3,663 matches
-
Tănase Gherase era un chiabur notoriu, dar și ruda acelui tânăr naiv, chiabur care în modul acesta perfid voia să saboteze campania de însămînțare.) în ce constă spargerea satului? în faptul că nepotul acelui chiabur trece dincolo de gradul său de rudenie și-și demască unchiul în fața organizației. Povestirea aceasta, cu sensul ei atât de profund, nu poate fi ocolită de nici un istoric literar. A doua povestire, Andrei Buda merge la școala de cadre, nu are valoarea primei, dar și ea trebuie
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mintea la ce prostii Îndruga ăla și se gândea la ce i se Întâmplase lui mai devreme și dacă ar fi fost nimerit să-i povestească totul celui pe care Îl numea văr, deși nu-i lega nici un fel de rudenie. Își pusese În cap ca În acea zi, pentru că nu avea prea mult de lucru la primărie - și chiar de-ar fi avut, nu-l trăgea cu nici un chip inima să mai pășească În nenorocita aia de clădire care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui îl instruise ani de-a rândul, iar ceea ce făcea el acum depășea cu mult legăturile care uneau un senior și un vasal. În ochi îi strălucea o lumină care demonstra că simțea o emoție potrivită, mai curând, relațiilor de rudenie. — Hideyoshi! strigă Nobutaka. Fără a-l aștepta pe Nobutaka să-i întindă mâna, Hideyoshi veni, pe neașteptate, spre el și i-o strânse cu putere. — Stăpâne Nobutaka! Nu spuse decât atât. Nici unul dintre ei nu adăugă nimic, dar în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o nuntă din Priponești, o verișoară a fostului meu director repeta cu voce tare că, fiindu-i elevă, întotdeauna a primit premiul doi, în timp ce premiul întâi îi era acordat altei fete după merit, fără să țină cont de gradul de rudenie... Tot așa am înregistrat și eu în memoria auditivă la sfârșitul fiecărui an școlar, parcă îi aud și acum glasul cald când rostea numele umilei fete, care-și primea premiul I pe baza aprecierilor juste ale acestui dascăl model. De
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
scrise pe marmură, Biserica Albă era ctitoria Măritului și Slăvitului Ștefan vodă. --Întocmai, fiule. --În numeroase zapise - foarte curios lucru, părinte - am găsit formulări de tipul: “Eu... ficiorul lui... ce-au fost logofăt” sau alte trepte boierești ori grade de rudenie. Nu spun ce sunt ei în momentul întocmirii actului. --Poate că nu au altă calitate decât pe cea de fecior, fiică sau fostă soție... --O dovadă a acestui fapt o avem la 15 decembrie 1739 (7248), când “Neculai Nacul, feciorul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
al cărui epitrop era și care „au dat și el obșteasca datorie morții, la vârsta tinerețelor sale, fiind încă holtei, neînsurat”. Vodă a dat mănăstirii Barnovschi „Satul łușca, ce este în ținutul Cernăuților”. Și mai spune vodă că oricine din rudeniile decedatului sau altcineva ar veni cu scrisori sau alte drese domnești pe hotarele acestui sat să nu le ia nimeni în seamă „căci știut lucru este că aceste drese s-au jăfuit de cazaci, în vreme ce au venit oștile moschicești aici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
serviciul F vom ține sub supraveghiere corespondența și telefoanele lui Manu Traian, În primul rând cu soția, Christa, cât și cu cei care vor Încerca să intre În contact cu el. Prin vărul lui, sursa noastră, vom identifica relațiile de rudenie și prietenie din țară ale lui Manu Traian, urmând ca, ulterior, să organizăm urmărirea informativă a unora și cooptarea lor ca agenți. Se va verifica dacă Manu Traian intenționează să ia legătura cu un corespondent al Europei Libere la București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
București și nu numai cu care se vizitează și le face vizite, primește corespondență din diverse orașe, În special din București, iar din investigații rezultă că ar avea o rudă În S.U.A. , dar nu s-a putut stabili gradul de rudenie. Din punct de vedere politic, Înainte de 23 august 1944 nu rezultă că ar fi făcut parte din vreun partid istoric. Căsătorit cu Izvoranu Clementina, născută În anul 1939, 13 august În București, fiica adoptivă a Anei Maria Bădulescu și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
sunteți un om important și noi nu suntem nimeni. La cadre scriem de ani de zile că nu avem rude În străinătate, nu purtăm corespondență, tragem linie! Iar rude prin alianță, asta ce să mai Însemne? Așa că, dacă era pe rudenie, nu mi-aș mai fi creat o bătaie de cap În plus, să mă dau peste cap să prind un moment când suntem singuri. Aș vrea doar să știi ce ai Însemnat pentru mama, pentru băiatul meu, el niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
câte o carte În mână, mai ales una părea să-i intereseze, care făcuse vogă și toată lumea pe asta o citea sau vorbea despre ea. Am văzut-o mai Întâi la un puști, cred că Îl cheamă Daniel, gradul de rudenie dintre noi mi-a rămas neclar, s-a tot Învârtit În jurul meu, dar fără să scoată o vorbă și tot cu cartea În mână. Cei de-acolo și așa nu au ce face cu timpul, ritmul vieții lor e mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
odată unicul fiu pe care Îl avea și socrul pe care Îl stima. Așa e viața, tot dă cu o mână până când vine o zi În care ia totul cu cealaltă. Că sunt puțin importante pentru această povestire relațiile de rudenie ale unor țărani care, cel mai probabil, nu vor mai apărea În ea, o știm mai bine ca oricine, dar ni s-a părut că n-ar fi bine, chiar dintr-un punct de vedere strict tehnico-narativ, să expediem În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
blană și de baseball, el fiind, în general, un nepot al calului. Futurologul de serviciu: „A se citi cu atenție data de fabricație a cățelului. Viitorincul cu eticheta dezlipită este declarat nul. Nulă este și apartenența sa politică, ca și rudenia cu deputiciul de creastă”. LXII Am sunat-o pe Sabina de la un telefon public. Era groaznic de speriată. I-am spus că sunt bine, dar mi s-au întâmplat lucruri tare ciudate. După o oră ajung. Mă așteaptă în capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
organici ai unui lanț definitoriu de strămoși, ci expresia unui „proiect” individual. „Al cui ești ?”, care însemna pînă mai ieri din ce neam te tragi ca să știu cine ești, aproape că nu mai are nici un sens astăzi. Lungul drum al rudeniei către individ pare să se fi încheiat, configurînd un alt soi de „sfîrșit al istoriei”. Această „privatizare” (tehnică și morală) a reproducerii a creat condițiile „planificării familiale” : copilul nu mai este dat de la Dumnezeu, ci este un proiect individual : este
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
suedez. Doar că vameșii au acceptat o parte a grupului, lăsînd în afară două persoane. Degeaba încercau ceilalți, cu lacrimi în ochi, să explice că aceștia erau familia lor, strigînd : „Family, family !”. Era o altă „familie”, după alt sistem de rudenie, pe care vameșii nu-l cunoșteau și, oricum, nu îl acceptau : „Not parents, not brother, not sister - not family !”. Cînd m-am suit în tren, cei doi membri „ilegali” ai familiei africane erau conduși la o dubiță a poliției de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Fiecare neam ține deci, într-un fel sau altul, la propria sa moștenire obiectuală - iar cînd neamul devine națiune, acesta va schimba camera bună a fiecăruia cu muzeul tuturor. Asemănările se opresc însă aici. Supus regulilor atît de diverse ale rudeniei, acest „patrimoniu domestic” ia forme foarte diferite în diferite culturi. Este ceea ce m a surprins încă o dată în Italia, comparînd fără să vreau patrimoniul lor cu al nostru. Ceea ce m-a izbit totdeauna încă de la prima vedere a fost diferența
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Mai mult însă, aceste urme diferite conferă și o altă așezare simbolică în durată. O psihanaliză comparativă a pietrei și a lemnului, în maniera lui Bachelard, așteaptă încă să fie schițată. Peste aceasta se aștern însă și practici diferite ale rudeniei și genealogiei. La noi, fiecare sat are propria sa legendă eponimă, care derivă „neamurile vechi” ale comunității dintr-un număr variabil de „întemeietori”. Între această origine mitică și prezent nu se mai interpune apoi decît amintirea bunicilor și, eventual, a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
din primii ani de postcomunism, reprezentative pentru ceea ce numeam la vremea aceea „gospodăria difuză” : o unitate domestică funcțională, rezultată din dispersarea membrilor gospodăriilor rurale, dar păstrînd anumite forme de schimburi materiale și relații emoționale gravitînd în jurul unui nucleu rural de rudenie. În mod paradoxal, deși produse ale industrializării și migrațiilor interne generate de aceasta și vizînd, printre altele, erodarea solidarităților țărănești, aceste gospodării difuze au reîntărit, de fapt, rudenia, chiar dacă într-o formă selectivă și permanent renegociată. Pe de altă parte
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de schimburi materiale și relații emoționale gravitînd în jurul unui nucleu rural de rudenie. În mod paradoxal, deși produse ale industrializării și migrațiilor interne generate de aceasta și vizînd, printre altele, erodarea solidarităților țărănești, aceste gospodării difuze au reîntărit, de fapt, rudenia, chiar dacă într-o formă selectivă și permanent renegociată. Pe de altă parte, această formă de gospodărie rurală a generat ceea ce un antropolog american numea „domesticirea industriei” : muncitorii industriali, recrutați din rîndul țărănimii și presupuși a alcătui noul proletariat, deturnează adesea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
îmi suna teribil de cunoscut ! Desigur, contextul este cu totul altul, dar mecanismele gospodăriei difuze par a se fi adaptat și acestui tip diferit de criză și a fi renăscut astfel pe măsura nevoilor actuale. Pentru lumea rurală cel puțin, rudenia pare să rămînă o haină de zile rele, o resursă cu geometrie variabilă, pusă la lucru ori de cîte ori e nevoie. Gospodăria, chiar difuză, își păstrează astfel la rîndul ei forța metabolică : așa cum a reușit să „domesticească” industria socialistă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
se înscrie într-o longue durée semnificativă. Fiecare societate sau tip de societăți are un idiom preferențial în care exprimă și traduce principalele sale probleme. Dacă e să-i credem pe antropologi, societățile „primitive” de care s-au ocupat folosesc rudenia ca lingua franca, mai totul se leagă și se explică prin relațiile complicate de rudenie. La extrema cealaltă, societățile moderne par a fi acordat economicului acest rol de idiom comprehensiv : totul este resursă, redistribuire, capital etc. În cazul societății țărănești
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
idiom preferențial în care exprimă și traduce principalele sale probleme. Dacă e să-i credem pe antropologi, societățile „primitive” de care s-au ocupat folosesc rudenia ca lingua franca, mai totul se leagă și se explică prin relațiile complicate de rudenie. La extrema cealaltă, societățile moderne par a fi acordat economicului acest rol de idiom comprehensiv : totul este resursă, redistribuire, capital etc. În cazul societății țărănești din țara noastră însă, gospodăria a fost, s-ar zice, principala referință în care se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
idiom comprehensiv : totul este resursă, redistribuire, capital etc. În cazul societății țărănești din țara noastră însă, gospodăria a fost, s-ar zice, principala referință în care se înnoadă cele mai multe fire ale vieții sociale. Simptomatic, aproape că nu există studii despre rudenia la români, dar există nenumărate mărturii și interpretări despre gospodăria țără nească. Mai mult, pe urmele școlii monografice, Paul Stahl ajunge la concluzia că gospodăria este cea mai mică unitate socială, și nu indivi dul. Chiar și sistemul de valori
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sau virtuală rivalitate. Cea mai simplă este excluderea celuilalt din regnul uman și trimiterea în animalitate, de la multă vreme cumplitul son of a bitch al britanicilor pînă la mai inofensivul nostru „boule !”, „măgarule !” sau „porcule !”. Mai complexe sînt înjurăturile de rudenie sau comunitate, în cadrul cărora înjurătura de mamă este, la origine, o degradare simbolică a liniajului matern (a „neamului”, în cazul nostru) prin trimiterea la posesiunea femeii. Interesant este însă faptul că, în mai toate aceste societăți, înjurăturile de excludere sînt
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un caleidoscop de fotografii de familie. Sau poate nu... Sînt poze vechi, majoritatea sepia, frumoase, zîmbitoare, trecute. Recunosc doar două-trei personaje. Restul sînt fie rude necunoscute, fie cine știe ce trecători prin viața alor mei. Dar ce contează, este un tablou de rudenie în căutarea unui autor ! Îmi dau seama brusc de analogia cu Muzeul Țăranului Român. Bernea nu a pus în scenă viața țăranilor din România, ci rudenia lor spirituală eternă, fără referințe empirice, nedatată și u-topică. A refuzat legatul împovărător al
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fie cine știe ce trecători prin viața alor mei. Dar ce contează, este un tablou de rudenie în căutarea unui autor ! Îmi dau seama brusc de analogia cu Muzeul Țăranului Român. Bernea nu a pus în scenă viața țăranilor din România, ci rudenia lor spirituală eternă, fără referințe empirice, nedatată și u-topică. A refuzat legatul împovărător al fiecăruia pentru a le înălța icoana comună, a Țăranului interior. La fel și aici : fotografiile mele refuză genealogia strictă de familie pentru a înfățișa doar filiația
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]