1,007 matches
-
mai multe persoane. Un actor cunoscut i-a pupat și mîna, explicînd că așa se procedează la țară. Nu știam, eu fiind de la oraș. Partea amuzantă acum vine: la un moment dat, se suie pe scenă un ins cu aspect rustic, ținînd în mînă un ziar. Ziarul ascundea ceva. Se îndreaptă, șovăielnic, spre Lascăr. Dar cînd îl deschide... nimic! În ziar fusese o sticlă care a căzut mai devreme și sărbătoritul s-a enervat și-a început să-l ocărască pe
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și cu protectorul meu din anii '72 -'73, Lazăr Vrabie. Nu voi uita toată viața că marea traducătoare din englezi & americani mi-a oferit foie gras în aspic colorat și salată de andive. Vorbea repezit și cu un ușor accent rustic (era din partea Hușiului, după tată). Petruț, ușor complexat de cultura & rasa ei, mai izbucnea uneori și o făcea de rîs în public: ea-l înțelegea. Nu se supăra. Dar îi și replica, la fel de tăios. Ce m-o fi apucat să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
smulg banii văduvelor căzute pradă acelorași asupriri; nu-l interesează nici măcar pe Dumnezeu, în cel fel se înstăpânește cineva de bunurile altuia, dacă cu violența sau prin înșelătorie, atâta timp cât deține bunurile altuia. Având de-a face cu o lume primitivă, rustică, și dedicată meseriei armelor, sfântul episcop a crezut necesar să se refere și la îndeletnicirile militare pentru a obține cele mai mari efecte din învățăturile sale religioase, dar și pentru a insufla curaj credincioșilor săi, adesea puși la încercare de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vegetație de aproximativ 120 zile. Pentru o bună fructificare cere însă căldură mai mare, temperatura medie trebuie să se mențină în jurul a 200C. De aceia, năutul nu dă rezultate satisfăcătoare mai sus de paralela 530C. Năutul este o plantă destul de rustică adaptată la clima caldă-aridă (uscată), totuși din anumite motive (printre care și temperatura înaltă sau umiditatea ridicată), un număr destul de mare de flori avortează (BONCIARELLI F., 1987). Se poate conchide că năutul este o plantă care cere în perioada de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
intitulează Alex Ștefănescu, unul dintre capitolele adresate Ilenei Mălăncioiu, dedicate, mai ales, analizei poeziei sale de sfârșit, poezie a reconstrucției, prin moarte însă, pe care o primește în termeni obișnuiți, consolatori. Prin intermediul acestei poetici, Ileana Mălăncioiu "se îndepărtează de la scenografia rustică, păstrată în amintire din anii copilăriei. Spațiul pe care începe să îl prefere este unul imaginar, necircumstanțializat și neidentificabil. Prin această operație, se realizează nu numai o esențializare, cum credea, probabil, poeta, la vremea respectivă, a reprezentării, ci și o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de apă minerală la subsuoară; sau, poate, pe aceea de a Înainta pînă la gardul de sîrmă, spart din loc În loc, care decupează situl arheologic Într-o plasă știrbă de drumeaguri pulverulente; pe aceea de a-și Îmbăta privirea cu rusticele Împrejurimi. Turistului, oarecum obligat la conduită austeră de autoritatea monumentului, i se poate face totuși foame și se vede nevoit să-și asume gestul decojirii gălbuielor portocale de vară din rucsac, În chiar plin teatru de la Epidaur. Antichitatea, despre care
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de exemplu poate fi amintit cazul lui M. Beniuc: "Cucuvaie fost-am până ieri/ iar de astăzi iată-s ciocârlie." Poetul vestitor își comunică menirea socială apelând la simboluri cunoscute; nu se vrea decât un "toboșar" imagine desprinsă din universul rustic pe care o convertește simbolic, un vestitor al evenimentelor ce zguduie lumea veche din temelii, pentru a fi reclădită. Există și o poezie a sentimentelor care evită însă situațiile de intimitate, fiind atrasă în special de sentimentele cetățenești; ființa umană
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
masca toamnei dă în voi năvală". Sub semnul trecerii timpului, poetul evocă vatra părintească, ceasornicul, ritualul mesei de prânz: "Și numai târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă-n ogradă/ sunt mai puțini ca-nainte". Un întreg univers rustic umple spațiile poeziei: strugurii roșii, spicul de grâu, porumbul, iezii, șopârlele, vicleimul, colinde în spiritul tradiționaliștilor: "Primiți cu colindul, cinstiți gospodari?/ Primiți Vicleimul?/ Prin veche viforniță, mai bați în zadar/ în poartă cu frigul." Pe poet îl strigă pământul Maramureșului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
puternice și sigure: prin arbori curge luna descălțată, stelele se aud bâjbâind, zarea e numai soare și albine și-un zumzet coșbucian se strecoară din infinit încoace". Poetul cântă cerul, pământul, cireșul, fântâna, scalda, turma de oi într-un univers rustic, bine conturat, în care se afirmă puternic viața: Venim cu oile de prin pădure/ Berbecii merg împodobiți în frunte/ câinii pe margine, ca să nu le fure/ lupii prin locurile strâmte". Din nou un eden blagian 1 încărcat cu șerpi, șopârle
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Damian, Ion Iovescu, ori, mai curând, Amza Pellea, foarte gustat de public, îndeosebi când își interpretează el singur monologurile la Televiziune". 4 De-altfel, livrescul e nota principală a acestei culegeri, unde alteori putem identifica pe Geo Dumitrescu (ironizând viața rustică) și pe A. Păunescu (emoționându-se de "mieii primi").5 "Simt că-n jurul meu ceva se scufundă/ și sunt oarecum trist" ("Întoarcere"). Precursorii lui Marin Sorescu au fost citați mai toți de critica literară: Topârceanu, Minulescu, Queneau, Prévert, Maiakovski
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
frumoasa carte a lui Fernand Baldensperger, Mișcarea ideilor în emigrația franceză, Pion, Paris, 1924, vol. II. Vezi, în volumul al II-lea, capitolul consacrat "profeților trecutului" din care am extras citatele următoare. 51. Despre visul rural, vezi Paul Vernois, Romanul rustic de la George Sand la Ramuz, Nizet, Paris, 1962. Vezi, de asemenea, în afara articolului menționat al lui Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, studiul lui Rémy Ponton, Imaginea țărănimii în romanul social de la sfîrșitul secolului al XlX-lea, "Actes de la recherche en sciences
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Danielle Leger, Utopiile reîntoarcerii, studiul lui Rémy Ponton, Imaginea țărănimii în romanul social de la sfîrșitul secolului al XlX-lea, "Actes de la recherche en sciences sociales", noiembrie 1979, p. 62 sq. A se consulta și Henri Mendras, Călătorie în lumea utopiei rustice, "Actes du Sud", Lyon, 1979. 52. Din Nicolas Rétif de la Bretonne, a se citi Viața tatălui meu. Tatăl lui Nicolas, Edme Rétif, s-a născut în 1692 și a murit în 1764. 53. Lesay-Marnesia, Fericirea la țară, Neufchâtel, 1785. De
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai aveam nici o grijă în privința mea; alții se însărcinaseră să-mi poarte de grijă. Mergeam astfel cu inima ușoară, liberă de această povară. Tot ceea ce vedeam în cale mi se părea chezășia viitoarei mele fericiri. În case îmi închipuiam ospețe rustice; pe cîmpuri, jocuri nebunatice; de-a lungul apelor scăldări, plimbări, pescuit; în pomi, roadele cele mai gustoase; la umbra lor voluptoase îmbrățișări; pe munți, hîrdaie cu lapte și smîntînă, o trîndăvie fermecătoare, pacea, simplitatea, plăcerea de a merge fără să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a cunoștințelor scriitorului prin narativizarea însușirii lor de către personaje sub forma unei acțiuni particulare: lectura. "Tot ceea ce văzuseră îi încînta nespus de mult; hotărîrea lor era luată. Chiar în acea seară căutară în rafturile bibliotecii cele patru volume ale Casei rustice, comandară prin poștă cursul lui Gasparin și se abonară la o revistă de agricultură" (G. Flaubert, p. 26). Domnule îi spusei căpitanului vă mulțumesc foarte mult că mi-ați pus la dispoziție biblioteca. În ea se află comori de știință
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Societății Scriitorilor Români. Poporanist, dar și sămănătorist avant la lettre, R.-N. și-a fixat, pare-se, un program de ameliorare a realităților rurale (în urma unui stagiu de câțiva ani la țară și prin țară). În cele patru volume intitulate Rustice (1893-1894, ultimul premiat de Academia Română), el descrie, în versuri și în proză, peisaje sau munci campestre, aspecte „din viața zilnică a țăranului” (cum sună titlul unui ciclu), versifică în manieră folclorică diverse motive. Mici întâmplări constituie nuclee epice pentru prozele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
ai vremii, nu a rezistat în timp. SCRIERI: Fiii ucigașului, Bârlad, 1879; Memoriile unei cățelușe, Bârlad, 1880; Jertfă. Gelozie, București, 1890; Doamna Kiajna (în colaborare cu N. Țincu), București, 1891; Scriitori, cetitori și critici, București, 1892; Căpitanul Ropotă, București, 1893; Rustice, I-IV, București, 1893-1894; Romanul căsniciei, București, 1898; Străin în țara lui..., București, 1900; Din valurile vieței, București, 1901; Tribunul poporului, București, 1903; Astra, București, 1905; Talpa iadului, Brașov, 1906; De pe urma beției, Brașov, 1906; Păcală argat, Brașov, 1907; Păcatele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
1930. Traduceri: Edmond Rostand, Wilhelm al Doilea Otrăvitorul, București, 1915; Henryk Sienkiewicz, Amantă, București, [1920], Micul lăutar, București, 1920, Eterna victimă, București, 1922; Maxim Gorki, Lepădăturile societății, București, 1921; Guy de Maupassant, Femeea plăcerilor, București, [1921]. Repere bibliografice: D.C. Ollănescu, „Rustice”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1893-1894; Iosif Vulcan, „Romanul căsniciei”. „Străin în țara lui...”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1900-1901; V. Cristeanu, „Din valurile vieței”, „Revista literară”, 1901, 18; G.I. Ionnescu-Gion, [„Amor criminal”], U, 1902, 33; A.D. Xenopol, „Din valurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
printrun limbaj marcat de spontaneitate și indici ai implicării afective. Mărcile textuale specifice sunt: - la nivel fonetic: mărci ale oralității, accente afective, variante fonetice familiare; rime și ritmuri simple, aliterații; - la nivel lexical: selectarea unor cuvinte și expresii specifice universului rustic (inclusiv regionalisme), frecvența mare a diminutivelor, abateri de tipul pleonasmului; - la nivel morfosintactic: prezența unor forme neliterare, a viitorului colocvial, a super lativului popular, frecvența mare a interjecției; modele sintactice bazate pe repetiții sau pe recurența lui „și“ narativ, anacolutul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
preponderent colocvială, afectivă și spontană, cu relative libertăți față de normele limbii standard, stereotipie în producerea „faptelor de stil“; relevanța elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Walt Whitman. Simbolismul românesc Simbolismul românesc, primul curent sincron cu cel european, nu a fost un fenomen de imitație a școlilor simboliste franceze, ci manifestarea unei atitudini estetice moderne, născută din tentativa de a depăși romantismul minor, epigonic și idilismul rustic promovat de sămănătoriști. - Prima etapă (1880-1904): perioada teoretizărilor și a experimentelor. Gruparea formată la revista Literatorul și la cenaclul lui Alexandru Macedonski se ridică împotriva academismului junimist, a clișeelor și retorismului romantic posteminescian; primele creații simboliste: Al. Macedonski - Excelsior, 1895
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste: - revigorarea temelor identitare, legate de existența rustică, de condiția țăranului: satul, familia, salvarea prin credință, iubirea și datoria, războiul/jertfa în războiul întregirii neamului, urmările nefaste ale dezrădăcinării, orașul ca cetate a pierzaniei etc. - viziune prin care se idealizează modelul existențial arhaic - comunitatea rustică, civilizația pastorală, ocrotitoare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
legate de existența rustică, de condiția țăranului: satul, familia, salvarea prin credință, iubirea și datoria, războiul/jertfa în războiul întregirii neamului, urmările nefaste ale dezrădăcinării, orașul ca cetate a pierzaniei etc. - viziune prin care se idealizează modelul existențial arhaic - comunitatea rustică, civilizația pastorală, ocrotitoare a valorilor neamului și a valorilor creștinortodoxe, apărând un cod de valori morale, ființând în comuniune cu natura, în ritmuri cosmice etc. - tiparele narative tradiționale: narațiunea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
relevanță tradițională: lirica religioasă, poezia bucolică și panteistă, poezia chtoniană (elogiul energiilor germinative ale pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Romanul modern „este o creație care se folosește de o povestire pentru a exprima altceva. El continuă să reprezinte totalitatea omului modern“ (R.M. Albérès, Istoria romanului modern). Pentru a surprinde această totalitate, romanul își deplasează centrul de greutate dinspre universul rustic spre mediul citadin, dinspre acțiunea exterioară spre zonele interioare, sondând psihologia omului modern. Temele sunt generate de experiențe individuale: tema condiției intelectualului, a inadaptării omului superior la o lume mediocră, de parveniți; tema cunoașterii, a iubirii, a războiului, a morții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]