1,753 matches
-
262; 263; 266; 267; 269 Romertze, H.T., 9 Rose, E.C., 478; 578 Rosen, M., 194 Ross, G., 21 Ross Johnson A., 250; 324 Roosevelt, F.D., 10; 17; 20; 21; 30; 31; 36; 40; 45; 47; 48; 200 Rougetel, Lie, 21 Rugină, Anghel, 262 Rusk, Dean, 205; 206; 230; 232; 240; 242; 243; 246; 254; 255; 265; 269; 575 Rubinstein, A.Z., 171; 268; 575 Ryan, Butterfield Henry, 48 Ryans, John K., 575 Saizu, I., 14 Salzberg., 389; 390 Samuelli, Nora, 127
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de aur este Biserica atotlăudată a lui Dumnezeu, curată și neîntinată, neprihănită și nealterată, nemicșorată și primitoare a adevăratei lumini. Căci se spune că aurul fiind inalterabil, dacă e scufundat în pământ nu se înnegrește și nu e ros de rugină, iar dacă-i ars nu se micșorează. Afară de aceea, el întărește și înnoiește prin forța sa naturală puterea văzului celor ce și-o ațintesc asupra lui. Așa este și Biserica atotslăvită a lui Dumnezeu, care întrece în chip real cea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
curată, întrucât strălucește de lumina și de slava virtuților; e neîntinată, nefiind pătată de nici o murdărie a patimilor; e neprihănită, ca una ce nu are atingere cu nici unul din duhurile rele. Trăind în împrejurările pământești, ea nu e înnegrită de rugina păcatului. În sfârșit, ea rămâne nemicșorată și neîmpuținată, deoarece, cu toate că e arsă din vreme în vreme în cuptorul prigoanelor și încercată de răscoalele necontenite ale ereziilor, nu suferă sub povara încercărilor nici o slăbire în învățătura sau viața, în credința sau
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
temporalitate; tort; totul; trai; de a trăi; trăiește; trecător; trist; trusă; ura; ură; vara; viața; victorie; vise; voință; o zi; zîmbește; zîmbet larg; 25 ani (1); 786/218/75/143/0 fier: tare (151); metal (95); dur (46); oțel (30); rugină (26); duritate (25); putere (24); puternic (23); rece (20); greu (18); aur (12); vechi (11); de călcat (10); bani (9); roșu (9); țigan (8); cald (7); mașină (7); tărie (7); cupru (6); sabie (6); beton (5); călcat (5); fierbinte (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
durere (3); element (3); forjat (3); forță (3); uzat (3); vitamine (3); cafeniu (2); calcă (2); calciu (2); casă (2); epocă (2); fierar (2); forțat (2); gard (2); greutate (2); haine (2); mașinării (2); plumb (2); rangă (2); rezistent (2); rugina (2); sală (2); scaun (2); solid (2); tablă (2); țeavă (2); unelte (2); zinc (2); aliaj; almaz; arme; armură; auriu; automobil; bancă; bară; bate; bijuterii; caracter; carne; cămașă; clădiri; colectare; complicat; construcție; contesă; covali; cub de fier; cui; cuțit; dinte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
legănat; legănau; de lemn; din lemn; leșin; lin; liniștit; liniștitor; loc de adormit copii; luminos; mami; matern; melancolie; meleag; mic; mintă; mobilă; nani; natură; odihnă; pace; pauză; pămînt; păr; pernă; pînză; plăcut; plictiseală; plimbare; plîns; prunci; puf; punte; puritate; relax; rugină; sabie; scaun; sex; suferință; super; sursă; sus; țeavă; țintă; urît; ușor; veselie; vocea; zîmbet; zor (1); 804/190/64/126/0 lega: strînge (47); funie (46); nod (45); ață (30); sfoară (30); strîns (30); uni (22); ține (21); dezlega (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înțelept; întunecos; jale; Lavinia; liniște; mere; minunată; miracol; miroase a ars; mîhnire; monotonie; multicoloră; musafiri; nașpa; noi; noroi; nuci; octombrie; ofilire; paradis; pastel de culori; perfect; ploios; plouă; portocalie; posomorîtă; primăvara; pustiu; putrefacție; răcoroasă; răscumpără; răsfăț; recolta; roșcată; roditor; romanță; rugină; ruginie; scîrboasă; scorțișoară; sentimente; sfîrșit, tristețe; sobrietate; somnolență; strugure; studii; timp; umed; urît; uscat; uscăciune; verde; veștedă; vin; vis; vreme urîtă (1); 814/166/66/100/0 tovarăș: prieten (400); amic (65); prietenie (27); bun (20); coleg (20); camarad (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); tezaur (3); uitat (3); (2); amintiri (2); apartament (2); bătrînețe (2); case (2); castel (2); cărți (2); cîrpă (2); ieșit din uz (2); înstărit (2); lemn (2); lucru (2); moș (2); mucegai (2); neinteresant (2); pantofi (2); produs (2); rugină (2); ruină (2); sat (2); străbun (2); strămoși (2); tradițional (2); vin (2); alterat; ani grei; antichități; anticvar; arhivă; artefact; artizanat; aruncare; autentic; ban; bătrînesc; biblie; bibliotecă; bijuterii; bine; bine făcut; bogăție; brînză; bucurii; și bun amic; bunici; călimară; ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iar în mitologia slavă exista un cult al zeului vegetației și al ploilor, Perun. Rituri de ploaie asemănătoare au fost răspândite și la romani, serbările și procesiunile numite Robigalia, în cinstea zeiței Robigo, aveau loc pentru a apăra grâul de rugină (mălură), pentru ploaie la vreme și belșug, iar zeița orientală Ma și Cybela feniciană personificau natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice ale României (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei), este Caloianul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
De faptul cel mare, / De făpturile cele rele / Și de boalele cele grele. Și m-aș ruga dumitali, / Sfântă apă curată, / Să mă speli, să mă curățești / Și să mă limpezești, / Cum ai spălat malurile de tină / Și bolohanii de rugină, / Așa să mă speli și pe mine / De fapt, de dat..."62 Pentru "întoarcerea ursitei", de folos este "apa descântată" de puterea cuvântului: "N. nu te cânta, / Nu te căina, / Nu te văira! / Că eu de mâna dreaptă te-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tot pe mine mă iubește."64 Apa descântată capătă valențe magice prin intermediul dialogului imaginar, construit pe baza paralelismului analogic: " Bună dimineața, apă curgătoare. / Mulțumesc, maică, frumoasă ca o floare. Tu ai spălat deal și vale / de mâl, de piatră și rugină, / Spală-mă și pe mine de uri, / de guri, / de urgie, / de mânie, / să rămân curat / și luminat, / cum domnul m-a dat. / Toate gurile / și urile / Să se ducă pe drum, pe drum, / pe capul celui ce mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu sta scârbit / Că nuntașii ți-au sosit! Da cine te-a cununa? / --Popa cu cădelnița! / Și oare cine te-a boci? / Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or pune la prăpuraș."88; " Noi am gândit / Și-am socotit, / Că ne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
timp, ființa umană: " Apă lină curgătoare, / Care mergi sub Sfântul Soare, / Am venit și te-am cinstit, / Cu nouă sfinte mătănii, / Cinstește-ne și tu pe noi / Cu dragoste și cu sănătate, / Cum speli malurile de tină / Și pietrele de rugină, / Așa să ne speli și pe noi / De hulă și de făcătură / Și pe valu-ți plin de flori, / Să ne-aduci mândri feciori; Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat. Ca să-mi faci trupul mlădiță / Și obrazul iconiță / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la cinematograful Eminescu. Alături stă mereu și acum, în viață și în școală dar și în memoria noastră d-na profesor Bostan, care, în dulcele grai moldovenesc, la orice răspuns ne punea obsedanta întrebare ” Da di ci?” D-lui profesor Rugină, care ne-a prezentat istoria atâtor domnii și războaie, deși uneori îi mai declaram război când eram pedepsiți pentru neștiință, îi mulțumim pentru lecțiile frumoase de istorie și cultură universală. Să uităm în aceste momente că ne-am chinuit să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de 115 și 125 de ani de viață a acestui liceu, în calitate de absolvent. La aniversarea a 115 ani de la înființarea liceului, când acesta purta numele lui Calistrat Hogaș, l-am întrebat pe fostul director și profesor de istorie, dl. Ștefan Rugină, de ce nu s-a revenit la vechiul nume de Dimitrie Sturza. Profesorul, puțin ironic mi-a spus că personajul respectiv nu a avut o moralitate exemplară. Aceeași întrebare a avut-o, fără nici o înțelegere cu mine, vărul meu Eugen, profesor
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nimic despre asta și trebuia să am grijă să nu se afle acest lucru. Nici profesorii nu știau despre situația mea, cu excepția doamnei directoare Lupu Ciubotaru Victoria. Am avut ocazia să povestesc despre familia mea profesorului de istorie Ștefan Rugină doar după revoluția din decembrie 1989, cu ocazia unei discuții despre comunism și capitalism. Cum eu spuneam că dictatura comunistă a fost una dintre cele mai dure perioade din istoria Romaniei, profesorul mi-a reproșat că totuși eu am învățat
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
psihică, stare în care n-a reușit să mă recunoască să mai putem sta de vorbă. In aceeași fotografie făcută la terminarea liceului, sunt în rândul al doilea, de la dreapta la stânga profesorii: dl. Segall, de științe sociale, d-na Rugină de limba rusă, d-na Bostan de fizică, dl. Rugină de istorie, d-na Neagu de franceză, dl. Bostan de matematică, dna directoare Lupu Ciubotaru Victoria, un profesor de la altă clasă, d-na Lazea de limba română, dl. Stelian Gheorghiu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să mai putem sta de vorbă. In aceeași fotografie făcută la terminarea liceului, sunt în rândul al doilea, de la dreapta la stânga profesorii: dl. Segall, de științe sociale, d-na Rugină de limba rusă, d-na Bostan de fizică, dl. Rugină de istorie, d-na Neagu de franceză, dl. Bostan de matematică, dna directoare Lupu Ciubotaru Victoria, un profesor de la altă clasă, d-na Lazea de limba română, dl. Stelian Gheorghiu de la științe naturale, secretara și secretarul liceului. In fotografia făcută
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sau n-am putut să mențin aceste frumoase prietenii. Regret și mai mult că aceasta a fost și ultima întâlnire pe care am avut-o cu colegii mei de liceu. În cartea sa despre liceul nostru, autorul ei prof. Ștefan Rugină, profesorul meu de istorie, scrie atât despre fratele meu Marcel: „ Din aceleași considerente de „dosar”, la examenul de admitere la facultate, în 1952 n-au fost înscriși Bratoveanu Marcel ...fiind nevoit să se încadreze ca muncitor...” cât și despre mine
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
aspirația la autodepășire, de aceea visul la M. Ciobanu înseamnă efort, așteptare, pândă și ardere: "auzul mi-adoarme,/ tremură stins la pământ dacă-n visul ce vine/ aflu cum trece deasupra uneltelor mele/ aburul aspru sub aripi și ros de rugină." Poezia lui Mircea Ciobanu este cea a universului uman, de o mare concentrare a emoției existențiale la nivelul conștiinței relațiilor eului cu viața trăită fragmentar, de aici un anume ton elegiac produs de sentimentul neîmplinirii și din inadaptarea la rigid
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sudoare." Mișcarea cailor, neastâmpărul mânjilor, exuberanța până la epuizare ne rămân bine întipărite în memorie. Totul este văzut din perspectivă. Nu întâmplător, poemul se numește "Dealul". Călăreții trec dealul și incursiunea poetului străbate o lume de suferință, supusă timpului și dezrădăcinării; rugina plugurilor, aluzia biblică a nedreptății făcută fratelui mai mare indică clar tragedia dezrădăcinării, a pierderii vetrei. Ne aflăm într-o lume stranie, fantastică, supusă, cum ar spune Philippide, "tentației misterului". Dezrădăcinatul, care amintește de această dată de Goga, reapare în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vorbea despre acest proiect la care visase multă vreme și intensitatea pe care o transmitea actorilor implicați în el. Din păcate, existența Teatrului Româno-American "Eugene O'Neill" a fost de scurtă durată, entuziasmul celor care îl creaseră fiind învins de rugina și blocajele sistemului. Încercarea de a relua acest proiect în 2003, odată cu organizarea simpozionului "Eugene O'Neill Autorul și opera sa în contextul contemporan" a eșuat și ea, după numai o stagiune, ca multe alte idei bune pierdute în dezordinea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și completarea literaturii de specialitate în bibliotecile școlare. Dorim autoarelor continuarea și aprofundarea studiului în diverse contexte și situații de învățare, spre satisfacția elevilor și afirmarea educației. 26.02.2005 Cu interes, Prof. drd. psiholog, Veronica Anton Colegiul Economic “Anghel Rugină”, Vaslui ARGUMENT Motto: ”Studiul motivației este cheia oricărei politici moderne în materie de educație... a oricărui învățământ democratic modern... Motivația și munca sunt două probleme care determină intrarea și ieșirea din ciclul educativ, condiționează mișcarea și succesul oamenilor...” E. Faure
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pământ, formând în mijlocul prundului un bazin cu apă foarte limpede, deasupra căruia mă aplecam pentru a privi fără să mă satur niciodată minunatele dantele ale mușchiului verde din fund, viermii agățați de frânturile de lemn, bucățile de fier vechi cu rugină și mâl pe ele, animale și lucruri variate din fundul apei fantastic de frumoase 147. În Simboluri ale științei sacre, René Guénon vedea în grotă ,,poarta de acces" în ,,lumea subterană"148. Astfel, conform filosofului francez, acest spațiu este locul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
să producă o metateorie cu virtuți holoterape-utice, un discurs cuprinzător care să asigure locul său fiecărei școli de gîndire anterioară, evidențiind fecunditățile potențiale și caracterul parțial, limitat al fiecăreia. E vorba cum spunea reputatul profesor american de origine română Anghel Rugină de un nou regat al ideilor, o metodologie nouă în știință, care duce la o sinteză unică între școala clasică și cea modernă, la reunirea economiei pozitive cu cea normativă, a cantitativului cu calitativul, naturalului cu artificialul, subiectivului cu obiectivul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]