1,654 matches
-
vor închina, toți aceia al căror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieții Mielului, care a fost jungheat. 9. Cine are urechi, să audă! 10. Cine duce pe alții în robie, va merge și el în robie. Cine ucide cu sabia trebuie să fie ucis cu sabie. Aici este răbdarea și credința sfinților. 11. Apoi am văzut ridicîndu-se din pămînt o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel, și vorbea ca un balaur. 12
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
le spuseseră căpeteniile. 22. Iosua i-a chemat, și le-a vorbit astfel: Pentru ce ne-ați înșelat, zicînd: " Suntem foarte departe de voi", cînd voi locuiți în mijlocul nostru? 23. Acum sunteți blestemați, și nu veți înceta să fiți în robie, să tăiați lemne și să scoateți apă pentru casa Dumnezeului meu." 24. Ei au răspuns lui Iosua, și au zis: "Robii tăi au auzit de poruncile date de Domnul, Dumnezeul tău, robului Său Moise, ca să vă dea în mînă toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
casa mea vom sluji Domnului." 16. Poporul a răspuns, și a zis: "Departe de noi gîndul să părăsim pe Domnul, și să slujim altor dumnezei. 17. Căci Domnul este Dumnezeul nostru. El ne-a scos din țara Egiptului, din casa robiei, pe noi și pe părinții noștri; El a făcut înaintea ochilor noștri acele minuni mari, și ne-a păzit în tot timpul drumului pe care l-am urmat și în mijlocul tuturor popoarelor, pe la care am trecut. 18. El a izgonit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
gropi săria, Mă luai, cotai napoi. Văzui Frâncii după noi Ochi-mi plângeau amândoi Mă luai, cotai nainte Văd sânge până-n genunte. 200 Codru-i alb și frunza-i neagră, Nu vezi, nană, cum mă leagă Și mă duce la robie Să-mi dea moartea de soție, La pinteni de nouă fonți - Scoate-mă, nană, de poți. 225 {EminescuOpVI 226} 201 Cine-au stârnit cătănia Mînca-i-ar casa pustia, Și nevasta văduvia Și copiii sărăcia. Cine m-au făcut catană Să nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
irezistibilă asupra întregului său sistem nervos, dar era la fel de primejdioasă ca întotdeauna. Trebuia să-și joace prudent jocul și să aștepte prilejul nimerit. Așteptă și curînd i se adresă un gînd: \ E ADEVĂRAT CĂ AI IZBUTIT SĂ TE ELIBEREZI DE SUB ROBIA NOASTRĂ MENTALĂ ȘI AI DESCOPERIT CĂ E VORBA DE O SINGURĂ NAVĂ. TOTUȘI MAI AVEM NEVOIE DE TINE ȘI DECI TREBUIE SĂ-ȚI CEREM SĂ COLABOREZI, SUB AMENINȚAREA EXTERMINĂRII IMEDIATE ÎN CAZUL CÎND REFUZI. ― Firește, spuse Hedrock care de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
textul de față vom folosi enumerarea poruncilor după schema Deuteronomului, deși în mod normal noi enumerăm cele 10 Porunci în forma catehetică. Iată cele zece porunci: Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din pământul Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alți dumnezei în afară de mine. Să nu-ți faci chip cioplit și nici un fel de asemănare cu cele ce sunt sus în cer și cu cele ce sunt jos pe pământ. Să nu iei numele Domnului, Dumnezeului tău
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
cf. Mt 19,16-17). Cu puterile noastre noi nu putem păzi poruncile, dar cu ajutorul lui Dumnezeu ne este posibil. 1. „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău...” «Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din pământul Egiptului, și din casa robiei. Să nu ai alți dumnezei în afară de mine». Afirmația cea mai importantă din cele zece porunci se află la început. De fapt, cele zece porunci au forma unui contract între două părți, după cum era obiceiul în Vechiul Orient între un rege
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
prevăzute în act. În concluzie, urmează declarația de principiu și clauzele particulare ale contractului. Putem recunoaște aceste elemente formale de la începutul celor zece porunci: - preambulul: «Eu sunt Domnul, Dumnezeu tău», «care te-am scos din pământul Egiptului, și din casa robiei», «să nu ai alți dumnezei, în afară de mine». - clauzele particulare: le găsim în celelalte porunci. Poruncile sunt expresia legământului cu Dumnezeu Cu alte cuvinte: cele zece porunci sunt indisolubil legate de alianța pe care Dumnezeu a încheiat-o cu poporul său
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
următoarele au în vedere relația noastră cu aproapele; tema este iubirea noastră pentru aproapele. Și aceste reguli de viață fac referire la afirmația de principiu: «Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din pământul Egiptului și din casa robiei. Să nu ai alți dumnezei în afară de mine». Porunca proclamă cuvânt cu cuvânt: «Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta (aici Deuteronomul face un adaus, nota autorului.), ca să-ți fie bine și să trăiești ani mulți pe pământul pe care
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
prins a lega cuvânt de cuvânt, să scot șirag frumos sunător. Dar cuvântul nu m-a lăsat să-l împletesc după voia mea.... Și așa, din stăpân recunoscut al lucrurilor, am ajuns rob la curțile de fum ale cuvântului (nobilă robie) care-i face cinste perpetuă. În „Iartă-i, Mareșale”, apoteotizează numele eroului național din vremuri vitrege când „Eram loviți din trei părți de vechii vrăjmași ai unității noastre și numai tu ai avut puterea să te opui răului din afara și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ca să-i dea de lucru? Ș-uite așa am găsit slujbă c-o pasăre, la o stăpână ce vinde pro’abil droguri spaniole la orfani. Uh-haa! — De, dacă condițiile-s chiar proaste... Chiar proaste?! Hei! Cum lucrez eu e curată robie! Dacă plec, anunță că-s vagabont. Dacă stau, câștig ceva ce nici nu s-apropie de salaru’ minim. Îți spun eu ce să faci, spuse confidențial domnul Watson, aplecându-se peste bar și întinzându-i lui Jones o bere. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Boria, administratorul. Precum și moartea unui alt individ pe nume Constantin Chirliovici Govorov. Marfa Denisovna mută asul de romb peste cărți. ă De cât timp ești cu familia, Marfa Denisovna? Bătrâna chicoti. ă De când mă știu. ă Ai fost născută în robie? ă Da. Am aparținut domeniului tatălui lui Serghei Ivanovici. ă și ai rămas și după emancipare? ă Unde să mă fi dus? și-apoi, trebuia să am grijă de mica Soneșka. ă Sofia Sergheievna? ă Sigur că da. ă Aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
să i se facă pe plac... În nici un caz de către tine. Norocul tău e că ai o vocație. Drept care legătura cu ea vine pe planul doi. Nu‑i propriu‑zis un caz de sclavie sexuală sau de psihopatologie. Dar de robie umană, da. Pentru tine, Însă, nu‑i decât marginală. Viciile astea minore - torturile sexuale, nu te‑ar Împiedica să te amuzi și să te relaxezi În pura inocență verde a Munților Albi. - De atunci de când ai dat buzna peste noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
În Iugoslavia, unde-i pândit de nenumărate primejdii, apoi trece În Italia, mai apoi În Austria și, În cele din urmă, În Germania. În Germania se pregătește temeinic soldățește ca să lupte cu arme de foc pentru eliberarea țării sale de sub robia impusă de un ocupant ateu, antihrist, crud, arogant și incult. Împreună cu Ion Samoilă se Înrolează voluntar În grupul de partizani români ce va fi parașutat În Transilvania, la Est de Agnita, În marele codru Fetea (noiembrie 1951). Din noiembrie 1951
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
la fel. Eu, Însă, merg pînă acolo Încât Îndrăznesc să afirm că și cele bune reprezintă niște forțe malefice, demonice, În sensul că, În aceste cazuri, bărbații singuri, din prea mare dragoste, ce atinge proporțiile idolatriei, se Înhamă la o robie deosebit de slugarnică și Înjositoare. Cât privește Îndemnul tău de a da cezarului ce este al lui, am să-ți răspund că eu știu de două ori mai multe dictoane și cugetări celebre decât cele inserate În Micul dicționar enciclopedic (ediția
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
săi, caută un alt popor la care să-și poată răspîndi religia, reparînd astfel pierderea suferită. Cel spre care se duce este venetic: este vorba de triburile semite ale evreilor emigrate din Egipt de mai multe generații și trăind în robie la marginile imperiului. Exclus el însuși, Moise le arată acelor excluși conținutul religiei sale, complotează cu ei încheind un legămînt pentru a părăsi vitregia Egiptului în căutarea unui ținut al vieții libere. Și împreună iau calea pribegiei. Pe scurt, Moise
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cu tratamentul acordat bolnavului. Adoptarea fiecăreia dintre ele implică, pe lângă un joc al corespondenței, și raportarea la diferite filozofii sau concepții asupra reformei. Exodul biblic este descris ca fuga în masă a evreilor din Egiptul faraonilor pentru a scăpa din robie și a ajunge în Țara Făgăduinței. Ieșirea din robie este pornită și organizată din poruncă divină. Ca și în cazul reformei, se pleacă de la o origine cunoscută, de la un pământ al suferinței, către un pământ al făgăduinței, necunoscut dar identificat
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pe lângă un joc al corespondenței, și raportarea la diferite filozofii sau concepții asupra reformei. Exodul biblic este descris ca fuga în masă a evreilor din Egiptul faraonilor pentru a scăpa din robie și a ajunge în Țara Făgăduinței. Ieșirea din robie este pornită și organizată din poruncă divină. Ca și în cazul reformei, se pleacă de la o origine cunoscută, de la un pământ al suferinței, către un pământ al făgăduinței, necunoscut dar identificat ideatic. Călătoria durează 40 de ani, iar pe parcursul ei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fenomene sociale de învățare, de opoziție între lideri, între lideri și membrii comunității. Izomorfismul dintre fenomenul biblic și cel de tranziție economico-social-ideologică se constată în multiple planuri: se regăsește, de exemplu, un proces de trecere voluntară de la un pământ al robiei la unul al făgăduinței (democrație, bunăstare, libertate etc.); schimbarea-țintă și planul de ieșire din robie sunt date; proiectul de reformă este al elitelor; pe lângă conceperea proiectului de schimbare, liderii reformatori trebuie să găsească mijloacele pentru menținerea poporului pe drumul reformei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
fenomenul biblic și cel de tranziție economico-social-ideologică se constată în multiple planuri: se regăsește, de exemplu, un proces de trecere voluntară de la un pământ al robiei la unul al făgăduinței (democrație, bunăstare, libertate etc.); schimbarea-țintă și planul de ieșire din robie sunt date; proiectul de reformă este al elitelor; pe lângă conceperea proiectului de schimbare, liderii reformatori trebuie să găsească mijloacele pentru menținerea poporului pe drumul reformei, în pofida dificultăților. Analogia cu jocul de șah sugerează conceperea reformei și tranziției ca proces cu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Moruzi din motive sentimentale.* Toți Văcăreștii au asemenea Încurcături. Însă În poezie nu răzbate nimic din tragedia teribilă a familiei. Poezia este, aproape În exclusivitate, un discurs Îndrăgostit. Metafora discursului este, la Alecu Văcărescu, focul, iar starea lui de grație robia. Există În stihurile destrăbălatului boier un rafinat mazochism: ca să trăiască bucuriile iubirii, trebuie să ardă, să sufere ca un rob. „Suferind cu mulțămită” este condiția lui ideală de existență, focul fiind elementul nutritiv cel mai favorabil sentimentului: „În flacăra care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
suferinței erotice: melancolia, tristețea... Alecu stă, mereu, pe treptele de sus ale pasiunii și aspiră să trăiască, s-a văzut, În inima focului. Prigorirea este visul lui cel mai Înalt. Expresia morală a acestei arderi continue este, cum am zis, robia. Toate versurile vorbesc de abandonarea faimoasei mîndrii virile a bărbatului În fața femeii. MÎndria lui Alecu este să intre În jug și, dacă se poate, pentru totdeauna: „Acești ochi plini de putere căutînd cu mîngîiere n-au zăbovit să găsească lesnire
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu mîngîiere n-au zăbovit să găsească lesnire să mă robească. Dar și eu fără sfială le didei făgăduială rob să le fiu În vecie cu mare statornicie... ........................................... Că rob credincios Îi sînt pîn’voi intra În mormînt”... Aici, În robie, cu lațul dulce de gît, Înamoratul poetic trece prin chinurile cele mai plăcute și jură că nu poate trăi astfel: „Altfel că nu poci trăi, fără de-a mă chinui.” Există la Alecu Văcărescu, mai mult decît la alți poeți
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ei obiectivitate, Împuținează frumusețea femeii. Numai oglinda pasiunii nu face „vreo greșeală”. Alecu Văcărescu este un mistic al iubirii și, dacă păstrăm proporțiile, putem zice că el arată față de Eros ceea ce poeții religioși arată față de Dumnezeu: o fidelitate complice, o robie creatoare. Amorul, ca și Dumnezeu, există atîta vreme cît există credința robului. Curios, ușuraticul Alecu Începe să spiritualizeze iubirea și să facă din „stăpîna Afrodita” centrul lumii. Fala lui este să se Închine cu smerenie și să obțină miluirea femeii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ordin religios, inaccesibil, neîntrupat? Fostul mare clucer nu-i departe de această confuzie. Sau nu-i rămîne necunoscută nici această convenție a poeziei medievale. Norocul lui că, „minte cu simțire”, nu stăruie În această direcție, se Întoarce repede la jertfa, robia, focul, lacrimile, ohtăturile sale. Rămîne, cu toată această risipă de jale, ceva nenumit, ceva ce nu poate fi exprimat. Este tema ascunsă a discursului construit printr-o recurență nebunească a clișeelor. Alecu o numește Într-un loc „un nu știu ce prea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]