -BUZE, murmurați cuvinte dulci, auzul să-l încânte... -Nu putem! Tremurul nostru se zbate-n spasme frânte. INIMĂ, te rog, sâ-mi dai iubire, alean
OAMENI ȘI VICII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362264_a_363593]
-
încredere. Deși au de toate se supără mult dacă și alții au. Și atunci, caută să pună piedici și să strice imaginea celor cu care se consideră în competiție. Invidia poate sta ascunsă și bine mascată. Ea este tot o roadă a duhului rău care e stârnită de sinele egoist și plin de mândrie. Remediul? Să ne alegem bine prietenii! Asta consider că ar trebui să facem”, a susținut un alt interlocutor. “Dacă veni vorba de legături ele pot fi bune
DESPRE LEGĂTURI VEŞNICE ŞI TEMPORARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362323_a_363652]
-
nimic , în van privești, Ramuri goale doar găsești; De-un gând e preocupată Și-n casă intra deodată. Și pe foaia de hârtie, Fructele în pomi le-nvie, Mere, pere, stau în ramuri, Pasarele fac tamtamuri. Uite ici un iepuraș, Roade-ncet un morcovaș, I l-a dat în dar fetica, Din răzor de la bunica. Albinitei, ca să zboare, Tei i-a desenat, în floare, Fluturilor, albastrele Și păpădii măruntele. Furnicuței, o cărare I-a făcut pan la hambare, Motănașului rebel, I-
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
ning peste departe de dincolo ,Doamne, cu ochiul ceresc vezi universul cum se preface-n scrum de nu mai poți opri ultimul meu drum TIMP ȘI LEGE se-aduna vremea la mine-n soarta să-i vorbesc despre ale toamnei roade dar aud cuvântul cum din gând roade ulmul ce-a făcut azi ultima poarta lăsată deschisă spre neființă acum poate intra în inima mea orice rază stinsă din apusa stea și mă încarc cu divină credința atât de aprins de
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
ochiul ceresc vezi universul cum se preface-n scrum de nu mai poți opri ultimul meu drum TIMP ȘI LEGE se-aduna vremea la mine-n soarta să-i vorbesc despre ale toamnei roade dar aud cuvântul cum din gând roade ulmul ce-a făcut azi ultima poarta lăsată deschisă spre neființă acum poate intra în inima mea orice rază stinsă din apusa stea și mă încarc cu divină credința atât de aprins de sfânta lumină că ard până la suflet în
ET FUGIT IRREPARABILE TEMPUS... (POEME) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361069_a_362398]
-
se întâmple, nu avea practic ce să-și reproșeze și nici nevastă-sa nu-i reproșase nimic. Amânase un timp clipa când va trebui să fie sigur că totul nu a fost decât un vis urât. Într-o bună zi, ros de gelozia care nu-i mai dădea nici o clipă de liniște, s-a hotărât. A spus că pleacă într-o misiune pentru câteva zile. Nimic ieșit din comun. Soția sa iubitoare i-a pregătit cu grijă mica valijoară de teren
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
mai bine...” - Domnu’ Marin, mă iertați că vă deranjez, a îndrăznit el într‑un târziu, fixând cu privirea nasturele metalic al buzunarului de la veston sub care se vedeau câteva pete de grăsime. - Ei, deranj pe dracu’! Spune băiete, ce te roade? s‑a arătat subofițerul amabil, întinzând mâna după alt păhărel cu țuică. - Mă gândeam, știu și eu..., mă gândeam că poate este posibil să nu mă ia anul acesta și la anul dacă sunt student... - Oho! Bravo băiete! Bravo, bă
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
în a-și atinge ținta.” Părul de aur și obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și stele. Azi, e tot mai auriu părul, dar nu maiîmpodobește obraji roșii ca mărul, ci pământiul ten al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «cât istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Mâna rece: „Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > LEGENDELE EGIPTULUI RE]NVIATE ] N VUIET DE TSUNAMI - RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI "TSUNAMI ȘI ALTE POEME". TRADUCERE: EUGEN DORCESCU Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului LEGENDELE EGIPTULUI REÎNVIATE ÎN VUIET DE TSUNAMI Roza Lentini, Tsunami și alte poeme, Antologie, Traducere de Eugen
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
a ținut neapărat să ni-l dăruiască. Și bine a făcut mulțumită traducătorului de excepție care este Eugen Dorcescu. CEZARINA ADAMESCU, www.agero-stuttgart.de 17 octombrie 2011 Referință Bibliografică: LEGENDELE EGIPTULUI RE]NVIATE ] N VUIET DE TSUNAMI - RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ȘI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
mai strânseseră părinții, hanul Hiru a fost demolat - mai ales că partea din față fusese confiscată de cooperativă, transformată în magazii, loc propice pentru dezvoltarea șobolanilor. Ne uitam pe fereastră noaptea cum dansau șobolanii pe tejghele. Într-o noapte au ros o pereche de bocanci uitați la ușă. Era groaznic. Tata, Costică Hiru, fusese chiabur pentru averea moștenită: casă, mașină, pământ, chiar „dușman al poporului”, cum era descris de oficialități în caracterizările necesare nouă, copiilor la școală, în urma cărora am avut
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
fiu iar copilul mamei fără griji, fără nevoi. Părinții, fă-i Doamne, tineri eu, la lumina din stele, să mă joc, ca altădată, cu copiii pietricele. In livada picurată cu argint din raza lunii prea plăcut înfiorată să scutur de roade prunii. Când în ceața dimineții soarele varsă scîntei eu, cu drag, să alrg descuță, către brațele mamei.... Dar, căruța răsturnată, lîngă plugul ruginit, mi-amintește, încă odată, că prea tîrziu am venit. Bătătura e pustie casa-nclinată-ntr-o parte prin unghere țes
DOAMNE, AJUTĂ-MĂ... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360893_a_362222]
-
se lasă așteptată; odată cu începutul înțelegerii, materia se preface inerta, constiinta generează conștiința, iubirea dezvolta evoluție. Practicarea zâmbetului și puterea rasului copilăresc redimensionează raportul energiei și al timpului, în favoarea momentului: „Bucuria este semnul că viața a reușit.” (Henri Bergson) Ascultăm Rod Steward interpretând melodia lui Charlie Chaplin, „Smile” și rememoram anii în care credeam că viața nu își va schimba modelul, atunci când liberul arbitru se definea precum Michael Schumacher, diferența de filosofii fiind incompatibilă cu inocentă, intuiția aducându-le propria esență
LIMITA CARE TINDE LA INFINIT de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360925_a_362254]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ Autor: Adriana Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1138 din 11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Domnul șoarece zis Ronț, Roade-ntruna: cronț, cronț, cronț, Dintr-un cerc de cașcaval Cucerit de la rival; Dar de-atâta ronțăit, Cercul s-a-njumătățit. L-a aflat mâța cea creață Și cu laba mi-l înhață, Miorlăindu-i jucăuș: - Mai mănâncă de acuș! Focul arde fâl
FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364110_a_365439]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > COLAJ AL ABSURDULUI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului imagine: artist: Leif Podhajsky colaj al absurdului devin odată cu primăverile indecența roade strugurii gândurilor arunc unul câte unul visurile în balta mamă a promisiunilor vântul le mângâie indecent odată nu demult învățam tăcerea câinelui în fața haloului lunii înainte de ecoul lătratului lătratul-gând ovalul cercurilor de foc și conurile prelungi ale brazilor din palma
COLAJ AL ABSURDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364128_a_365457]
-
o cruce mare. - Domne, Maică Precistă, că și-o pierdut mințile. Acu numără, acu fluieră ca un flăcău de însurătoare. Masa era așternută și mâncarea îl aștepta gata, pe marginea sobei. Maria tocmai îi punea în servieta de piele maro, roasă pe la colțuri, ce o avea încă de când se angajase la fabrică și la care nu voia să renunțe, pachetul cu mâncare. Îl bătuse de foarte multe ori la cap să-și schimbe servieta, că doar nu era ultimul sărăntoc, atâția
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
ales, că făcuse parte din Garda de Fier, formațiune politică legionară interzisă de regimul comunist imediat ce au venit la putere. - Bună ziua, domnule doctor. Ce mai faceți? Vă recreați prin muncă? - Da, mai fac câte ceva. Leg tomatele de araci. Uite ce rod frumos au. A... dar pe dumneata nu te interesează legumicultura. Doar zootehnia.... - Ba mă interesează și agricultura. Dacă nu ar fi ea cu ce mi-aș hrăni animalele? - Ai dreptate. Stai să-ți culeg câteva roșii frumoase să-ți faci
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
mari de furnici, pe căi numai de ele cunoscute, se deplasaseră în mare secret dincolo de granițele imperiului către întinsele Teritorii Sălbatice. Oamenii erau fericiți fiindcă inteligența lor triumfase încă o dată asupra răului și cu toate că erau la fel de săraci, pământul nu mai rodea ca înainte, mii de păsări muriseră, iar tot felul de gângănii dăunătoare recoltelor se înmulțiseră peste măsură, nu întuneca deloc petrecerile organizate cu bani de la visterie, atunci când iscoadele imperiale anunțaseră că pe tot cuprinsul acestuia nu mai era nici picior
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
de durere. Numai că, nu era doar una, ci mii. Oamenii se prăbușeau și erau luați în primire de furnicile carnivore. Nu dura prea mult, fiindcă și ele erau cu milioanele și păreau a avea un apetit de nepotolit. Termitele rodeau cu o eficiență admirabilă tot ce era din lemn și mândrele acoperișuri se prăvăleau peste vetre astfel că incendiile cuprinseseră întreg orașul. Nici o armă nu era eficace împotriva lor, iar pulberăria sări în aer pentru că furnicile duseseră un bețișor aprins
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
am o preferință. Munte să fie. Răcoare, pădure, aer curat, drumeții. Cred că echipamentul meu de munte este plin de praf prin debara. Nici nu știu în ce stadiu mai sunt bocancii, dacă rucsacul este curat sau nu l-au ros șoarecii. Când ne întoarcem din oraș îl caut să văd dacă îl mai pot folosi și ce trebuie să mai cumpăr din echipamentul de munte. - Bine, eu fug să mă schimb. - Și eu. Să-mi termin cafeaua și am fugit
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
lor ne fie pururi scut, Bâjbâitori prin somnul cel de moarte În care ne-adâncim tot mai durut Am zăuitat de el și nu se cade, În noi odată va fi prea târziu, Rugina-n lemn și-n adevăr nu roade, Ce scrie azi pe tricolor? nu știu... Referință Bibliografică: Era scris pe tricolor Unire... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 934, Anul III, 22 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate
ERA SCRIS PE TRICOLOR UNIRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364229_a_365558]
-
cât alți copii în șapte. Pe de o parte, el viejo padre nu-și mai încape în piele de bucurie că are o așa odraslă de fecior dotată cu toate calitățile fizice și intelectuale, dar, pe de altă parte, e ros de neliniștea că nu-i va putea oferi moștenitorului la tron ceea ce, într-o clipă de nesăbuință paternă, i-a făgăduit, întrucât „de viață fără moarte,/ nu e pământean să știe”. La rându-i, micul protagonist intuiește că nu-i
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
la păcat. Călcarea cumpătării se răsfrânge uneori foarte greu asupra trupului, pricinuindu-i boli îndelungate, chin și chiar moarte. În acest sens, Sfântul Ioan Gura de Aur spune: “lipsa de înfrânare în mâncare consumă și putrezește trupul omenesc și-l roade cu suferințe, până ce e distrus printr-o boală îndelungată”. Așadar, echilibrul sau dacă vreți cumpătarea constituie cel mai bun doctor al corpului uman. Cumpătarea poartă un singur nume: Iisus Hristos, pentru că cine ajunge la împărtășanie este un om echilibrat, un
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]