1,226 matches
-
văzut nu vă- zusem niciodată. Acum mi se întâmpla pentru prima oară. M-am documentat după acea aventură și am aflat că în Ma- sivul Central francez trăiesc și capre negre, jderi, vulpea-veveriță, bursuci, marmote. De asemenea, își au aici sălașul și felurite păsări: mierla de rocă, bufnița marele duce, șoimul pelerin, gaia, eretele. După ce mai stărui câte- va momente cu privirile asupra Cascadei Dore, ca și cum mi- aș lua rămas bun, mă apropii de Hugo și-l întreb: - Mai poți? - Desigur
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
prieten și aliat al lui Indra, care îl ajută în lupta sa împotriva lui Vrtra, lărgind în urmă spațiul dintre Cer și Pământ (VI, 69, 5). El a traversat spațiul din trei pași, atingând, la capătul celui de al treilea, sălașul zeilor (1,155,6). Acest mit inspiră și justifică un rit în Brăhmanas: Vișnu este identificat sacrificiului (Satapatha Br., XIV, I, l, 6), și sacrificatorul, imitând ritualic cei trei pași ai săi, este asimilat cu zeul și atinge Cerul (I
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
eroilor era neagră, ea trebuia arsă în întregime, și nici un om nu avea voie să mănânce din ea; tipul altarelor olympiene era templul clasic, ridicat deasupra pământului, uneori clădit pe o înălțime, al chtonienilor și eroilor, un cămin jos, un sălaș subteran sau un adyton, care reprezenta poate un mormânt; sacrificiile oferite olympienilor erau efectuate în dimineți însorite, cele oferite eroilor și chtonienilor, seara sau la miezul nopții 47.) 43 H. Jeanmaire, Couro'iet Couretes. Pp. 323 sq., 338 sq. Și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
acel om de pe pământ care a văzut aceste mistere! Strigă autorul Imnului către Demeter. Dar cel care nu a fost inițiat și nu a luat parte la rituri nu va avea parte, după moarte, de toate splendorile de dincolo, din sălașurile întunecate" (v. 480-482). Imnul homeric către Demeter relatează atât mitul central al celor două zeițe, cât și întemeierea Misterelor Eleusine. În timp ce aduna flori în câmp pe plaiul Nysei, Kore (Persephone), fiica lui Demeter, a fost răpită de Pluton (Hades), zeul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat Ponor), Sura Mare (Sat Ohaba Ponor) - Comuna Pui, Peștera Bolii și Peștera de la Tecuri - Bănița, Cioclovina cu Apă- Boșorod, Gura Cetății - Satu Peștera, Comuna Sălașul de Sus (Hunedoara); Curecea, Balta și Sfodea - Comuna Balta, Topolnița și Epurani - Comuna Cireșu, Isverna - Comuna Isverna (Mehedinți); Bistrița (cu două bisericuțe În interior - Costești și Bărbătești) VÎlcea, etc. - Pădurea este casa apelor, iar munții reprezintă casa pădurii. Deosebit de interesantă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lupta minerilor din Valea Jiului, Bertea Română - două monumente pentru 1916-1918, Beriu - 3 monumente memoriale pentru 1916-1918, Ramos - două monumente pentru 1916-1918 și 1944, Pui - pentru 1916-1918 și 1944, Petroșani - pentru 19161918, Satu Lonea - Petrilă pentru 1916-1918, Orăștioara de Sus - 1916-1918, Sălașul de Sus - două monumente ale eroilor pentru 1916-1918, Sarmizegetusa - sat Zeicani - Buzduganu lui Iancu de Hunedoara, Vulcan - pentru 1916-1918, (Județul Hunedoara); Baia de Aramă, Obelisc al eroilor de la Mărășești, Ilovăț - În satul DÎlbocița, Bala - 1877 - 1916-1918, Balta În satul Prezna - 1913-19161918, Cireșu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus - zonă etnografică, arhitectură populară, unelte agricole, costume etc., Ramos - artă și arhitectură populară, costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de influență, (Hunedoara); Bala - port popular, Balta - folclor și etnografie, Cirescu, Godeanu, Ponoare - etnografie și folclor, (Mehedinți); Talea, (Prahova), Avrig - port popular și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Zervești - Sărbătoarea narciselor (a doua duminică din mai) (Caraș-Severin); Padeș - evocarea istorică (mai), Tismana - festivalul cîntecului și portului popular din Gorj (aproximativ 15 august), Polovragi - Nedee tradițională (Gorj); Orăștioara de Sus - Întîlnire cu istoria (prima duminică din mai la Costești), Sălașul de Sus - Nedeea de la Sălașul de Sus, Sarmisegetusa - Nedeea de la Sarmisegetusa, (Hunedoara); Cireșu - Sărbătoarea peșterii de la Topolnița, Ilovăț - Nedeea Mehedinților (luna mai, la Turbata), Isverna - Sărbătoarea liliacului de la Nadonova, Ponoarele - Sărbătoarea liliacului (prima duminică din mai) (Mehedinți); Avrig - Florile Oltului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
duminică din mai) (Caraș-Severin); Padeș - evocarea istorică (mai), Tismana - festivalul cîntecului și portului popular din Gorj (aproximativ 15 august), Polovragi - Nedee tradițională (Gorj); Orăștioara de Sus - Întîlnire cu istoria (prima duminică din mai la Costești), Sălașul de Sus - Nedeea de la Sălașul de Sus, Sarmisegetusa - Nedeea de la Sarmisegetusa, (Hunedoara); Cireșu - Sărbătoarea peșterii de la Topolnița, Ilovăț - Nedeea Mehedinților (luna mai, la Turbata), Isverna - Sărbătoarea liliacului de la Nadonova, Ponoarele - Sărbătoarea liliacului (prima duminică din mai) (Mehedinți); Avrig - Florile Oltului (ultima duminică din mai), Cisnădie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Sus - 12 locuri), SÎmbăta de Jos (Valea SÎmbetii, Urlea), Victoria (Fața Pădurii), județul Brașov; Moroeni - 6 cabane (Scropoasa, Cota 1000, Padina, Peșterea și Zănoaga), județul DÎmbovița; Novaci (RÎnca), Bumbești Jiu (Lainici), Runcu (Sohodol), Baia de Fier (Peștera Muierilor), județul Gorj; Sălașul de Sus (Petrele, Narcise), RÎul de Mori (Lacul Negru șu Gura Zlatna), Orăștioara de Sus (Costești), Pui (Baleia, Măgura), Uricani (CÎmpul lui Neag, CÎmpușel, Pasul Vulcan ), Petrila (Voevodul, Lunca Florii), Lupeni (Peștera Bolii, Rusu, IEFS, Liceul Miner), Ramos (Prislop); Bănița
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Munții Bucegi cu principale puncte de acces: Sinaia, Bușteni, Poiana Țapului, Predeal, PÎrîul Rece, Moroeni etc., Făgăraș (Voila, Ucea, Victoria, CÎrțișoara, Fundata de Sus, Avrig, Turnu Roșu, Cumpăna, Lerești - Voina), Postăvarul (Brașov, Predeal, RÎșnov, Timișul de Jos, Poiana Brașov), Retezat (Sălașul de Sus, Nucșoara, Gara CFR Sarmisegetusa, Gura Apei, Câmpul lui Neag, Cabana Buta etc.), Piatra Craiului (Zărnești, Plaiul Foii, Bran, Sirnea, Dâmbovicioara, Rucăr, Podul Dâmboviței), Parâng (Petroșani, Novaci, Rânca, Cabana Obârșia Lotrului etc.), urmează apoi În ordinea numărului și a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fortificație dacică cu urme romane și din feudalismul tîrziu, secolul XVII-XVIII; - locul istoric Tapae - locul luptelor dintre daci și romani; - muzeul de arheologie romană; - serbare populară „Nedeia de la Sarmisegetusa”; - centru artizanal - cojoace tipice zonei de influență; - popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș; - m.arh. - Biserica Sf. Atanasie și Chiril, sec. XVII, satul Sălașul de Sus; - m.ar
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
popas turistic; - pensiuni turistice. SĂLAȘUL DE SUS. - m.arh. - cetate feudală, sec. XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș; - m.arh. - Biserica Sf. Atanasie și Chiril, sec. XVII, satul Sălașul de Sus; - m.ar. - ruinele curții cneziale, sec. XV, satul Sălașul de Sus; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”; - m.arh. - Biserica din RÎbița; - m.m. - monument din beton dedicat eroilor din primul război mondial, satul RÎul Alb; - m.m. - cruce din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
XIV, satul Mălăiești; - m.arh. - Biserica Înălțarea Domnului, sec. XIV, satul Nucșoara; - m.arh. - Biserica Pogorîrea Sfîntului Duh, sec, XV, satul Paroș; - m.arh. - Biserica Sf. Atanasie și Chiril, sec. XVII, satul Sălașul de Sus; - m.ar. - ruinele curții cneziale, sec. XV, satul Sălașul de Sus; - m.arh. Biserica din Ostrov „Pogorîrea Sfîntului Duh”; - m.arh. - Biserica din RÎbița; - m.m. - monument din beton dedicat eroilor din primul război mondial, satul RÎul Alb; - m.m. - cruce din piatră dedicată eroilor (În curtea bisericii); - m.m. - cimitir al eroilor români
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În curtea bisericii); - m.m. - cimitir al eroilor români căzuți În primul război mondial; - m. n. - Peștera de la Gura Cetății, sat. Peștera; - m.n. - Lacurile Peloaga și Galeș; - arhitectură populară frumoasă, unelte de uz gospodăresc; - zonă etnoghrafică: Nucșoara; - serbare populară - Nedeia de la Sălașul de Sus; - cabanele: Pietrele și Narcise; VULCAN. - m.m. - monumentul eroilor din primul război mondial; - m.m. - statuia unui infanterist cu arma În mînă, monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie de telegondolă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
timp se învrednicește de justa lui inserare în faptul cognitiv real. Se închide astfel în act interior o buclă a unui demers universal-uman care găsește cele mai nimerite și mai profunde meniri vectorului spiritual individual, construind în sferele interiorității un sălaș al tuturor investirilor ce dau sens lungului efort formativ care definește esența momentului antropologic actual. Aici mai curând ca oriunde în vastul câmp al cunoașterii se pot proba virtuțile raționale de care "dispune" (în cel mai propriu sens al cuvântului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
bătrâna rostogolește piua și, în închisoarea ei de granit, ajunge acasă la ea: piua strivea pădurile și adâncea lacurile. Făt-Frumos urmărește dâra lăsată astfel și ajunge la un palat înconjurat de niște flori necunoscute, împodobite cu toate culorile curcubeului. Este sălașul Mamei-pădurilor, a cărei fiică, foarte frumoasă, se îndrăgostește pe loc de Făt-Frumos; îi arată cum poate s-o înfrângă pe vrăjitoarea cea rea, care după o luptă groaznică e doborâtă. Făt-Frumos a duce pe Ileana la curtea împăratului, care-i
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
singur dușman: tu însuți. 7. Orice mîncare e bună în celulă, cu excepția aceleia care lipsește. 8. Dacă-ți vine să plîngi, nu consuma toate lacrimile dintr-o dată. 9. Nu căuta speranța atîrnată de pereții temniței; ea are aici un singur sălaș: în obișnuința de toate zilele. 10. În temniță te eliberezi în fiecare zi. Existența unor coduri ale onoarei legitimează puterea anumitor grupuri sau persoane asupra altora. Puterea devine legitimă atunci cînd obține ascultare, fără a recurge prea frecvent la forță
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
târziu în filozofia spațiului mioritic. Această „coborâre" e întruchipată în poezia lui Eminescu în simboluri diferite „imagini ale unei mitologii neînchise" (Zoe D. Bușulenga) ce se concretizează în descrierea unor spații nelimitate, cum ar fi muntele imens unde își aveau sălaș zeii: (Memento mori) Două tipuri de spiritualitate se configurează în opera eminesciană una închisă, în care cunoașterea e imposibilă (spațiile descrise întruchipând simboluri ale regresiunii) și o alta deschisă cea dacică, în care limitele dintre cele două lumi nu există
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
amiezii, și panorama admirabilă spre vest dincolo de Valea Bistriței a M-ților Bistriței și a Ceahlăului, ni s-a hotărât popas și gustare, fiecare din "ce are". Nu departe de noi, sub coama domoală a M-telui Bivolul (1530m), se vedea un sălaș de stână. Profesorul Gugiuman, organizatorul principal și casierul excursiei, sprijinit în nedespărțitul său ciomag, zice "măi băieți ... cine dă o fugă până la stâna aceea să cumpere niște brânză ... ce ne-ar prinde bine pe traseu". Eu ... de colo ... de ce n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sud-vest de Poitiers (Vienne), pe valea rîului Vonne. Pe malul stîng, templul domină situl; el se află în centrul unei curți pătrate, înconjurată de o galerie. Niște trepte duc la sanctuarul construit în formă de cruce în mijlocul căruia se găsește sălașul zeului sau al zeiței, cella, într-un turn octognal. Această concepție centrată este o caracteristică a sanctuarelor celtice care au putut să se mențină sub Imperiul Roman. În partea de est, o piață largă corespunde forumului, unde se remarcă o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
non-uman stă ierarhia propriu-zisă a ființei umane cu al său vîrf și element rector : intelect sau inimă, nous platonician, hegemonikon stoic, kardia sau cor în tradiția biblică, sirr (secretul sau misterul ființei) în sufism, buddhi = intelectul și inima profundă ca sălaș al lui Brahma, în hinduism. Plutarh vorbea despre sufletul adevărat, superior sufletului de care sîntem în mod curent conștienți la fel cum acesta e superior trupului. El numea astfel vîrful arhitecturii umane, temă curentă în gîndirea antică tîrzie, de regăsit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase sălașurile tale, Iacob, corturile tale, Israel! în schimbarea de nume a patriarhului, Origen vede trecerea ființei de la condiția instalării în lucrurile finite, de tip formal, individual, oricît ar fi ele de meritorii ori de înalte căci casa e lucru întemeiat, stabil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
autoposibilitate din care, abia ca un aspect secund, decurge ființa lui. în om, ființă mereu pusă în cauză de libertatea care îi critică limitările și o cheamă să se amplifice, divinul însuși e cel care lucrează, libertatea lui își găsește sălaș, loc de operare, focar de iradiere. E ceea ce a tematizat Cusanus, concepînd destinul spiritual al omului ca o suită de stări interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în om, aspectele naturale pot fi articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare determină, în regim supranatural, retragerea acestor facultăți, ci atracția pe care o exercită asupra lor prezența divină din vidul central al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]