915 matches
-
Emba, în sud-vestul Asiei (Iran, Irak, Siria, Israel, Iordania) și nord-estul Africii (regiunile nordice ale Egiptului și ale Libiei). Orbeții trăiesc în zonele de silvostepă, stepă, semideșert și deșert. Urcă în munți până la 2400 m deasupra nivelului mării. Orbeții sunt rozătoare exclusiv vegetariene. Ei consumă rădăcinile plantelor, rizomi, bulbi, tuberculi, cepe și părțile verzi ale plantelor care sunt trase în interiorul galeriei prin plafonul acesteia, după ce au fost retezate cu incisivii. În același mod sunt procurate de la suprafață plantele necesare construirii cuibului
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
și nu prea dese, culcate pe corp. Ambele sexe sunt viu colorate. Sunt bune zburătoare. Populează coroanele arborilor. Cuibul și-l fac în scorburi, stâncării, găuri în maluri, termitiere sau cuiburile părăsite ale ciocănitorilor. Se hrănesc cu broaște, șopârle, mici rozătoare, precum și cu lăcuste, gândaci sau alte insecte pe care le prind după ce le urmăresc dintr-un loc de pândă. Ouăle sunt albe. Puii ies din ou golași și orbi, și au nevoie de o îngrijire îndelungată. Ambii parteneri clocesc cu
Coraciide () [Corola-website/Science/332384_a_333713]
-
menajere. După ce vulturii și alte mamifere carnivore mănâncă carnea de pe carcase, hienele dungate se hrănesc cu oasele rămase. Oasele mai mari ale antilopelor și bivolilor sunt sfărâmate cu dinții puternici. Dacă nu se satură cu cadavre, atacă mamifere mici (iepure, rozătoare, reptile) și păsări. În nordul Keniei frecventează gospodăriile umane ucigând capre și oi. Se hrănesc și cu insecte și ouă de păsări. Pot intra și în terenurile cultivate pentru a se hrăni cu porumb, cartofi, sfeclă sau cu fructele căzute
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
și Republica Moldova trăiește subspecia "Dolichophis caspius caspius". Specia "Dolichophis caspius" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Coluber jugularis caspius") în specia "Coluber jugularis", care includea 4 subspecii: Șarpele rău aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Uneori este ținut în captivitate, așa că poate avea o valoare comercială. Comportamentul agresiv al acestui
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
mușcând. În captivitate își pierde curând agresivitatea și duce o viață retrasă, ascuns sub pietre sau în galerii pe care le sapă cu botul, ieșind numai când caută prada. Năpârlesc de 4-5 ori pe an (în captivitate). Se hrănește cu rozătoare de talie mare și mijlocie ca șoareci de câmp, șobolani, popândăi, gerbili, hârciogi, cu iepuri tineri, păsări (de mărimea unui porumbel) și cu puii și ouăle lor, mai rar cu șopârle (saurofagie facultativă). Vânează de dimineață până la apusul soarelui. După ce
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
anul 2000 au eclozat 33 pui. Specia "Elaphe sauromates" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Elaphe quatuorlineata sauromates") în specia "Elaphe quatuorlineata", care includea 4 subspecii: Balaurul dobrogean e aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Este o specie atractivă pentru terarii, fiind prinsă ilegal în scop comercial. Din cauza sentimentelor de
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
este alb-gălbui. Are o dunga închisă între ochi și colțul gurii. Se mișcă lent, dar se cațără foarte bine în copaci. Când este prins, se repede furios și mușcă. Exemplarele tinere și semiadulte se hrănesc cu șopârle, iar adulții cu rozătoare (șoareci, șobolani) și mamifere insectivore (cârtițe). Împerecherea are loc în mai-iunie. La o lună după acuplare, femela depune 5-8 ouă albe, alungite. Puii eclozează în luna septembrie și au o lungime de 22-25 cm. Este simbolul medicinei și farmaciilor. este
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
septembrie. Hibernează ascunzându-se prin vizuini, galerii, sub trunchiuri de copaci sau sub stânci. De obicei se întâlnesc indivizi izolați. Hrana este diferențiată în funcție de vârstă. Exemplarele juvenile sau semiadulte se hrănesc cu șopârle. Exemplarele adulte se hrănesc aproape exclusiv cu rozătoare (șoareci, șobolani) și cu mamifere insectivore (cârtițe), mai rar cu păsări mici și ouăle lor. Împerecherea are loc în lunile mai-iunie și este precedată de jocuri prenupțiale - masculul se încolăcește în jurul corpului femelei, pe care o imobilizează apucând-o cu
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
acuplare și cuprinde 5-8 ouă albe, de formă alungită (care măsoară 36-45 x 19-24 mm). Puii eclozează în luna septembrie și au la eclozare o lungime de 22-25 cm. Șarpele lui Esculap aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare (șoareci, șobolani) care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Din cauza șerpilor veninoși a intrat în om o frică și o groază chiar
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
finalul lunii octombrie se retrage în găuri, în locuri destul de ascunse unde intră în hibernare până în luna aprilie, când iese și devine activ. Se hrănește îndeosebi cu reptile (șopârle, chiar de mărimea unui gușter, șerpi tineri), rareori cu mamifere mici rozătoare sau insectivore și păsări. Prada este imobilizată prin încolăcire, pe care o sugrumă și apoi o înghite. Împerecherea are loc în lunile aprilie-mai, masculul imobilizează femela, apucând-o de cap și încolăcindu-se în jurul ei. Este ovovivipar, dar adesea depune
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
intermediar între șerpii pur tereștri și formele cățărătoare adevărate. Multe specii ale acestui gen își petrec cea mai mare parte din timp în arbori, unde își găsesc hrana, devastând cuiburile de pasări de pe crengi sau din scorburi. Se hrănesc cu rozătoare de talie mare și mijlocie (șoareci de câmp, șobolani, popândăi, hârciogi), iepuri tineri, păsări (de mărimea unui porumbel) și cu puii și ouăle lor, mai rar cu șopârle. După ce au apucat prada cu gura, se încolăcesc în jurul ei până ce o
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
prin armata cel mai mobilă văzută vreodată. Armatele, formate din călători care se deplasau în cel mai rapid care s-au mutat din stepele din Asia de Est (în cazul în care ciumă bubonica a fost și rămâne endemica printre rozătoare mici), a reușit să mențină șirul de contaminare, fără pauză până au infectat și popoarele și rozătoarele din Europa. Moartea Neagră a ucis aproximativ o treime din populația Europei în următoarele decenii, schimbând cursul istoriei asiatice și europene. În timpul Evului
Război biologic () [Corola-website/Science/334521_a_335850]
-
și permanent al publicului. Deci el nu este util bucureștenilor și Bucureștiului ca zonă verde. Populația din vecinătatea acestui Parc Natural va fi agresată permanent de fauna care se urmărește să fie protejată în acest spațiu, respectiv de țânțari, păianjeni, rozătoare de toate tipurile (șoareci, șobolani etc.), câini comunitari și/sau ajunși în stadiu de semisălbăticie, vulpi purtătoare de multiple virusuri, reptile veninoase, batracieni râioși, păsări purtătoare de virusul gripei aviare etc., toate cu risc deosebit pentru viața și sănătatea populației
”Delta” Văcărești, impact devastator. Profesor: Inventată de oameni cu interese by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/104178_a_105470]
-
o stare de hibernare mult mai profundă, lucruri care face foarte dificilă stimularea diviziunii lor", a mai spus cercetătorul. Studiind organismul șoarecilor, Harvey și colegii săi au descoperit o cale de a depăși bariera regenerativă, cel puțin în cazul acestor rozătoare. Savanții au descoperit că prin stimularea sistemului de semnalizare din inimă, controlat de un hormon numit neuregulin, celulele cardiace s-au divizat în mod spectaculos atât în cazul șoarecilor adolescenți, cât și în cazul celor maturi. În cazul oamenilor, acțiunea
Regenerarea celulelor mușchiului cardiac, REUȘITĂ extraordinară a cercetătorilor () [Corola-website/Journalistic/105092_a_106384]
-
fost înregistrate la depozitele de cereale, dar și la mașinile agricole, unde cablurile au fost distruse de șoareci. Fermierii îi solicită Ministerului Agriculturii sprijinul pentru găsirea unor soluții. Adrian Lungu relatează: Agrcultura sălăjană se confruntă cu o adevărată invazie de rozătoare - au anunțat astăzi fermierii. Agricultorii spun că șoarecii le-au distrus depozitele de cereale, culturile de cartofi, stupii, dar și piesele tractoarelor din cauciuc, pagubele fiind însemnate. Ravagii, domnule, șoarecii fac ravagii. Dezastru! Chițcanul este o specie de șoarece mai
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]