1,492 matches
-
ani ( epoca acțiunilor brutale); Soarele - bărbăția 23-37 ani (epoca ascendenței); Jupiter - maturitatea 38-66 ani (epoca înțelepciunii); Saturn - bătrânețea - după 66 ani (epoca senilă). 2. Prin analogie - înțelegem expresii de genul "planeta Marte este roșie, deci sîngeroasă"; ea trebuie pusă în legătură cu rubinul, fierul armelor, cu prevestirea luptelor și a războaielor. Sau: constelația TAurului, care are caracteristica unei forme asemănătoare "V". Această constelație reprezintă taurul; steaua roșie din vârf, este ochiul taurului; această zodie arată forță, de multe ori înfuriere, dar de multe
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
fertilitatea Mesopotamiei rivalizează cu cea a Egiptului. Istoricul Berose afirmă că acolo era singurul loc de pe pământ, unde grâul creștea spontan, fără arat și semănat, iar palmierii dădeau fructe mari și dulci.) lăsau ca privirile să mângâie miile de diamante, rubine și smaralde ale bolții; ca mintea să înțeleagă drumurile "oilor scăpate din turmă ale păstorului lor ceresc"- sumerienii credeau că stelele sunt o turmă de oi ce pasc liniștite pe câmpul cerului, Luna este păstorul lor, iar planetele, din cauza drumurilor
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
fost create și soiuri cu rezistență biologică sporită, utilizându-se hibridarea sexuată interspecifică între soiurile vinifera și hibrizii rezistenți din categoria Seyve-Villard. Acestea sunt: Valeria, Purpuriu, Rosina ( ICDVV Valea Călugărească), Andrevit, Admira, Vlad (Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj), Brumăriu, Radames, Rubin (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj) și soiul Argesis la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Ștefănești în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești-Argeș. Au fost create trei soiuri de viță portaltoi, Precoce
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Spyri, întâmplările prin care au trecut Heidi, Peter și Clara. Se dă textul: Sus, pe o coloană înaltă stătea, privind peste cetate, statuia Prințului Fericit. Era toată din aur. Ochii îi avea de safire, iar de pe mânerul spadei un mare rubin își răspândea reflexele roșii.Toata lumea rămânea uimită la vederea lui și toți își dădeau cu părerea despre frumusețea sa. Copiii îl asemuiau cu un înger, iar fetele toate îi făceau declarații de dragoste. Nu puteai să nu-i admiri
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
a pendulat între a fi ori prea îngustă, ori prea extinsă. Termenul, consideră trei americani specialiști în psihologia conflictelor sociale, # a ajuns să fie atât de larg aplicat, încât este în pericol de a-și pierde statutul de concept singular (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 5). # Transcriem câteva definiții care ilustrează cele de mai sus: # „Noțiunea de conflict denumește relația unor elemente care se caracterizează prin opoziții obiective („latente”) sau subiective („manifeste”)” (Dahrendorf, 1961, apud Bogáthy, 2002, p. 18); Conflictul este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
două motive negative); atracție-respingere (apărut în situații antagonice). O definițe a conflictelor care condensează în ea toate „câștigurile” perspectivei psihoindividuale este următoarea: # conflictul însemnă divergența de interes percepută sau credința că aspirațiile curente ale părților nu pot fi îndeplinite simultan (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 5). # Autorii arată că au recurs la această definiție deoarece ea oferă, pe de o parte, posibilitatea explicării mai ușoare a „divergenței de interes percepută”, iar pe de altă parte, creează premisele înțelegerii impactului acestor percepții
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
El se poate referi la faptul că unul dintre participanții la conflict folosește tactici mai dure decât înainte, face presiuni asupra celuilalt participant. Sau se poate referi la faptul că are loc o creștere a intensității conflictului luat ca întreg (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 69). # Autorii citați arată că în timpul escaladării conflictului au loc o serie de transformări incrementale care, deși apar separate, de o parte sau de alta, afectează conflictul ca întreg, întrucât sunt urmate de o transformare similară
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
măsura intensificării conflictului. În felul acesta au apărut o serie de modele procesual-structurale ale escaladării conflictului. Pruitt și Galigan (1974) descriu trei asemenea modele: modelul agresor-apărător; modelul spiralei conflictului; modelul schimbărilor structurale. Prezentăm pe scurt în continuare aceste modele, apud Rubin, Pruitt, Kim (1998, pp. 73-81, 82-97). Modelul agresor-apărător Pornește de la distincția clară dintre parte și celălalt, unul fiind agresorul, iar celălalt apărătorul. Agresorul urmărește să creeze o schimbare care să-l plaseze în conflict cu apărătorul, adică scopul lui poate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
secvențele cauzale în segmentele B și D). Modelul schimbărilor structurale Este nu doar o continuare a modelului spiralei conflictului, după cum s-ar putea crede la prima vedere, ci și o îmbogățire și o depășire a acestuia. Noul model, după cum arată Rubin, Pruitt și Kim (1994, p. 82), „permite o mai bună înțelegere a modulului în care se escaladează conflictul”, de asemenea, “ne ajută să înțelegem de ce escaladarea tinde să fie persistentă și să fie reluată cu ușurință”. Noul model postulează nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dincolo de limitele de toleranță psihică, relația dintre indivizii aflați într-un conflict ascendent poate trece de un punct psihologic, de unde nu mai există cale de întoarcere și care poate transforma relația într-un conflict nou de intensitate și mai mare (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p. 99). # Cu toate acestea, de la escaladare se poate trece la de-escaladare și, deci, la soluționarea conflictelor. Literatura organizațională și managerială este generoasă în studii și cărți dedicate soluționării conflictelor (Pérez, Mugny, 1993; Deutsch, 1998; Deutsch
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
seama că un acord acceptabil este încă posibil, atunci ele vor căuta modalitățile concrete pentru a ajunge la un asemenea acord (vezi Touzard, 1977, pp. 83-86; 1987, pp. 801-802). Mai mult sau mai puțin asemănător explică necesitatea soluționării conflictelor și Rubin, Pruitt, Kim (1994). Pentru cei trei autori, momentul când părțile încep să se preocupe tot mai mult de soluționarea conflictului, renunțând la escaladarea lui, este acela în care conflictul este privit ca intolerabil. Este situația pe care autorii o caracterizează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ajunge la concluzia că a fost atins un impas și că este mai nociv să continue conflictul decât să-l rezolve. Din realizarea acestui lucru emerg elementele reducerii conflictului sau rezoluția, mai ales dacă și celălalt ajunge la aceeași concluzie (Rubin, Pruitt, Kim, 1994, p.152). # Dar ce determină apariția impasului? Cel puțin patru motive, spun autorii: eșecul tacticilor contencioase (ceea ce în trecut s-a dovedit a fi eficient la un moment dat își pierde din forță, fie pentru că a fost
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acord; angajamentul pentru mediere sau în favoarea ei este scăzut; echilibrul puterilor părților este profund afectat; conflictele interne au atins un înalt nivel de escaladare; relația dintre părți se deteriorează/perimează (pentru detalii, vezi Fisher, 1997; Kressel, Pruitt, 1989; Kolb, 1994; Rubin, Pruitt, Kim, 1994, Stimec, 2005 ș.a.). Arbitrarea Arbitrarea este tot o formă de negociere care face apel la a treia parte, dar se deosebește de mediere prin cel puțin două caracteristici fundamentale: părțile aflate în conflict se lasă în seama
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
competiția, cooperarea etc. În anii ’60-’70, negocierea a reprezentat subiectul a nenumărate lucrări teoretice și empirice, chiar de ordinul sutelor, scrise de psihologi sociali pe tematica negocierii. Ele și-au găsit ilustrarea în sintezele tematice și bibliografice publicate de Rubin și Brown (1975), Deutsch (1988). Trei sunt, după opinia noastră, direcțiile pe care s-au angajat cercetătorii negocierii: 1) evidențierea rolului diferențelor individuale, a trăsăturilor de personalitate în procesul negocierii; 2) identificarea factorilor și caracteristicilor situaționale ale negocierii; 3) elaborarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Oricum, după Newcomb, M.D. (1981), Rosenblatt P.C. și Bud L.G. (1975), se consideră că există o creștere evidentă, statistic, în ultimii 20 de ani a procentajului de cupluri care au conviețuit înaintea căsătoriei în Marea Britanie. Pe populație studențească americană, Hill,Rubin & Peplau (1976) găsesc 45% dintre cuplurile premaritale după doi ani de conviețuire desființate, găsesc ruperea relațiilor. Există în astfel de cupluri lipsa unor angajamente privind mariajul, dar și investiții de timp, de bani, frica de a pierde relația ca și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
litere arab care a marcat istoria literară a Andaluziei pe care o iubea profund, ca pe un extraordinar loc de viață și de creație, așa cum spune În versurile sale: „Perlă a Chinei, mă pot lipsi de tine, căci eu am rubinul lui Al-Andalus”. Toate aceste mărturii arată că acest pământ a avut vocația de a incita la urmărirea și la cunoașterea altor culturi, creând astfel o cultură specifică. Nu putem să nu fim frapați, de exemplu, de faptul că, vorbind despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Există astfel o strânsă corelație Între profiturile scontate ale comerțului cu sclavi negri și condițiile În care se efectua acest comerț, creșterea dificultăților de achiziționare a acestei mâini de lucru crescând adesea În mod substanțial profiturile comercianților (Roger Anstey, in Rubin și Tuden, 1993, pp. 94-104). Să precizăm În fine că, independent de contextul economic general, anumiți factori specifici au determinat În mare măsură rentabilitatea la fața locului a acestui tip de comerț. Astfel, să ajungi În portul Cayenne cu un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
in the Making of Western Culture, New York, Harper Collins. PHILLIPS William (1985), Slavery from Roman Times to the Early Transatlantic Trade, Minneapolis, University of Minnesota Press. POLLAUD-DULIAN Marcel (1967), Aujourd’hui l’esclavage. Servitude et esclavage contemporains, Paris, Ed. ouvrières. RUBIN Vera și TUDEN Arthur (coordonatori) (1993), Comparative Perspectives on Slavery in New World Plantation Societies, New York, Academy of Sciences. SCHMIDT Nelly (1994), Victor Schœlcher et l’abolition de l’esclavage, Paris, Fayard. TORRES Dominique (1996), Esclaves. 200 millions d’esclaves
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
56 (1). Terkel, S. (1972), Working, Avon, New York. Tillich, P. (1957), Dynamics of faith, Harper & Row, New York. Titon, J. (1980), „The life story”, Journal of American Folklore, 93/369, pp. 276-292. Tompkins, S.S. (1987), „Script theory”, în J. Arnoff, A.I. Rubin și R.A. Zucker (eds.), The emergence of personality (pp. 147-216), Springer, New York. Vaillant, G. (1977), Adaptation of life, Little, Brown, Boston. White, M., Epston, D. (1990), Narrative means to therapeutic ends, Norton, New York. Widdershoven, G.A.M. (1993), „The story of
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
lui Lodge, inspirată din cercetările lui Jakobson, duce la analize originale și stimulatoare despre cum funcționează descrierea în multe texte literare, inclusiv în începuturile romanelor Casa umbrelor și A Passage to India. Despre thriller, surpriză și suspans vezi, de exemplu, Rubin (1999), Palmer (1978), Sauerberg (1984) și Luelsdorff (1995). Despre tranzitivitatea după Halliday, aplicată la literatură, impune prin claritate Simpson (1993), Capitolul 4. Mai pot fi consultați Toolan (1998) și Short (1996). Vezi și lucrarea influentă a lui Halliday despre schimbările
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
anului 1932, un singur suspect, un element comunist, Mihai Elemir Horvat, aflat sub supravegherea organelor specializate. În luna iulie 1932, doar Regimentul Muscel nr. 30 a ținut în supraveghere, printre militarii în termen aflați sub arme, patru suspecți, toți comuniști (Rubin Schechter, Eufimie Rebițchi, Mihai Fazekaș și Ion Perivera), în timp ce restul unităților n-au identificat noi cazuri de activități subversive. Corpul 1 Armată a cerut Diviziei 3 Infanterie, la data de 19 iulie 1932, prin nota nr. 1263, că comunice dacă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 Se aprobă divizarea Societății Comerciale "Stifin" - Ș.A. Buzău și înființarea Societății Comerciale "Rubinul" - Ș.A. Berca, persoană juridică română, cu sediul în comuna Berca, județul Buzău. Articolul 2 Societatea Comercială "Rubinul" - Ș.A. Berca se va organiza și va funcționa în conformitate cu reglementările legale în vigoare și cu statutul prevăzut în anexa, care face parte integrantă
HOTĂRÎRE nr. 719 din 10 noiembrie 1992 privind aprobarea divizării Societăţii Comerciale "Stifin" - S.A. Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108901_a_110230]
-
Articolul 1 Se aprobă divizarea Societății Comerciale "Stifin" - Ș.A. Buzău și înființarea Societății Comerciale "Rubinul" - Ș.A. Berca, persoană juridică română, cu sediul în comuna Berca, județul Buzău. Articolul 2 Societatea Comercială "Rubinul" - Ș.A. Berca se va organiza și va funcționa în conformitate cu reglementările legale în vigoare și cu statutul prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărîre. Articolul 3 Capitalul social al Societății Comerciale "Rubinul" - Ș.A. Berca este de 737 milioane
HOTĂRÎRE nr. 719 din 10 noiembrie 1992 privind aprobarea divizării Societăţii Comerciale "Stifin" - S.A. Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108901_a_110230]
-
județul Buzău. Articolul 2 Societatea Comercială "Rubinul" - Ș.A. Berca se va organiza și va funcționa în conformitate cu reglementările legale în vigoare și cu statutul prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărîre. Articolul 3 Capitalul social al Societății Comerciale "Rubinul" - Ș.A. Berca este de 737 milioane lei, din care, mijloace fixe 715,9 milioane lei și mijloace circulante 21,1 milioane lei, si se constituie prin preluarea, în urma divizării, a unei părți din capitalul social al Societății Comerciale "Stifin" - Ș.A.
HOTĂRÎRE nr. 719 din 10 noiembrie 1992 privind aprobarea divizării Societăţii Comerciale "Stifin" - S.A. Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108901_a_110230]
-
milioane lei. Hotărîrea Guvernului nr. 1176/1990 , anexă nr. 1 poziția 22 se modifică corespunzător. Capitalul social al celor două societăți comerciale este reevaluat conform art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 26/1992 . Articolul 4 Activul și pasivul Societății Comerciale "Rubinul" - Ș.A. Berca se preiau de către această conform datelor din bilanțul contabil de la data de 30 iunie 1992, pe bază de protocol de predare-primire. Societatea Comercială "Rubinul" - Ș.A. Berca va prelua, prin transfer, personalul aferent activităților desprinse din cadrul Societății Comerciale "Stifin
HOTĂRÎRE nr. 719 din 10 noiembrie 1992 privind aprobarea divizării Societăţii Comerciale "Stifin" - S.A. Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108901_a_110230]