3,007 matches
-
pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților instructiv-educative, demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Structura prezentei programe este următoarea: 1. Nota de prezentare; ... 2. Competențele cadrului didactic de specialitate; ... 3. Tematica pentru Limba și literatura sârbă maternă; ... 4. Tematica pentru Limba și literatura română și universală pentru copii; ... 5. Tematica pentru Introducere în pedagogie - educație timpurie și Curriculumul pentru educația timpurie a copiilor sub 3 ani; ... 6. Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
4. Tematica pentru Limba și literatura română și universală pentru copii; ... 5. Tematica pentru Introducere în pedagogie - educație timpurie și Curriculumul pentru educația timpurie a copiilor sub 3 ani; ... 6. Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba sârbă maternă; ... 7. Tematica pentru Metodica desfășurării activităților instructiv-educative în creșă în limba română. ... ... 2. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE Competențele educatorului-puericultor, vizate prin Concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învățământul preuniversitar la această specializare, sunt competențe pe
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
informală); ● operarea cu metode și tehnici eficiente de cunoaștere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toți partenerii. ... 3. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ A. LIMBA SÂRBĂ ... B. LITERATURA SÂRBĂ ... BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ Bibliografie orientativă - Limba sârbă Bibliografie orientativă - Literatura sârbă ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
tehnici eficiente de cunoaștere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toți partenerii. ... 3. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ A. LIMBA SÂRBĂ ... B. LITERATURA SÂRBĂ ... BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ Bibliografie orientativă - Limba sârbă Bibliografie orientativă - Literatura sârbă ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toți partenerii. ... 3. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ A. LIMBA SÂRBĂ ... B. LITERATURA SÂRBĂ ... BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ Bibliografie orientativă - Limba sârbă Bibliografie orientativă - Literatura sârbă ... 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI UNIVERSALĂ PENTRU COPII A. LIMBA ROMÂNĂ ● Fonetică și vocabular – Nivelul fonetic. Pronunțarea corectă a cuvintelor. ... – Vocale. Semivocale. Consoane. Diftong. Triftong. Hiat. ... – Despărțirea cuvintelor în silabe. ... – Omografe, omofone. Accentul. ... – Derivarea. Cuvântul de bază
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe Zrenianin 17 - 20.09.2019 6 A XLI-a întâlnire a Subcomisiei pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor din cadrul Comisiei hidrotehnice româno - sârbe Timișoara 8 - 11.10.2019 7 Întâlnirea experților din Partea română și Partea sârbă referitoare la lucrările planificate la polderul Gherteniș Timișoara 29.10.2019 8 Întâlnirea experților pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, a Comisiei hidrotehnice româno - sârbe de gospodărire a apelor transfrontaliere Timișoara 7 - 10.09.2021 9 Întâlnirea experților pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
cu prevederile prezentului ordin. Articolul 3 Programele pentru disciplinele limba și literatura română, matematică, limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, limba și literatura maghiară maternă, limba și literatura germană maternă, limba și literatura sârbă maternă, limba și literatura slovacă maternă, limba și literatura croată maternă, limba și literatura italiană maternă, limba și literatura rromani maternă, limba și literatura ucraineană maternă, valabile pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2023-2024
ORDIN nr. 6.155 din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274203]
-
albastru. Să fie vreo tradiție care ar avea ceva comun cu Dunărea? Se întrebă ea. Își aminti de compozitorul austriac Johann Strauss (fiul), că în 1866 a compus valsul "Dunărea Albastră", dar și că Iosif Ivanovici, compozitor român, de origine sârbă, un mare talent și o valoare indiscutabilă, a dat naștere la un alt vals nemuritor, numit sugestiv "Valurile Dunarii", pe care obișnuiește acum să-l interpreteze atât de des în concertele sale de prin întreaga lume, André Rieu cu orchestra
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
bunica sa, de gospodăria lor frumoasă. Acum era înrolat într-o ceată de oșteni ismailiți, îmbrăcat ca și aceștia, făcând exerciții de luptă pe câmpiile de lângă Adrianopole. În ceata de la oastea otomană, în care era înrolat, nu era nici un ostaș sârb cu care să poată discuta ceva într-un grai cunoscut, erau doar tineri recrutați de prin cu totul alte ținuturi ale Imperiului Otoman, din Kurdistan, din Siria, din Armenia, sau Iran. La început nu le înțelegea limba, nu putea scoate
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
turcii, în inima lui el continua să se închine bunului Dumnezeu, Cel învățat de acasă, de la părinți și bunici, și se ruga într-una să-l ajute Cel de Sus să ajungă, odată și odată, înapoi în satul său! Poporul sârb, în frunte cu voievodul țării, se răsculă împotriva asupririi umilitoare a otomanilor. Nu mai plătise bir, refuză să ofere contigente de tineri către Poartă, izgoni garnizoanele turcești din țară. Se înțelege, acest lucru îi înfuriase cumplit pe turci, care se
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
oștiri porniră una împotriva celeilalte. Milan vedea cum avangarda sârbilor se apropie, pe cai viguroși, iar în urma lor grăbeau aprigii arcași și pedestrași. O puzderie de săgeți umplu câmpul de bătălie, și dintr-o parte, și din cealaltă. Iată, flăcăii sârbi ajunseră la treizeci de pași, apoi la zece pași. Erau flăcăii cei vrednici, neînfricați ai Serbiei, al căror grai și port le știa atât de bine! Cum să lupte cu ei? Ridică lancea, dar lancea rămase neputincioasă în mâna sa
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Streza, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 7 - 9/1996, pp. 7 - 13; Academia Teologică din Caransebeș, 70 de ani de la înființare, în vol. Banatul iugoslav, trecut istoric și cultural, Novi Sad, 1998, pp. 277 - 282 (în lb. română și sârbă); Crâmpeie din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția Română din decembrie 1989 în paginile ziarelor germane "Süddeutsche Zeitung" și "Frankfurter Allgemeine Zeitung", în revista
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
om sau un neam nu-i nimic altceva decât leacul vindecător pe care Mila cea veșnică îl dă din belșug oamenilor și neamurilor pentru a le scăpa de la veșnica pierzanie.” (Sf. Ier. Nicolae Velimirovici, Dicționarul Vieții Veșnice. Trad. din lb. sârbă de Monahia Domnica Țalea. Ed. Egumenița, Galați-2014, p. 468) Știm de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos că numai Adevărul dumnezeiesc îi redă omului Libertatea, autoritatea supremă care-i conferă coroana regalității sale, adică demnitatea naționalist-creștină. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
îl vei trăi; astfel și dreptatea lui Hristos, și smerenia lui Hristos, și pătimirea lui Hristos, și moartea lui Hristos, și învierea lui Hristos le vei cunoaște dacă le trăiești.” (Sfântul Iustin Popovici, Calea Cunoașterii lui Dumnezeu. Trad. din lb. sârbă de Monahia Domnica Țalea. Ed. Egumenița, Galați-2014, p. 356) În Imnografia ortodoxă întâlnim dincolo de inspirația divină a frumosului, slava și binefacerile Mântuitorului. Astfel, în Mineiul lunii Iulie: „Prin Patima Fiului L-am cunoscut pe Făcătorul de bine.” (Can. I, al
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
unității creștine, încă de la renunțarea la Cortina die Fier, la Lagărul ortodoxo-comunist și egalitarismul inspirat de Profetul biblic Amos și Karl Max. Din 1990, într-un document declasificat al serviciilor secrete din SUA, se face o departajare intre (1) greco-ortodocșii sârbi, romani și bulgari, (2) catolicii de Vișegrad, polonezi, slovaci, maghiari și (3) catolicii, protestanții din vest, mai ales germani. În același an, la un Congres mondial în Anglia, la care am participat, se luă act de eșecul dogmei comuniste antinaționale
GRECO-ORTODOCŞII LA PERIFERIE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381567_a_382896]
-
tipologic-filimonescă“, veridică, în curs de „clasicizare“, apare și în romanul Descăunarea, de Vasile Moldovan, după cum s-a mai spus (supra), nu o nouă „oriental-Vineră“, ci o zeiță-Afrodită / zeiță-Venus de București, „prințesa valahă“ Maria Catargiu - ce, prin căsătorie cu un prinț sârb, Mihail Obrenovici, devine Maria Catargiu-Obrenovici („rodul“ acestei căsătorii, Milan Obrenovici, se naște la Mărășești, în 22 august 1854; a fost domnitor / rege al Serbiei între anii 1868 și 1886; se stinge din viață la 11 februarie 1901, la Viena.). Vestit-ultima
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
cea ortodoxă. Împreună cu Dumnezeu și cu înțelesul creștin al societății, omul european s-a pierdut pe el însuși, așa după cum Dumnezeu l-a creat, iar Iisus Hristos ca Dumnezeu adevărat și Om adevărat l-a rezidit. Marele teolog și duhovnic sârb - vrednicul de pomenire Părintele Iustin Popovici a atras atenția asupra acestui fenomen, deja pe vremea regimului comunist când încă mai trăia, și anume că „Iată în ce se transforma și s-a transformat, în cele din urmă, Europa de la Renaștere
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
realizam și o realizez în continuare la Radio «Victoria» din Vârșeț, «Dor de cântec», după înregistrare am colindat împreună cu directorul radioului si cu maestrul, prin orașul Banatului sârbesc. Atunci, maestrul Benone Sinulescu mi-a solicitat să-i recomand câțiva interpreți sârbi, arătându-se foarte interesat de muzica acestora. I-am propus să cumpere CD-urile lui Toše și l-am convins. A doua zi m-a sunat să îmi mulțumească pentru recomandarea făcută de către mine. Era mai mult decât copleșit de
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
Streza, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 7 - 9/1996, pp. 7 - 13; Academia Teologică din Caransebeș, 70 de ani de la înființare, în vol. Banatul iugoslav, trecut istoric și cultural, Novi Sad, 1998, pp. 277 - 282 (în lb. română și sârbă); Crâmpeie din istoria unei vechi și valoroase biblioteci bănățene, în revista "Altarul Banatului", Timișoara, nr. 4 - 6/1999, pp. 73 - 76; Relatări despre Revoluția Română din decembrie 1989 în paginile ziarelor germane "Süddeutsche Zeitung" și "Frankfurter Allgemeine Zeitung", în revista
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
de volume, între care câteva antologii în limba suedeză precum Vid Tystnadens bord ‹ La masa tăcerii, Panorama poeților români din întreaga lume, Stockholm, 1998›, peste 200 de autori români - din țară și din afara granițelor ei geografice - , peste 100 de scriitori sârbi, traduși în suedeză și cam tot atâția scriitori suedezi traduși în limbile română și sârbă, macedoneană ) și contribuția la cunoașterea celor trei literaturi de care aparține: română, suedeză, sârbă. Partea a doua este dedicată operei poetice și eseistico-publicistice a scriitorului
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
tăcerii, Panorama poeților români din întreaga lume, Stockholm, 1998›, peste 200 de autori români - din țară și din afara granițelor ei geografice - , peste 100 de scriitori sârbi, traduși în suedeză și cam tot atâția scriitori suedezi traduși în limbile română și sârbă, macedoneană ) și contribuția la cunoașterea celor trei literaturi de care aparține: română, suedeză, sârbă. Partea a doua este dedicată operei poetice și eseistico-publicistice a scriitorului, scrisă, caz unic în literatura universală, în patru luimbi, cuprinsa in peste 29 de volume
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
pentru profesionalismul și abilitățile foarte bine puse la punct - am reușit să simulăm, proiectăm, fabricăm, programăm și să ne prezentăm proiectul final în timp record. Aș vrea să menționez că ideea de la baza proiectului îi aparține lui Aleksandar (de naționalitate sârbă) - o persoană cu o gândire cu totul neconvențională (out of the box) și cu o fire foarte inovativă. Îmi amintesc și acum discuția cu el când am pus bazele proiectului, discuție care începea cam așa: “Frate, imaginează-ți asta....” Veronica
INTERVIU CU ADRIAN CÂRLAN, ROMÂNUL DIN CIPRU PREMIAT DE NASA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372430_a_373759]
-
în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului PICHETUL DE GRĂNICERI - La ieșirea din Coronini spre sud-est, pe drumul ce merge spre Orșova, a fost cândva pichetul de grăniceri. Paznic de nădejde a graniței cu vecinii noștri sârbi, ochi magic al statului nostru în zona de sud vest. Aici erau cartiruiți grănicerii care vegheau ca nimeni să nu privească cel puțin spre malul fost iugoslav, unde foarte mulți români își căutau fericirea spre occidentul care azi ne refuză
PICHETUL DE GRANICERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371228_a_372557]
-
se ocupa de traforaj. Era chiar un vecin de al său, fost miner. Acesta executa tot felul de mici obiecte din placaj pe care apoi le pirograva și când avea o oarecare cantitate, mergea cu respectivele obiecte la vecinii noștri sârbi. Avea de multe ori succes cu acele obiecte, dar de multe ori nu le putea vinde! Un alt personaj era un fost antrenor de box care în timpul liber aduna multe mărunțișuri din acelea pe care le numim chițibușuri ca; ascuțitori
CHIŢIBUŞURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347833_a_349162]
-
atunci când sora și frații mei au trecut în neființă, dar și tuturor celor ce îndrăgesc muzica mea și vin la spectacolele mele, în țară sau în străinătate. Diplomă de Excelență în muzică populară - Cum ați ajuns să cântați în limba sârbă? - De nevoie. A trebuit sa invat limba sârbă deoarece am primit un contract în Șerbia și n-am avut de ales, trebuia să mă pregătesc. De mare ajutor mi-au fost limba rusă, pe care am studiat-o la scoala
„IUBESC TOT CE AM REALIZAT PE PLAN PROFESIONAL”. INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA ELENA SOARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348904_a_350233]