1,620 matches
-
în retragere lichidau tot, adică distrugeau toate urmele marilor hoții săvârșite cu toate furniturile de război. Din acest contact între ruși și români s-a făcut un schimb de daruri foarte importante. Mai întâi rușii au lăsat în țară multe ruble mulțumită cărora Bucureștii au luat imediat un mare avânt edilitar. Din acest punct de vedere, e bineînțeles că Bucureștii au rămas cu un mare câștig de pe urma trecerii armatelor moscovite. Imediat după război orașul a început să ia o față nouă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din România. Otrava erea ideile liberale. Pe lângă alte neajunsuri, pe lângă știința de a da foc depozitelor și de a falșifica registrele - știință care s-a dezvoltat la noi până la virtuozitate - ocupația rusească ne-a lăsat pe cap și potopul de ruble de argint cărora li se dăduse un curs cu mult mai sus decât valorea lor intrinsecă. Una din cele dintâi griji ale guvernului fu, îndată după plecarea rușilor, ca să scadă treptat valoarea rublei, până la complecta demonetizare. Cea dintâi știrbire, făcută
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a lăsat pe cap și potopul de ruble de argint cărora li se dăduse un curs cu mult mai sus decât valorea lor intrinsecă. Una din cele dintâi griji ale guvernului fu, îndată după plecarea rușilor, ca să scadă treptat valoarea rublei, până la complecta demonetizare. Cea dintâi știrbire, făcută de către ministrul de Finanțe Dimitrie Sturdza, a stârnit o mare nemulțumire în rândurile deținătorilor, mai cu seamă în rândurile bogătașilor. Din cauza acestei operațiuni, ziarele din opoziție au tăbărât asupra ministrului, căruia i-au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
știrbire, făcută de către ministrul de Finanțe Dimitrie Sturdza, a stârnit o mare nemulțumire în rândurile deținătorilor, mai cu seamă în rândurile bogătașilor. Din cauza acestei operațiuni, ziarele din opoziție au tăbărât asupra ministrului, căruia i-au adus porecla de „Mitiță roade ruble“. îmi amintesc că, din cauza acestei scăderi, am fost păcălit și eu cu câteva parale. Și iată cum. Eram copist în Ministerul de Instrucție, unde primeam salariul lunar de 88 lei. E lesne de înțeles că întotdeauna noi, micii slujbași, trăgeam
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
25 la sută asupra banilor din buzunar. Mai târziu am aflat cum se făcuse operația. Unul din cămătarii de care vorbii aflase, prin relațiile pe care le avea la Ministerul de Finanțe, că, peste câteva zile, o nouă scădere a rublei de argint va fi decretată. Imediat a dat fuga la minister, s-a înțeles cu mandatarul nostru ca să înlesnească operația împrumutului și... farsa ne fu jucată. Bineînțeles, numai mandatarul nostru n-a pățit pățania noastră. anul 1879 [Diverse. Acordarea drepturilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din Dimitrie Ghica, C. Bosianu, B. Boerescu, Al. Giani, N. Voinov, P. Carp și C. Cornescu, care să studieze chestiunea și să prezinte un raport. Dimitrie Sturdza, noul ministru de Finanțe, stârnește împotriva lui o mare furtună; el scade valoarea rublelor. Toți deținătorii de ruble, adică toată lumea, sunt furioși. Iată cum au fost scăzute monedele de argint rusești. Rubla, de la 4 lei la 3,70. Jumătatea, de la 2 lei la 1,85. Sfertul, de la 1 leu la 92 bani. Aceasta este
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Bosianu, B. Boerescu, Al. Giani, N. Voinov, P. Carp și C. Cornescu, care să studieze chestiunea și să prezinte un raport. Dimitrie Sturdza, noul ministru de Finanțe, stârnește împotriva lui o mare furtună; el scade valoarea rublelor. Toți deținătorii de ruble, adică toată lumea, sunt furioși. Iată cum au fost scăzute monedele de argint rusești. Rubla, de la 4 lei la 3,70. Jumătatea, de la 2 lei la 1,85. Sfertul, de la 1 leu la 92 bani. Aceasta este ultima scădere, după care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
studieze chestiunea și să prezinte un raport. Dimitrie Sturdza, noul ministru de Finanțe, stârnește împotriva lui o mare furtună; el scade valoarea rublelor. Toți deținătorii de ruble, adică toată lumea, sunt furioși. Iată cum au fost scăzute monedele de argint rusești. Rubla, de la 4 lei la 3,70. Jumătatea, de la 2 lei la 1,85. Sfertul, de la 1 leu la 92 bani. Aceasta este ultima scădere, după care a urmat demonetizarea. Senatul și Camera declară că este loc a se revizui Art.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
până la 21 septembrie 1880. După plecarea rușilor apar în București un mare număr de femei cari dispăruseră din Capitală, fiind duse de ofițerii ruși care în Bulgaria, care în Rusia, care în celelalte orașe ale României Aceste femei, pline de ruble și de poli imperiali, se arată prin localurile publice rezervate acestui soi de clientelă și fac fericirea tuturor vânătorilor de femei cu bani și cu naivitate. Anul 1880 este anul în care liberalii încep să fie atacați pe chestia afacerilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
expozițiuni este un domn Porumbaru, cât și D. Butculescu, un pasionat îndrumător al mișcărilor economice naționale. Expoziția este un început foarte modest, care va avea însă imitatori mai târziu. Intrarea: duminicele, 50 bani, celelalte zile, 1 leu. Marțile, 3 lei. Rublele rusești de argint sunt demonetizate pe ziua de 27 noiembrie 1880. La casele publice sunt primite până la 31 decembrie. legea grădișteanu în sesiunea de toamnă a Camerelor, senatorul Petre Grădișteanu a prezentat o „propunere“ care a devenit proiect de lege
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
al partidului Manolache Costache Epureanu, apoi prințul Știrbey (id., ibid.). Pagina 99 * O prezentare mai detaliată a lucrărilor de rectificare a cursului Dâmboviței prin București, lucrare inaugurată la 2/14 noiembrie 1880: Șederea rușilor în București și revărsarea valului de ruble și de poli imperiali au dat un mare avânt dezvoltării Capitalei. Se hotărăște rectificarea și canalizarea Dâmboviței. Primar al Bucureștilor era bătrânul Dimitrie Cariagdi care prezidează marea lucrare. Șef al lucrărilor din partea primăriei este numit d. inginer Dimitrie Matac, nepotul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fost chiar găzduiți și am primit hrană și alte obiecte necesare, în schimbul prestării de munci fizice la fermă. După semnarea “armistițiului“ din luna septembrie 1944, întreaga familie s-a întors la Râmnicu Sărat unde părinții au fost repartizați în comuna Rubla ca învățători, iar noi copiii am fost înscriși la liceele din orașul Râmnicu Sărat. În toamna anului 1944 s-a declanșat “vânătoarea de refugiați“. Mulți au fost prinși de către sovietici și deportați în Siberia, alții au fost executați. Familia noastră
UN REFUGIU “CIUDAT“. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Corneliu Emil Dănilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1679]
-
indus‑ triei de produse plastice, aia a Elenei Ceaușescu, una din pungile astea, care acum sunt interzise prin taxa eco, era o raritate. Un lux. V.A. : Te duceai cu niște sacoșe de plastic în Uniunea Sovietică și luai o rublă pe una pe care scria Kent, dacă erau și inscripționate. A.M.P. : Exact ! Deci Ceaușescu, din păcate, era un vizi‑ onar și un utopist, un om care voia să schimbe țara. Rupt de realitate și rupt de natura umană. De
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
celula nr. 3 de la Malmaison. Am fost condamnat la 25 de ani și am executat 17 ani și jumătate. Soția mea, Arlette, a primit și ea 25 de ani de muncă silnică. Am trecut prin Jilava, Aiud, Craiova, Capul Midia, Rubla. Cel mai cumplit a fost la Rîmnicu Sărat. Treizeci și patru de celule complet izolate, 4-500 calorii pe zi. Opt ani nu am vorbit cu nimeni". Iată, sintetic prezentat, un destin, destinul Seniorului, al lui Corneliu Coposu. Cum remarcă realizatoarea serialului, "în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Rusă are o mare problemă de conștiință și de imagine: cadavrul lui Lenin, expus păgânește în Piața Roșie din Moscova... Am avea de așteptat mai mult de o oră. Îi ofer unei femei, pe post de controloare la intrare, zece ruble peste costul obișnuit al biletului și trecem destul de repede. Știu că rușii de pe-aici, oamenii simpli, slujbașii mărunți și conștiincioși, nu primesc salariu de câteva luni, exact ca la noi, în Basarabia. Catedrala e o bijuterie, contemplată și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
asupra lui Alexandru al II-lea. Cădem de-acord că exteriorul catedralei este mai impresionant decât interiorul său. Pare decupată din basmele populare rusești... La Ermitaj, cozile sunt înfiorătoare. Prețul unui bilet de intrare pentru cetățenii ruși este de 15 ruble, iar pentru străini, 250 de ruble (o diferență scandaloasă). „Ruși” sunt considerați aceia care vorbesc rusește, nu există alte elemente distinctive. Sunt foarte vorbăreț la casa de bilete (în asemenea momente, mă mobilizez exemplar) și reușesc să cumpăr patru tichete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Cădem de-acord că exteriorul catedralei este mai impresionant decât interiorul său. Pare decupată din basmele populare rusești... La Ermitaj, cozile sunt înfiorătoare. Prețul unui bilet de intrare pentru cetățenii ruși este de 15 ruble, iar pentru străini, 250 de ruble (o diferență scandaloasă). „Ruși” sunt considerați aceia care vorbesc rusește, nu există alte elemente distinctive. Sunt foarte vorbăreț la casa de bilete (în asemenea momente, mă mobilizez exemplar) și reușesc să cumpăr patru tichete pentru „rușii” Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe cine să întreb dacă am ales drumul corect. Intru într-un magazinaș, un fel de minimarket mixt - produse alimentare și haine la un loc, destul de sărăcăcios. Pe strada Engels dau peste un Internet-club, dar constat că nu am destule ruble belaruse ca să-mi verific poșta electronică. În sfârșit, ajung și la podul de unde se vede clădirea înaltă a hotelului Belarus. Câteva perechi pe malul râului, în costume de baie, stau întinse pe cuverturi și ascultă muzică la casetofon. Niște copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
saltarele, lăzile și ascunzătorile caselor și au luat în stăpânire ultimile rezerve de grâu de prin cămări.Banul nu lipsește în Ucraina. Ba se pare chiar că e prea îmbielșugat. Dovadă că funtul de pâne se plătește până la 50-60 de ruble. Dar nemernicii oameni preferă un pumn de grâu grămezilor de ruble de hârtie. Cu capetele plecate, Ovreii și Haholii dela Iampol au suferit și această furtună după multe altele așteptând zile mai bune. Mai cu samă Ovreii au avut a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rezerve de grâu de prin cămări.Banul nu lipsește în Ucraina. Ba se pare chiar că e prea îmbielșugat. Dovadă că funtul de pâne se plătește până la 50-60 de ruble. Dar nemernicii oameni preferă un pumn de grâu grămezilor de ruble de hârtie. Cu capetele plecate, Ovreii și Haholii dela Iampol au suferit și această furtună după multe altele așteptând zile mai bune. Mai cu samă Ovreii au avut a plăti și de astă dată din nou toate oalele sparte căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lenin) 413 Ha. 332 colhoznici. Alcătuit la început din 250 de țărani mici proprietari. Organizat în 1930 anul morții lui Lenin. În afară de colhoznici, mai lucrează 60 de angajați care, după un an de probă, pot deveni colhoznici, plătind numai 20 ruble pe an. Mai lucrează ca ajutor 150 de elevi de școală. Suprafața împărțită în: 71 ha. furaje 213 culturi dintre care Ha. 30 cereale 76 cartofi 62 legume restul diverse: 65 ha. pomi roditori 12 ha. căpșuni 6600 meri tineri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ambulatoriu. Creșă de copii, grădiniță, școală (96 copii) Norma de lucru: 0,65 ha. arat = 1 zi 1/4 1 ha. castraveți lucrați până la recoltă = 325 zile cereale 1 h = 16 zile Venit total în bani 1944: 3.650.000 ruble Se prevalează 10% pentru nevoile sociale. Darea către stat ajunge la 6% de individ. Din produse 25% se vinde Statului, iar 25% se păstrează rezervă. 50% se împarte colhoznicilor. 1 zi de lucru se plătește în bani 15 Rb. în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de muncă peste cele datorate se plătește 25% în plus. * Un om care muncește 240 zile ia, în bani 240 x 15 = 3600 rub. 150 kg. cartofi 150 kg. legume 60 cereale 60 căpșuni O familie de 4 persoane: 14400 ruble 600 kg. cartofe 600 kg. legume 240 kg. cereale 240 kg. căpș. În lei: 518000 rublele 60000 cartofele 60000 legumele 12.000 cereale 36.000 Total net: 686.000 Munca 10 ore vara 600 8 ore iarna 300 180.000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ia, în bani 240 x 15 = 3600 rub. 150 kg. cartofi 150 kg. legume 60 cereale 60 căpșuni O familie de 4 persoane: 14400 ruble 600 kg. cartofe 600 kg. legume 240 kg. cereale 240 kg. căpș. În lei: 518000 rublele 60000 cartofele 60000 legumele 12.000 cereale 36.000 Total net: 686.000 Munca 10 ore vara 600 8 ore iarna 300 180.000 19. VI Am vizitat "casa savanților", un fel de club al intelectualilor, cu bibliotecă bogată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Maximovici Leonov, autor de piese de teatru și romane. Moscova B. Kislovschi per G. Kiv 28 Am vorbit cu el despre drepturile de autor ale scriitorilor. Rămâne să aflu despre organizarea asistenței (casa scriitorilor de aici). Drepturi de autor 3000 ruble pentru fiecare 40.000 litere. În plus 3000 ruble pentru tirajul popular. La o ediție nouă 60% din acestea. De exemplu, pentru o carte de 400 pag. a 1500 litere pe pagină autorul primește la prima ediție 45.000 + 3000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]