998 matches
-
unei ape curgătoare și rostesc descântecul: “Sară bună, apa curgătoare și mirositoare / Ți-am adus pita și sare “. Din 1982 a intrat în tradiția borșenilor că în ziua de 24 iunie să se organizeze Festivalul Național de Folclor “Nopți de Sânziene”. Un alt festival renumit în această zonă este Festivalul Internațional de Folclor “HORA LA PRISLOP”. Înființat în anul 1968, acest festival reunește interpreți și ansambluri folclorice din trei județe (Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava) și se desfășoară în Pasul Prislop în
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
sălbatică); astfel: centaurea ("Centaurea jankae" aflată pe lista roșie a IUCN, "Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), ciucușoară de nisip ("Alyssum borzaeanum"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), volbură de nisip ("Convolvulus persicus"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium"), nebunariță ("Hyoscyamus niger"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), obligeană ("Acorus calamus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), vitrigon ("Eryngium maritimum"), alior ("Euphorbia peplis
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
Eftimie Luca, Episcopul Romanului (și Hușilor în acea vreme) paroh fiind preptul Ioan Apetri. Din 24 iunie 2002 Hramul Bisericii coincide cu Ziua Comunei, prilej de bucurie și întâlnire cu fiii satului în cadrul manifestărilor religioase, artistice și sportive. Coronița de sânziene purtată de tineri, în această zi de sărbătoare, reînnoiește tradiții și obiceiuri străvechi legate de Ziua de Sânziene. Se spune că aceasta aduce noroc în iubire și fereste pe cei care o poartă de "Dragaică" și de "Iele", întruchipări ale
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
Alunecând într-o prună”, „Iubirea unui iceberg”, „Domnul de Ciocolată”, precum și „Viața ca o poveste”, varianta radiofonică - sunt produse și difuzate de Teatrul Național Radiofonic. Astfel, în 1999, la prima ediție a Concursul de scenarii radiofonice organizat de Radiodifuziunea Română, Sînziana Popescu câștigă două premii: premiul I la secțiunea de teatru pentru copii, cu scenariul „Alunecând într-o prună”, produs ulterior, în stagiunea 2000-2001 în regia lui Mircea Albulescu, și premiul III la secțiunea de teatru pentru adulți, cu textul „Iubirea
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
montat tot la Teatrul Național Radiofonic, în cadrul aceleiași stagiuni, sub bagheta regizorului Mihai Lungeanu. „Alunecând într-o prună” reprezintă și debutul în volum al Sînzianei Popescu, piesa fiind publicată în antologia de teatru a Asociației Scriitorilor din București. În 2002, Sînziana Popescu face parte din echipa de scenaristi a primului serial de drama din România post-decembristă - „În familie”, produs de Prima TV. Apoi, în 2003, scenariul de scurt metraj „Despre eroi și muște”, scris de Sînziana Popescu, primește Diploma de merit
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
Scriitorilor din București. În 2002, Sînziana Popescu face parte din echipa de scenaristi a primului serial de drama din România post-decembristă - „În familie”, produs de Prima TV. Apoi, în 2003, scenariul de scurt metraj „Despre eroi și muște”, scris de Sînziana Popescu, primește Diploma de merit din partea Uniunii Producătorilor de Film și Audiovizual din România și este produs scurt-metrajul omonim în regia Didonei Pantazi. Filmul este prezentat în cadrul festivalului CineMaIubit . În 2005, în cadrul Concursului de dramaturgie oganizat de Asociația Scriitorilor București
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
Copii „100, 1.000, 1.000.000 de povești”. Premiera oficială a spectacolului, în regia lui Attila Vizauer are loc în 21 noiembrie 2008, spectacolul fiind inclus în stagiunea 2008-2009 a Teatrului Ion Creanga din București. În luna august 2008, Sînziana Popescu publică la Editura Mediamorphosis primul volum al seriei Andilandi - „Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm”, un fantasy pentru copii și adolescenți având drept personaje principale cele mai importante figuri ale mitologiei românești: iele, strigoi, zmei, blajini, solomonari, căpcăuni, uriași
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
foioase compusă din anin ("Alnus incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și carpen ("Carpinus Betulus"). În afară de arbori mai regăsim aici și arbuști cum ar fi păducelul ("Crataegus intermedia") și alte plante ocrotite precum piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), crinul de pădure ("Lilium Martagon"), sânziene ("Galium vernum"), floarea paștelui ("Anemone nemorosa"). Suprafața parcului este de 32663 ha, din care 60% fond forestier și 30% pajiști alpine. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. Vezi și: Parcul Natural Bucegi. Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
din București și dirijor al Teatrului național din București. A fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei române ("Mama soacră", "Cometa" și "Scaiul bărbaților"). A compus o dramă lirică, feeria muzicală "Sânziana și Pepelea", prima simfonie românească, "Simfonia în la major", Uvertura națională, două sonate pentru pian și, respectiv, pentru violoncel și pian, un octet pentru coarde și suflători, un cvartet pentru coarde și unul pentru coarde, flaut și pian, lieduri, etc.
George Stephănescu () [Corola-website/Science/308717_a_310046]
-
această temă, mai ales prin faptul că materia văzută realist își află rezolvarea în consonanță cu necesitățile unei construcții estetice. Cărțile sale au atras atenția unor personalități ale culturii române, printre acestea numărându-se: Valeriu Râpeanu, Dinu Săraru, Mircea Sântimbreanu, Sânziana Pop, Nicolae Velea, Laurențiu Ulici, Lucian Avramescu, Mircea Florin Șandru, George Pruteanu. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează în literatură în anul 1977, cu volumul de proză scurtă "„Noaptea după ploaie”". Publica romanele "„Țăranii de platină”" (1984), "„Trei
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
București. Peste doi ani școlari, este profesor la Liceul de Metrologie din București. Lui Vasile Vlad nu i se îngăduie să vorbească la Conferința Națională a Scriitorilor (25-27 mai 1977). Înaintea Conferinței, la Adunarea generală a Asociației Scriitorilor din București, Sânziana Pop susține, de la tribună, că "netitularizarea" poeților Dorin Tudoran, Vasile Vlad și Daniel Turcea este o adevărată "rușine" pentru breaslă, solicitând așadar aprobarea Adunării generale pentru titularizare. Prin votul unanim exprimat, Dorin Tudoran și Vasile Vlad sunt titularizați, nu și
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"). Specii faunistice: porc mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), corb ("Corvus corax"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
și 1975 a publicat următoarele volume de versuri: A mai publicat un volum de proză, "Bobinocarii" (EPL, 1969), o carte pentru copii, "Cârma cu doua corăbii" (Editura Tineretului, 1969), precum și o carte de reportaje, "Viața cere viață" (în colaborare cu Sânziana Pop, Editura Eminescu, 1975). După revoluția din 1989 a mai publicat trei volume dintr-un "Jurnal suedez", la Editura Polirom, bine primite de critica literară din țară. În 1975 s-a stabilit in Suedia unde a publicat 5 volume de
Gabriela Melinescu () [Corola-website/Science/299019_a_300348]
-
și al regiei și interpretul rolului lui Costache. Printre piesele de teatru puse în scenă de Gherlac menționăm: "O noapte de mai" de Nikolai Gogol (1945), "Sub castanii din Praga" de C.Simonov (1947), "Buzduganul fermecat" de L.Deleanu (1951), "Sânziana și Pepelea" de Vasile Alecsandri (1956), "Pentru căminul familial" de I.Franco (1957), "Dunărea zbucumată" de Em.Bucov (1958), "Ovidiu" de Vasile Alecsandri (1958), "Regele Lear" de William Shakespeare (1961), "Casa mare" de Ion Druță (1962), "Eroica" de G. Malarciuc
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
operetei românești este marcat de „Crai Nou”, în 1882, - memorabilă lucrare a tânărului compozitor Ciprian Porumbescu. Consolidarea și impunerea definitivă a operetei în atenția publicului românesc a fost făcută de Eduard Caudella („Hartă răzeșul”, „Olteanca”, „Românii și Dacii”), George Stephănescu („Sânziana și Pepelea”, „Scaiul bărbaților”) și Constantin Dimitrescu („Sergentul Cartuș”, „Nini”). Aceste creații, întitulate "opere comice", marchează un incontestabil progres al genului. Începând cu deceniul opt al secolui al XIX-lea, opereta clasică universală începe să fie intens reperezentată pe scenele
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
audiții realizate împreună cu diverși compozitori și muzicologi (printre ei numărându-se Ștefan Niculescu și Radu Stan) în care se realiza o excelentă simbioza între muzică clasică, jazz sau muzică progresivă. A asigurat, într-o primă vresiune, ilustrația muzicală a piesei „Sânziana și Pepelea” pusă în scenă în anul 1971 la Studioul Casandra al IATC de către regizorul Alexandru Tocilescu, ca mai apoi cenzură comunistă să interzică acest fundal sonor (albumul „Ummagumma” al celebrului grup britanic Pink Floyd). După absolvirea Politehnicii din București
Șerban Stănciulescu () [Corola-website/Science/309703_a_311032]
-
scrisoare pierdută" de Ion Luca Caragiale și "Ultima oră" de Mihail Sebastian) volume de Mircea Eliade și Emil Cioran, pe care le-a răspândit sub formă de samizdat. Eliade i-a înmânat la Paris romanul "La forêt interdite" ("Noaptea de sânziene") și cărțile " Mitul eternei reîntoarceri" și "Imagini și simboluri", publicate în Franța, iar Emil Cioran i-a dat zece exemplare din lucrarea "La tentation d'exister" ("Ispita de a exista"). Marietta Sadova a fost arestată în 1959 și inculpată sub
Marietta Sadova () [Corola-website/Science/308907_a_310236]
-
stimuleze dramaturgia românească pentru copii, să sprijine autorii, oferindu-le posibilitatea de a-și face cunoscute creațiile și de a fi reprezentate pe scena Teatrului: Câștigătorii edițiilor de până acum au fost: Ediția I, 2007 - " Când jucăriile spun pa!" de Sânziana Popescu Ediția a II-a, 2008 - "Povestea copilului care a salvat poveștile" de Ștefan Mitroi Ediția a III-a, 2009 - "Taină orașului invizibil" de Victor Cilinca Ediția a IV-a, 2010 - "Carolina și poneiul" de Laurențiu Budau Programul Educația Timpurie
Teatrul „Ion Creangă” din București () [Corola-website/Science/309390_a_310719]
-
de nu-ma-uita(Myosotis palustris), ciucuraș(Adenostyles alliariae), stirigoaie(Veratrum album), mușchi(Minium punctatum), pufulița(Epilobium mutans), sovar de munte(Poa trivialis). "Apele curgatoare" constituie mediu prielnic pentru mana de apă(Glyceria aquatica), șovar(Sparganium erectum), floarea de lac(Ranunculus repens), sânziene de apă(Galium palustre). În etajul alpin pot fi văzute nenumărate păsări, așa cum sunt: ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis), fâsa de munte (Anthus spinolleta), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumărița (Prunella collaris) și mierla de piatră. În zilele călduroase
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Valoarea fitogeografică a rezervației constă în numărul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice, cît și în existența speciilor endemice carpatice și dacice continentale. Dintre acestea, enumerăm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmișoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli). Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restrînsă față de celelalte (aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului rîului, dăltuit în aval de satul Lepșa, în formațiuni
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: arnică ("Arnica montana"), pelin ("Artemisia eriantha"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), omag ("Aconitum napellus ssp. firmum"), sânziene de munte ("Asperula carpatica"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), "Draba haynaldii" - specie endemică pentru Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță albă de munte ("Dianthus spiculifolius"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), orhidee sălbatică (cu specii de: "Dactylorhiza fuchsii ssp. fuchsii, Dactylorhiza incarnata"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), salba moale ("Euonymus latifolius"), pufulița ("Epilobium angustifolium"), ipcărigă de stâncă ("Gypsophila petraea"), năpraznică ("Geranium robertianum"), limba cucului ("Gențiana bulgarica"), sânziene ("Galium kitaibelianum, Galium baillonii"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. cladotricha"), spânz ("Helleborus purpurascens"), trei-răi ("Hepatică nobilis"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), iedera ("Hedera helix"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), azalee de munte ("Loiseleuria procumbens"), crin
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]