1,376 matches
-
estetică a limbii literare). Și, dacă dezvoltările teoretice din V.n. au fost bogate, tot atât de bogat ilustrată a fost și inițiativa revistei de a îndruma, cum mărturisea directorul, pe calea ce face ca sufletul să cuprindă o lume întreagă (Ovid Densusianu, Românismul nostru). Astfel, prin rubricile „Mozaic”, „Cărți nouă”, „Din literaturile străine. Păreri asupra literaturii contemporane”, „Dintr-un balcon”, „Din mișcarea intelectuală de la noi și în străinătate”, prin conferințele V.n., inaugurate în 1909 și prezentate rezumativ în revistă, ajung să fie receptați
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Cultul copilului și al copilăriei, al mamei și al maternității, al pământului cu valoare mitică universală sau - mai particulară - de plai mioritic domină poezia și mitopoetica lui V. Caracterele esențiale ale creației sale sunt organic legate de lupta pentru afirmarea românismului: mesianism, cantabilitate clasicistă și folclorizantă, simplitate a formulelor, dramatism de esență baladescă, eminescianism transplantat pe solul modernității. „Păstrând proporțiile, el și generația sa reprezintă pentru această provincie românească năpăstuită mereu de istorie ceea ce a fost, la începutul secolului, generația lui
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
ziarele „România”, unde își face debutul în 1857 cu poezia La Romania, și „Dâmbovița”, strângându-le apoi în placheta intitulată Aurora, apărută în 1858. Mai colaborează la „Revista Carpaților”, „Buciumul”, „Perseverența”, „Foaia Societății pentru Învățătura Poporului Român”, iar „Foaia Societății Românismul” (1870-1871) îl menționează printre membrii comitetului de redacție. Din 1873 până în 1876 e prezent cu versuri, figurând și în redacție, la „Revista contimporană”. Nu a fost lipsit de o anumită popularitate, mai ales după ce în 1873 compune, la îndemnul confraților
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
scriu despre oameni și vise, despre fapte mari, istorice uneori, despre credință și adevăr, dar mai ales despre țăranul român, comoara cea mai de preț a neamului nostru, inima și găndul meu se regăsesc integral doar în valorile eterne ale românismului. Negreșit, Trandafir de la Moldova este una din corzile extrem de sensibile ale sufletului meu de țărancă, plecat mereu în căutarea Satului Românesc Tradițional, acolo, unde se ascunde tezaurul cel mai de preț, Veșnicia .
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
Schwartz, Howard, The tree of souls. The Mithology of Iudaism, Oxford University Press, New York, 2004. Sim, Stuart, Derrida and the End of History, Totem Books, New York, 1999. Smith, Adam, The Theory of Moral Sentiment, Edinburgh, 1813. Stăniloae, Dumitru, Ortodoxie și românism, Editura Albatros, București, 1998. Idem, Teologia dogmatică ortodoxă, vol. 2, Editura IBMBOR, București, 1997. Tillich, Paul, A History of Christian Thought, Simon și Schuster, New York, 1968. Toynbee, Arnold J., A study of history, Abridgement of volumes VII-X by D.C. Somervell
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
with Pannenberg and Moltmann, Cambridge University Press, 2003, p. 152. 22 Augustine, De Catechisandis Rudibus, 45, apud Daniélou, op. cit., p. 18. 23 Jean Daniélou, Reflecții despre misterul istoriei, Ed. Universității din București, 1996, p. 180. 24 Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism, editura Albatros, București, 1998, p. 173. 25 Ibidem, pp. 174-176, passim. 26 Jacques Maritain, op. cit., p. 23. 27 Ibidem, p. 22. 28 J. Maritain, op. cit., p. 24. 29 D. Stăniloae, op. cit., p. 181. 30 Apud von Balthasar, op. cit., p. 135
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
din afară pot fi mai ușor impresionați. Noi trăim prea mult în trecut, iar poveștile acestea pot trezi în oameni o reacție de respingere, numai la menționarea perioadei sau a întâmplării. Lumea a ajuns la saturație. Te-au dezamăgit majoritatea „românismelor“ care au ieșit la iveală după ce ați obținut premiul, felul în care au reacționat unii jurnaliști? Da, foarte mult. Se pare că jurnaliștii au fost mult mai interesați de can-can-uri, decât de filmul în sine, de cum a fost el primit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
geografic, dar acestea nu delimitează spațiul național, transfrontalier. Cine nu crede să ia aminte la viața spirituală a maghiarilor din România; dincolo de multe alte aspecte, maghiarii sînt și rămîn maghiari, iar pentru asta trebuie să fie apreciați, nu respinși. Granițele românismului nu se opresc la frontierele statale ale României. Milioane de români trăiesc dincolo de granițele României, acolo unde au trăit dintotdeauna neam de neamul lor, istoria lor fiind legată de cea a locurilor unde trăiesc. Dar ei aparțin aceleiași spiritualități românești
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ar fi cu cale să avem măcar același comportament în cazul românilor pe care istoria i-a prins în afara granițelor României. Configurarea unei Europe unite ar putea ajuta în bună măsură la rezolvarea problemei lor, granițele statale nemaidezlipindu-i de trunchiul românismului. Testamentul lăsat cu un veac și jumătate în urmă de bucovineanul Eudoxiu Hurmuzachi, Aveți de îndeplinit trei datorii, mari și sfinte, pentru care veți răspunde în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor voștri. Aceste trei datorii sînt patria, limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
n-ar mai trebui discutată. A dat răspuns un „moldovean“, Alexei Mateevici, la congresul învățătorilor moldoveni din mai 1917: „unii se socotesc moldoveni, alții - cei mai mulți - români. Da, sîntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-și zic români. Așa trebuie să facem și noi“ <footnote După Z. Ornea, O carte ticăloasă, în „România literară
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Cartier, Chișinău, 1998, p. 132. footnote> . Autorul acestei afirmații este încadrat, cu siguranță, de Petre P. Moldovan printre „unele persoane care pur și simplu au însușit scrisul, dar cărora le stau la dispoziție anumite publicații [...]. Servind în sudoarea frunții cauza românismului, dînșii uită că ar «călca pe pămînt», pe pămîntul unde s-au născut [...], denaturează și chiar desconsideră istoria etnică a populației băștinașe majoritare din spațiul geografic, istoric și politic al Moldovei“ <footnote Petre P. Moldovan, op. cit., p. 9 - 10. footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
măcar c-ar fi cam strîmbă,/ Vă pare totuși cîntec“. footnote> . E greu de înțeles contradicția dintre cele afirmate aici și poziția sa la Congresul Învățătorilor Moldoveni din mai 1917, cînd afirma cu tărie apartenența moldovenilor la „marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, suspendate înainte de a vedea lumina tiparului; episcopul Pavel a reintrodus oficierea serviciului religios în limba slavonă și a ordonat ca în școlile duhovnicești să fie primiți numai copiii care știau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
poate l-ar caracteriza mai bine expresia „cumplit român“, pe care o folosește Sadoveanu la adresa aceluiași personaj din creația sa timpurie, cînd animozitățile dintre moldoveni și munteni încă nu se stinseseră complet și ar putea fi mai puțin suspectat de românism, Cozma Răcoare, care se va îndrăgosti de „un pui de româncă“, cucoana Sultana: „Ce strașnică muiere!“. Sau ne putem referi la Moș Precu, stăpînul crîșmei aflate „între Șomuz și între satul Broșteni“, undeva în apropierea Fălticenilor, „un român înalt, adus
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
al Bucovinei de la nord de Nistru populația românească a fost deznaționalizată de multă vreme, încă din timpul cînd Bucovina era parte a Imperiului Habsburgic. Ilustrativă este situația localității Cernauca, considerată în prima jumătate a secolului al XIX-lea leagăn al românismului, prin activitatea vestitei familii a Hurmuzăcheștilor. În Dicționarul geografic al Bucovinei Em Grigorovitza nota pentru Cernauca: „populația 2013 locuitori, ruteni, de relig. gr. or.“ <footnote Em Grigorovitza, Dicționarul geografic al Bucovinei, București, 1908, p. 56. footnote> . După aproape 20 de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc. <footnote Dimitrie Țopa, Românismul în regiunea dintre Prut și Nistru din fosta Bucovină, Cernăuți, 1927. footnote> , păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru <footnote Constantin Olaru, Urmele românismului în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Țopa, Românismul în regiunea dintre Prut și Nistru din fosta Bucovină, Cernăuți, 1927. footnote> , păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru <footnote Constantin Olaru, Urmele românismului în unele localități din nordul Bucovinei - Anul 1991 în comparație cu 1926, „Glasul Bucovinei“, 1994, nr. 1. footnote> pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași localitate pentru anul 1991, 46%, pune în evidență aceeași capacitate a antroponimelor. Cercetarea comparativă a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pentru elevii gimnaziului din Cernăuți, cea mai frumoasă apreciere aparținînd unui fost elev: „citind cu pricepere și înțelegere opul acesta, școlerul din școala secundară se simțea la sine acasă, în sînul familiei sale, hrănit cu scumpul și dulcele lapte al românismului, hrană ce în zădar ar fi căutat-o prin toate opurile didactice cîte i se puneau pe atuncia în mînă“ <footnote Ioan G. Sbiera, op. cit., p. 65. footnote> . În Principatele Unite Lepturariul a cunoscut o slabă răspîndire; „migăloasa lucrare“, explica
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
footnote „Adevărul“, 9 decembrie 1914. footnote> . Tonul ardeleanului devine vehement, încercînd să schimbe hotărîrea guvernanților de la București de a rămîne neutri față de conflictul armat declanșat, avertizînd în conferința Calvarul nostru, ținută la Ateneul român pe 15 ianuarie 1915, că „soarta românismului din Ardeal se hotărăște acum și la București [...]. Ori intră România în acțiune ca să ne mîntuiască pe noi și să se întărească pe sine, ori rațiunea de a fi a românismului din Ardeal este cu desăvîrșire știrbită [...]. Ori treceți acum
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la Ateneul român pe 15 ianuarie 1915, că „soarta românismului din Ardeal se hotărăște acum și la București [...]. Ori intră România în acțiune ca să ne mîntuiască pe noi și să se întărească pe sine, ori rațiunea de a fi a românismului din Ardeal este cu desăvîrșire știrbită [...]. Ori treceți acum munții spre ei ca să-i scăpați, ori rugați pe Dumnezeu să ridice munții pînă la cer, ca să nu poată pătrunde la voi glasul blestemelor lor“. Orice tergiversare era considerată nejustificată, căci
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în memoria inimii - Poetului, Fiului, Tatălui, Iubitului...“. De aceea nu vom insista asupra acestui aspect. Vom aduce însă în discuție o observație făcută în prefață de Raul Cilaceava: „versurile lui [Arcadie Opaiț] sînt transnaționale, fără sforțări patriotarde și jurăminte extatice. «Românismul» creației sale poate fi intuit doar după niște detalii pur exterioare (consacrări lui Eminescu, referiri la realități folclorice etc.)“. Această afirmație Îi servește probabil autorului ei să argumenteze că poezia lui Arcadie este „de factură modernă“, ca atare trebuie să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de a-și recupera "în-sinele" dislocat în inaccesibila transcendență a lumii ideilor sau a noumenului. Trebuiesc date la o parte "învelitorile ființei ce nu moare" pentru a se ajunge la ontologia arheității, la acea "hieroglifă" inițială care sintetizează însuși spiritul românismului, oglinda originară ca embrion al stejarului. Esența arheității, spune Th. Codreanu, este încercarea, iar "numele încercării specifice omului este tocmai munca" (p. 53). Restituind muncii umane rangul de "principiu ontologic de întâia speță" autorul își trece discursul exegetic într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deschis înnoirilor, care-și provoca des contemporanii, avertizându-i asupra formelor fără fond, împrumutate din Apus. Paradoxal, "marele său pariu era tocmai Occidentul!" (p. 33). Junimea, având în Maiorescu un strălucit mentor, a năzuit mereu spre creația culturală românească majoră. "...Românismul observă cu justețe Theodor Codreanu a dat îndeobște personalități cu vocația sintezei, deschis fiind spre toate marile culturi, fără a se lăsa copleșit de acestea. Unei asemenea culturi i se va recunoaște tot mai mult "modernitatea", care va fi tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și a simți românește, cu naționalismul", neglijând faptul că "un popor n-are nicio șansă de a se afirma și a însemna ceva în istorie lepădându-se de propriul său arheu. Ideea națională este o categorie spirituală, înainte de toate, iar românismul nu-și poate îngădui să fie altceva. Fără "ideea națională" nici Franța n-ar fi devenit civilizația și cultura pe care le știm, iar Israelul n-ar fi existat azi și evreii ar fi fost de mult asimilați. Oare să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu realizează un... sinoptic al Galaxiei Grama (termenul, sintagma îi aparține lui D.R. Popescu), mai ales după război și cu deosebire după 1989 când campania împotriva "naționalistului" Eminescu devine de-a dreptul furibundă, țintindu-se în fapt, ființa noastră națională, românismul. "Nimic nu se produce la întâmplare precizează Theodor Codreanu. Faptul depășește cadrele unei experiențe strict personale și arată o devenire tragică a intelectualității românești, în ultimele decenii, sub impactul formidabil al ideologiilor supranaționale". Eseul lui Theodor Codreanu are astfel un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chiar și cu riscul de a rămâne fără nici un model. Pentru demascarea, combaterea și condamnarea diabolicelor atacuri antieminesciene, fie cele produse în timpul vieții poetului, fie cele postume, a apărut lucrarea Dubla sacrificare a lui Eminescu, un fel de evanghelie a românismului. O carte care va îmbogăți eminescologia, atât prin ceea ce susține, cât și prin reacțiile pe care le va provoca. O carte care va impune și mai mult numele eminescologului Theodor Codreanu, cel cunoscut din Eminescu Dialectica stilului (Editura Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]