157,599 matches
-
sortită să fie un veșnic privitor al metanoiei, fără să trăiască vreodată această experiență. Poate că gestul meditativ de gândire, reluat continuu, asupra temei, ar fi mai propriu momentului și ne-ar face să descoperim, chiar și cei care joacă rolul observatorilor intrigați sau rolul năpăstuiților, răul imboldului înfrânt, spre a-l îndepărta.
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
veșnic privitor al metanoiei, fără să trăiască vreodată această experiență. Poate că gestul meditativ de gândire, reluat continuu, asupra temei, ar fi mai propriu momentului și ne-ar face să descoperim, chiar și cei care joacă rolul observatorilor intrigați sau rolul năpăstuiților, răul imboldului înfrânt, spre a-l îndepărta.
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
proză - și e cîte puțin din toate. În această sfidare a genurilor stă frumusețea cărții, dar și vulnerabilitatea ei. Rămîn la părerea mea (în ciuda seducătoarei argumentații a autorului, de la pg. 158) că toată acea masă de citate din cronici joacă rol de balast; din cauza lor, cartea pare “supraponderală”, seamănă cu un avion supersonic care nu poate lua înălțime din cauza gabaritului depășit. Pintilie se declară copleșit de hîrtii și intră într-un război cu hîrtiile, război pe care, cu bună știință, îl
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
accidentul de mașină, moartea mamei), inserții de politic (“normalitatea e cel mai utopic proiect care se poate imagina în România”), obsesii legate de teatru și de film (“perfecționismul nevrotic”, degradarea spectacolului în timp, epuizarea unor proiecte în “trăncăneală”), sau de rolul Franței în salvarea și recuperarea și lansarea artistului redus la tăcere acasă, sau alte obsesii legate de acest “acasă” (“sînt surprins, surprins plăcut, de monotonia obsesiilor mele”), portrete de epocă și “scandaluri” istorice. De pildă, scrie George Banu, scandalul “Revizorul
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
înspăimîntați decît se crede, și că un elementar gest de demnitate le încurcă toate ordinatoarele care afișează existențele noastre. Un om e liber cînd hotărăște să fie liber”... În altă parte, cînd amintește, cu o recunoștință neamortizată de timp, de rolul jucat de Monica Lovinescu într-un moment hotărîtor, Pintilie spune: “Dacă n-aș fi pustiu cum sînt, și aș putea să mă rog, m-aș ruga în fiecare seară pentru ea”. Parafrazîndu-vă pe dumneavoastră, domnule Pintilie, cred că un om
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
Cronicar „Delavrancea nu respectă adevărul istoric” În pagina de cultură a Cotidianului din 12 ianuarie, Veronica Gherasim stă de vorbă cu actorul Costel Constantin, protagonistul rolului Ștefan cel Mare din spectacolul lui Dan Pița de la Teatrul Național din București. Nu știu cum își concepe dl Pița montarea, dar știu că piesa lui B. Șt. Delavrancea nu se numește Ștefan cel Mare, după cum ne informează autoarea comentariului (în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
critică Delavrancea în care, în Note, este reprodusă documentarea minuțioasă a scriitorului cînd și-a pregătit piesa. Printre texte era Istoria lui Ștefan cel Mare de N. Iorga, pe care Costel Constantin declară a o fi citit ca să-și prepare rolul. I-a plăcut critica pe care Iorga o face politicienilor vremii sale, autori de discursuri sforăitoare. Lăsînd la o parte cît de sforăitoare sînt discursurile politice ale lui Ștefan din piesa lui Delavrancea, ar trebui să fim mai prudenți în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
discursuri sforăitoare. Lăsînd la o parte cît de sforăitoare sînt discursurile politice ale lui Ștefan din piesa lui Delavrancea, ar trebui să fim mai prudenți în astfel de caracterizări. De la ultimul spectacol cu Apus de soare - cu George Calboreanu în rolul principal - de la Național, n-au trecut 40 de ani, cum spune actorul, citîndu-l pe directorul său, Dinu Săraru, ci 46 bătuți pe muche. Perspectiva lui Costel Constantin asupra domnitorului modovean e, așa-zicînd, hamletiană: „Nu se știe sigur cînd, pe la 11-14
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
negative ale limbajului despre săraci apar la începutul secolului al XIX-lea (...). Plecând de la vocabular, putem presupune că, în spațiul românesc și în perioada de timp abordată aici, săracul e o prezență ștearsă poate, dar nu lipsită de locul și rolul său în lume (atașate simbolisticii creștine soterice a gestului miluirii), cu alte cuvinte, el nu e un marginal sau mai rău, un exclus” (p. 94-95). În lumea românească de azi, diversității normale de idei și atitudini i se adaugă presiunea
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
povestitor oral încercat. Rîdeai pînă te lua sughițul de istorioarele pe care le spunea. Și vorbind cu Radu Cosașu și cu tizul său cu papion și mînecuțe, Radu Albala, care părea ieșit dintr-un film american al anilor ’40, în rol de ziarist, zice autorul Pelecinematecii din România literară: “|știa vor să pună bir pe talent, dacă nu mai pot să-l cumpere.” Tăcere admirativă. Era mîna lui Cosașu. Mai trec niște anișori. Vine libertatea. Se împuiesc editurile și din cîteva
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
meu este că nu-mi place jocul de cărți. Sam a încercat să mă învețe, dar nici numele cărților nu le-am putut deprinde. M-a împiedicat un soi de instinct îndărătnic. Țuțik, sunt aproape terminată. Mi-am jucat ultimul rol. Nu mi-a rămas decât să-mi iau zilele. - Și tu? - Cum adică? Vrei să te însori cu Șoșa pentru a face din ea o văduvă? - Am s-o iau cu mine pe lumea cealaltă. - Așadar, ești, cum se spune
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
pe oameni pentru nevoile vieții noastre invadate de tehnică... Deci legătura dintre educație și subcultură este extrem de complexă și am putea glosa la nesfîrșit. - Am lăsat special pentru final o întrebare la care mi se pare greu de răspuns: Ce rol crezi că mai joacă bibliotecile în lumea noastră? Cum crezi că i-am putea reobișnui pe oameni să citească? - Eu nu cred că lucrurile stau chiar atît de grav cum lași să se înțeleagă. Internetul există, e o realitate și
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
fișe monografice și bibliografice), semnată de Mihai Gabriel Popescu și Ștefan Ion Ghilimescu. Autorii și-au ales un subiect cu semnificație deosebită, ilustra familie de intelectuali a Ciorăneștilor, propunându-și ca, prin studierea ei, să aducă o contribuție „la înțelegerea rolului elitelor în edificarea vocației europene a poporului român”, cu alte cuvinte, să pledeze pentru meritocrație, acea structură socio-culturală, din păcate, subapreciată la noi, aproape considerată ostilă, încă de pe vremea comunismului. Și într-adevăr „Dinastia Ciorăneștilor” este una de elită, caz
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
instantaneu, fiind distins cu national Book Award, cel mai important premiu literar american și cunoscînd un mare succes de librărie. Ecranizarea lui s-a turnat, după cum se știe, aproape în întregime în România, cu Nicole Kidman și Jude Law în rolurile principale. Premiera filmului a avut loc în SUA în preajma Crăciunului și de pe acum e considerat un candidat serios la premiile Oscar 2004. Acțiunea se petrece în timpul Războiului de Secesiune, în 1862-68, ceea ce a determinat comparația cu Pe aripile vîntului. Dar
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
șifonată, nu știm, fiindcă editorialul nu ne comunică procente, cifre, informații cuantificabile. Nici număr de respondenți (toți, tineri absolvenți ai universității, studenți și elevi). Poate, în numărul pe decembrie * În aceeași publicație, un lung și spiritual interviu îl are în rol de protagonist pe dl Șerban Foarță. Între altele, poetul și eseistul timișorean este de părere că toți autorii „copți” (adjectivul și ghilimelele îi aparțin) ar trebui să fie atenți la cei mai tineri decît ei. Am putea remarca o disimetrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
care se nasc relații, situații, momente întregi. Vreau să spun, de exemplu, că Valeriu Preda este de nerecunoscut aici, că nu-mi amintesc ca în ultimul timp să-l fi văzut atît de pregătit și de minuțios în elaborarea unui rol, unei stări, în registre diferite chiar în același spectacol. Am descoperit cum Emilia Dobrin, cu energii speciale și neinvestigate ani și ani, nedrept, se duce cu adevărat mai departe pe drumul “avangardist” din Șefele de la Act. Fiecare cuvînt, gest, detaliu
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
care nu ne-am putea asocia observațiilor caustice ale lui Gelu Ionescu ori pe care, cel puțin, le-am dori nuanțate. Despre Monica Lovinescu se afirmă că „este mai întîi un gazetar politic și apoi un critic literar”, minimalizîndu-se astfel rolul de excepție pe care l-a jucat tocmai conștiința critică zisă „estetică” a Doamnei de la Paris. Ca fidel ascultător al emisiunilor Europei libere, n-aș putea împărtăși impresia preopinentului nostru că „excelentele comentarii” ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
popor, fiindcă ne iubește. Bineînțeles că dna (sau dra) Alina Boboc consemnează imperturbabilă aceste fraze descusute și trece la întrebări... incomode (parcă așa e titlul rubricii) precum: „Vi s-a întîmplat vreodată să vă plictisiți de un spectacol, de un rol?”. Cronicarul mărturisește că n-a vrut să afle răspunsul dlui Puric. * Vasile și Elisaveta Novac scot la Pitești publicația Satul natal, trimestrială, pe o hîrtie foarte bună și frumos ilustrată. Numărul 6, recent apărut, e mai mult o antologie de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
și pentru celelalte șase țări invitate să adere la NATO. Ziarul care a prins acestă știre înainte ca ea să devină oficială a fost ZIUA care a pus-o pe prima pagină. Ziarul condus de Sorin Roșca Stănescu reamintește de rolul pe care l-a avut Europa Liberă în perioada Războiului Rece, dar și de faptul că după 1989, acest post de radio și-a informat corect ascultătorii, la distanță de presiunile politice și economice care se exercită cu succes asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
moralei, ale credinței, ale tradiției. Tonul de obiectivitate este realizat, nu prin declarații, ci prin punerea faptelor în acțiunea multor scene și scenarii, materialul epic și psihologic îmbinându-se pentru configurarea dramatismului specific romanului politic și social al lui Agârbiceanu, rol decisiv având intelectualitatea satului, curajul acesteia de a gândi și de a se exprima. Personajele nu contemplă, ci acționează, schimbă și adâncesc situații, dar sentimentul trăirii imediate nu ține de imaginație și nici de fantezie. Am crezut că pot ocoli
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
cât și a autorului ei. Mă voi referi la „notele asupra ediției” pentru că ele îndeplinesc aici oficiul de clarificare și cumpănire. Ele se remarcă prin bogăția și calitatea informației, prin obiectivitatea și subtilitatea interpretării. Ele cuprind adnotări substanțiale, ordonate, explicative. Rolul lor este de veghe și de verificare. Să nu uităm că în alte cazuri, ineditele sunt reproduse în „Anexe”, ori aici alta este situația. Fiind vorba numai de inedite, ceea ce se impune este severitatea aplicată stabilirii textului, în forma sa
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
publicării aduce în atenție, prin acțiunea lui Victor Iova, a antecedentelor și a consecințelor, a încadrării într-o familie de probleme ale textului, a stabilirii locului romanului într-o serie de evenimente și idei. În istoricul publicării preponderent se detașează rolul cenzurii. Atunci când vine ca aplicare din partea celor care nu admiteau criticarea dominației germane, ca în cazul romanului Vremuri și oameni, sau din partea comuniștilor. „Notele asupra ediției” abundă de exemple, modificări operate în text de lectorii prin mâna cărora a trecut
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
lui Pomogáts în alcătuirea acestei culegeri sunt de a etala cu sinceritate, id est fără a eluda punctele nevralgice, problematica relațiilor româno-maghiare și apoi de a identifica „posibilitățile și metodele prin care se poate înfăptui o reală reconciliere maghiaro-română.” Subliniind rolul și răspunderea pe care intelectualitatea central-europeană le-au avut și le au în ameliorarea relațiilor interetnice ale locului, d-sa reconstituie cu minuție precedentele cooperării româno-maghiare, dar și germane, din spațiul transilvan, cu o insistență specială și justificată asupra perioadei
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
un bastion al logicii, bunului-simț, normalității și inteligenței. Ahmatova și Mandelștam erau consultați în probleme de politică și Vechiul Testament, iar creația lor reprezenta vocea rațiunii, contragreutatea la efectele unei propagande sforăitoare. Intelectualul-profet este figura emblematică a rezistenței perioadei, cu un rol activ și cu acuta conștiință a importanței sale: „Căci în Occident, absența cărților înseamnă că scriitorul a ieșit din front - cum să le explici că la noi se întâmplă și altfel! Poezia însă este un lucru bizar: ea nu poate
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
insuficient pentru a marca, de unul singur, valoarea reflexivă. Nevoia de întărire confirmă și în acest caz tendința spre redundanță și insistență ilustrată de multe forme și structuri gramaticalizate în română. Sieși apare mult mai des în texte, dublînd, cu rol emfatic, un reflexiv neaccentuat - „Își zâmbi sieși, apoi se puse pe plâns cu fața în pernă” (adevarul.kappa.ro); „este unul dintre aceia care își arată sieși cu degetul pista pe care o s-o urmeze” (ib.). În plus, ca și
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]