1,483 matches
-
vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat cenaclu sau chiar o academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului rostit, a imaginației, a artei discursului și prin inteligența de a se supune unei teme date, ce trebuia ilustrată pertinent, prin exemple concludente. Asistăm la un adevărat „carnaval al închipuirii lor”141, un spectacol al imaginației debordante. Grupul femeilor din ramă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
inteligență, spirit critic și umor propunând, în a șasea zi, prin intermediul personajului Michele Scalza - „un hâtru bun de glumă”184, o povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iar această tehnică de a nu dezvălui până la capăt o idee preluată de altundeva, de a nu lua în considerare toate aspectele, și cele dialectice, este un procedeu frecvent folosit în avocatură. Combină legea scrisă cu cea nescrisă, o formulă rostită este susținută de numeroase exemple, lansându se într-o adevărată bătălie verbală. „Cazul” pe care îl susține are fundament în doctrina Sfântului Apostol Pavel, dar târgoveața citază de fiecare dată doar jumătate din versetul paulin și ignoră ceea ce omite. Fragmentului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
scopurile. Pentru personajul feminin religia este o armă folosită de bărbați în scopul de a le supune pe femei, asistăm la o dihotomie - lumea masculină, reprezentată prin spiritul religios versus lumea feminină, a zânelor, a miraculosului. Întoarcerea târgoveței, prin basmul rostit, în acele timpuri magice poate fi interpretată ca o încercare de a crea o lume ideală sau idilică în care puterea de exprimare a femeilor și independența lor pot coexista, nemaifiind supuse opresiunii masculine, reprezentate simbolic de violul cavalerului. Pierderea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
altceva decât să-i pregătească cu multă râvnă moartea.” 877, ea compătimindu-le pe femeile ce sunt claustrate forțat în case, obligate doar să muncească, fiind private de libertate și de bucurii. Un negustor bogat din Arminio, protagonist în nuvela rostită, era atât de devorat de gelozie încât îi interzicea soției participarea la petreceri, la slujbele religioase, ba chiar îi limita și dreptul de a privi pe fereastră. Disperată, soția se hotărăște să procedeze în așa fel încât precauțiile aberante ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Dar în al cincilea mariaj asistăm la un revers al relațiilor cu primii trei soți. De data aceasta femeia avea de două ori vârsta tânărului, și a fost forțată să-și cedeze avutul înaintea ceremoniei nupțiale. Asemenea bătrânei din povestea rostită, a trebuit să câștige dragostea bărbatului.” 1037. În teoria ei din Prolog, târgoveața părea că susține, cu orice preț, o dominare totală a femeilor în spațiul intim al mariajului, în realitate ea tânjea după gingășia unei povești de dragoste care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
televiziunii locale a fost constant. Au existat și vreo cinci minute consacrate aniversării a 10 ani de existență. Se știe, pe 24 decembrie la ora 7, s-a împlinit un deceniu de la primul gong al emisiunii nr.1. în cuvântul rostit am considerat că s-a realizat un lucru trainic și util comunității. Atât timp cât ne păstrăm limba și obiceiurile, națiunea românească va rezista. Prin prezența și prestanța sa, Studioul de televiziune Vaslui a inaugurat o adevărată școală de jurnaliști locali și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
procopseala (învățătura) care le aduce bani și nu invers ! Și alți câțiva care VOR dar... Ei, pentru ACEȘTIA și pentru cei care POT deveni adevărate voci ale comunității, aspiranți care prin 162 suprafața socială și prin cuvântul lor (publicat sau rostit) să devină lideri de opinie pentru cei care știu să descrie o REALITATE obiectivă și au ceva coloană vertebrală, mă străduiesc să realizez această COMPETIȚIE JUDEȚEAN|. Va fi acest clasament obiectiv ? Nu știu. Dacă, nu știu care publicație e condusă de un
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fină de tipul lui G. Ibrăileanu pe care l-a continuat, și pe o severitate "paradigmatică" a construcției textului. Studenții aveau impresia că s-a născut doar cu un zâmbet oarecum ironic, dar nu descurajant, cu preocupare doar pentru cuvântul rostit și nu pentru gestică. Dacă-l descoperea pe cel talentat, interesat sau măcar preocupat, atunci devenea patern. ... Publicasem în Cronica, revista lui de suflet (an VIII, nr.41 și 43) dar nu mă cunoștea. I-am înfățișat un material despre
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
folosind cuvinte, dar și cuvintele sunt simboluri. Când spunem „albastru”, cuvântul „albastru” nu înseamnă doar o culoare. Abia dacă simbolizează acest lucru. Atunci când scrieți „albastru”, acel cuvânt scris nu va fi o culoare, ci doar un simbol scris pentru cuvântul rostit. Astfel spus, cuvintele scrise sunt doar simboluri ale simbolurilor. La fel de important e faptul că numeroase imagini sunt mult mai grăitoare decât cuvintele. Reacționăm mai puternic atunci când vedem steagul Americii, decât o facem când citim „steagul Americii”. Steagul naziștilor provoacă mult
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Îl realizează instruirea problematizată - formarea unui stil specific al activității intelectuale, una dintre caracteristicile esențiale ale acestuia fiind orientarea activ exploratorie și independența subiecților În rezolvarea unor probleme teoretice și practice noi. Altfel spus, Învățământul prin instruire problematizată satisface aforismul rostit deseori de marele matematician român Grigore Moisil: vrei să vezi cum se descurcă cineva - Încurcă-l (adică creează-i probleme). Situația-problemă apare ca o stare psihică a subiectului, confruntat cu o dificultate practică sau cognitivă, ca o contradicție care apare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mai observat, de exemplu, că În momentul În care apa naturală Îngheață ea va cristaliza În forme hexagonale perfecte, Însă dacă se intervine În timpul procesului cu informații care sunt contra naturii se vor forma cristale asimetrice. Astfel informațiile prin cuvinte rostite (sau incantații) sau scrise și introduse În apă: În concordanță cu natura (iubire, dragoste, recunoștință, mulțumire, binecuvântare) vor da apei (forme hexagonale, armonioase, geometrice a cristalelor) calitățile dorite generând energii pozitive; În disonanță cu natura (ură, mânie - folosind termeni insultători
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
teza potrivit căreia principalul vinovat pentru deriva postsovietică a Basarabiei este intelectualitatea națională. Pentru că dincolo de expresiile siropoase și delirant-artistice cu care a delectat (mai exact ar trebui spus „amețit”) publicul, însetat - la începutul anilor ’90 - de un discurs patriotic bine rostit, s-a ajuns la un rezultat dezastruos: intelectualii au fost învinși. Iar cel învins, mai ales după ce angajează pe același traseu, sub faldurile inspirației sale civice, atâta lume, este și vinovat. Înlăturat ca o figură ineficientă din puținele structuri ale
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
trubaduri i-au dedicat câte o poezie. Adevărate sunt și multe din afirmațiile lui Nicolae Rusu, dintr-un lung interviu publicat în Moldova literară, privind gestionarea defectuoasă a casei de creație a US. Oricât de incomod ar fi, adevărul trebuie rostit, chiar cu riscul de a șifona unele reputații. Evaluarea corectă a faptelor și a capacității noastre de a le înfăptui, este, a fost întotdeauna, un autentic act patriotic... Cât privește „gura care rostește adevărul” am de spus următoarele. Când oferi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
stau întotdeauna sub semnul exclamațiilor și al surprizelor artistice, care te fac să uiți motivul întâlnirii. Mai sobră, aș spune chiar rigid-solemnă este lansarea de tip academic. Cuvântările, garnisite cu citate din Platon și Hegel, sunt pregătite din timp și rostite ca de la catedră, fără vreo reacție la murmurul celor prezenți. În doar câteva minute, vorbitorii țin să convingă asistența că au citit o bibliotecă. La aceste lansări te minunezi să vezi câți profesori și doctori emeriți are Basarabia. Marea problemă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mobilizează evoluția literară. "Cele mai parodice și conștiente de sine opere contemporane", scrie Linda Hutcheon, "nu încearcă să escamoteze, ci să evidențieze contextele istorice, sociale și ideologice în care au existat"320. Și aceasta pentru că postmoderniștii sunt martorii unui adevăr rostit, până la ei, doar pe jumătate: literatura se mai poate face azi doar ca "artă conștientă în interiorul arhivei", iar acea arhivă este istorică și literară deopotrivă 321. Criza subiectelor i-a condus pe mulți la afirmația exagerată că parodia postmodernă, ca
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
modul cel mai spectaculos în romanul Pavilionul canceroșilor. Aici, percepția naratorului, nelimitată, atât extern, cât și intern, nu monopolizează câmpul perceptiv, care se îmbogățește continuu cu percepția unor personaje diferite. De multe ori, percepția personajelor nu se concretizează în replici rostite, astfel încât doar cititorii au acces la percepția respectivă prin intermediul discursului interior al personajelor. Se poate spune că, în acest caz, cititorii dețin o poziție privilegiată, pentru că la ei ajung mai multe informații, dar, în același timp, trebuie să remarcăm că
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
țină gura, mai ales pisălogului ăluia cu părul sur și cu gâtul prins în chingile bandajelor ce-i cuprindeau și capul 396. Zona discursivă a lui Rusanov este formată, în mare parte, din replicile sale nerostite, răspunsuri la replici reale, rostite, ale altor personaje, întrucât el reacționează prompt, la nivel discursiv, la orice cuvânt care îi este adresat. Chiar dacă nu rostește replica de răspuns, aceasta există întotdeauna, dezvăluind, de fiecare dată, noi fațete ale personajului. De exemplu, îl descoperim pe Rusanov
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
noastre istorice ca popor, de care nu trebuie să ne despărțim niciodată. De promovarea tradiționalismului noastru avem foarte mare nevoie, mai ales astăzi. Să nu ne mai intereseze oare versurile de genul acesta, în ce împrejurări au f ost ele rostite?: .ʺCu un dor nespus Mă uit spre apus: Acolo mi-i viața, Acolo-i speranța. Să fim fericiți De-am fi toți uniți.ʺ Sau altfel de versuri: „... Rusule și măi muscale Nu-mi fă țara de ocară, Că Dumnezeu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
recunoștință Academia l-a legat de dânsa, conferindu i titlul de membru onorariu.” Solemnitatea înmormântării s-a desfășurat a doua zi, 9 ianuarie 1932, iar Academia a fost reprezenta tă d e secretarul ei general G.Țițeica. Iată textul cuvântării rostite: „Întristată Adunare, Când secerea fatală a morții nemiloase taie p e ne așteptate firul unei vieți scumpe, sufletul e cuprins d eoda tă de adâncă și grozavă durere. În acele clipe mintea refuză să ʹnțeleagă, iar inima se strânge de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
începu să-și expună marfa, cu precizie de acrobat, pe locul rămas neocupat. Era vorba de mai multe iconițe de diferite mărimi, meșterite de artizani de mâna a treia sau procurate cu kilogramul de la secund hand. Avalanșa de vorbe goale, rostite mecanic de acesta, făcu aproape imposibilă dorința lui Bidaru de a înțelege mesajul transmis, cu toate că își îndreptă toată atenția în direcția telefonului mobil. Ar fi vrut să prindă din zbor întregul conținut. Deși se străduia din răsputeri, nu a ajuns
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nopticica nu am închis un ochi, cu gândul la tine, îi șopti el printre sărutări. Gâfâind de plăcere, nu știa ce să-i răspundă. Voia să-i spună că și ea îl iubește, însă nu avea încredere în propriile cuvinte, rostite chiar cu gura ei. N-a spus nimănui vreodată așa ceva. Dacă se va face de râs? Atât îi mai trebuia la cei patruzeci de ani ai săi. În sfârșit, își luă inima în dinți, cu alte cuvinte își învinse teama
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a constituit-o experiența de cunoaștere a umanității. Dacă ținem seama și de suportul principal purtător de informații în cadrul comunicării, aceste metode se vor putea diviza mai departe în : 1. Metode de comunicare orală (bazate pe limbajul oral, pe cuvântul rostit), la rândul lor subdivizate în : a) metode expozitive (afirmative) din care fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea discuție, conferința-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin înregistrări sonore, prin radio
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
instruirea programată etc.; b. în funcție de extensiunea sferei de aplicabilitate: - metode generale: expunerea, prelegerea, conversația; - metode particulare sau speciale: exercițiul moral, exemplul moral, aprobarea, convorbirea morală; c. după modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: - metode verbale, bazate pe cuvântul scris sau rostit; - metode intuitive, bazate pe observarea directă, concret senzorială a obiectelor și fenomenelor; PREDARE d. după gradul de angajare a elevilor la lecție: - metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă; - metode active, care stimulează activitatea de
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
a soților Buraga Ziarul ,,ETHOS “ martie 1966Vaslui) Magia cuvântului Nașterea vorbelor Calcă-n dodii oarecine, De și închipuie-ntru sine Că vreo gură dezghețată A putut scorni vreodată Fie și doar un cuvânt, Dintre câtele de sunt, Ori au fost cândva rostite, Spus altminteri, folosite. Tot ce-i vorbă cu nțeles, într-o vreme a purces Numai ca de la un sunet, Că dulcuț, că groaznic tunet. Treaba asta se ntâmpla, Când în țeastă se afla O șăgalnică plecare Spre semeață îngânare A
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]