2,957 matches
-
spune, acum sunt ca Marçal, o gură ferecată. Expediția auditivă a lui Cipriano Algor nu a dus la nici un rezultat, apoi, în timpul prânzului, printr-un soi de acord tacit, nici unul dintre cei trei nu îndrăzni să atingă spinosul subiect al săpăturilor și a ce s-o fi găsit acolo. Socrul și ginerele au ieșit în același timp, Marçal ca să-și reia activitatea de ascultare și spionaj, la fel de infructuoasă, probabil, pe cât fusese pentru amândoi dimineața, și Cipriano Algor ca să întrebe, pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
devenise interioară. Scutit de a se mai ocupa de mâini, creierul născocea succesive șmecherii, șiretlicuri, capcane, strategeme, trame, subtilități, ajungea chiar să admită posibilitatea de a recurge la telekinezie pentru ca, într-o secundă, să transporte de la etajul treizeci și patru la misterioasele săpături acest trup nerăbdător pe care atât de greu îl stăpânește. Deși încă mai avea înainte lungi ore de așteptare, Cipriano Algor se hotărî să meargă acasă. Vru să-i dea fiicei lui banii pe care-i primise, dar ea spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
care planul incursiunii nocturne se va duce pur și simplu pe apa sâmbetei. De aceea lansează întrebarea, în timp ce, ca și cum ar fi distrat, învârte cu lingura restul de cafea care a rămas pe fundul ceștii, Știi la ce adâncime se află săpăturile, De ce vrei să știi, Din simplă curiozitate, nimic mai mult. Marçal nu vorbi. Cipriano Algor își ascunse cât de bine putu contrarietatea și spuse că va trage un pui de somn. Își petrecu toată după-amiaza în cameră și nu ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
că va trage un pui de somn. Își petrecu toată după-amiaza în cameră și nu ieși decât atunci când fiica îl chemă să mănânce, Marçal era deja la masă. Până la sfârșitul cinei, așa cum se întâmplase la prânz, nu se vorbi de săpături, doar când Marta îi aminti bărbatului, Ar trebui să dormi până la ora când vei coborî, o să stai treaz toată noaptea, iar el răspunse, E prea devreme, nu mi-e somn, iar Cipriano Algor, profitând de ocazia neașteptată, își repetă întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
aminti bărbatului, Ar trebui să dormi până la ora când vei coborî, o să stai treaz toată noaptea, iar el răspunse, E prea devreme, nu mi-e somn, iar Cipriano Algor, profitând de ocazia neașteptată, își repetă întrebarea, La ce adâncime sunt săpăturile, De ce vrei să știi, Ca să-mi fac o idee, din simplă curiozitate. Marçal ezită înainte să-i răspundă, dar consideră că informația nu putea face parte din grupul celor strict confidențiale, Accesul se face pe la etajul zero-cinci, spuse în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
imagina că erau păstrate sub pământ, în particular la etajul zero-cinci care-l interesa. Cu toate acestea n-a fost deosebit de surprins când dădu peste un spațiu amplu, deschis, fără mărfuri, care evident era destinat să faciliteze accesul spre locul săpăturilor. O parte din peretele de rezistență, între doi stâlpi, fusese demolat, pe acolo se intra. Cipriano Algor se uită la ceas, era două și patruzeci și cinci de minute. Deși redusă, iluminarea permanentă a etajului subteran nu lăsa să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
eforturile astea nu mai sunt de vârsta mea, Ce e acolo jos, repetă Marta după ce se așezară, Sunt șase oameni morți, trei bărbați și trei femei, Nu mă suprinde, bănuiam că e vorba de rămășițe omenești, se întâmplă adeseori în timpul săpăturilor, dar nu înțeleg de ce atâta mister, atâta secret, atâta supraveghere, oasele nu fug, și nu cred că furtul lor ar merita efortul, Dacă ai fi coborât cu mine, ai fi înțeles, de altfel, mai ai timp să cobori, Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
regatul subteran Agarttha...“ „Și mai sunt și-acum acolo, se pare“, am aruncat eu. „Mai sunt“. zise Salon. Nu la Agarttha, În alte găuri. Poate sub noi. Acum și Milano are metroul lui. Cine l-a vrut? Cine a dirijat săpăturile?“ „Aș zice că niște ingineri specializați“. „Așa, așa, puneți-vă mâinile la ochi. Și Între timp, În editura aceea a dumneavoastră, publicați cărți ale nu știu cui. Câți evrei aveți printre autorii dumneavoastră?“ „Nu cerem fișe genetice autorilor“, am răspuns eu, sec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Ca să nu stau la baza la banii ăștia, m-am hotărât să plec la sârbi, la muncă, muncă grea, de săpat, doar să câștig un ban. În fiecare lună veneam acasă, cu bani, pe care-i cheltuiam în familie. La săpături, la turnat plăci de betoane, zidărie, muncă brută. Se câștiga 15-20 de mărci pe zi, pe lângă mâncare și țigări. Plus se punea și ordonanța, era un ban. În ’99, șantierul naval scoate posturi și pică și soția la șomaj. Ordonanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ogoare; Oamenii îi zic porumb, Alții spun că-i... Deși nu-i prea bun de gură, Are haine elegante Și se poartă ca un fante, Unii sunt de legătură; Când o face pe poștașul Îți aduce și răvașul. De atâta săpătură S-a împuținat la gură. Se înalță și se-ndoaie Ca un arc multicolor Ce apare după ploaie Să bea apă de izvor. Îl găsești pe tot pământul, Iarna nu-și dezbracă straiul; Printre crengi când bate vântul Cântă ca
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
se bucure de ea și s-o trăiască, școala Își făcea o datorie din a o zdrobi, transformând-o Într-un eșec amar și chinuitor. Sasha era licențiat În arheologie romană și participase deja cu mult entuziasm la campanii de săpături În Liban, În Siria și În Turcia. Dar apoi comisese teribila eroare de a părăsi arheologia, căci la un moment dat nu mai simțise nici o pasiune pentru cioburile acelea prăfuite ce aparțineau trecutului, și Îi părea că era de datoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pe care le scria de când era la catedră, Încercând să transmită tinerilor secretul literaturii, Îi păreau acum inerte și amorfe. Adică inutile, Într-o asemenea măsură Încât ajunsese la convingerea că a scrie era un act la fel de arheologic ca și săpăturile Într-un oraș roman. Și totuși Sasha știa că nu există altceva și că literatura - chiar destinată eșecului sigur - era singurul lucru care Îi permitea să suporte nebunia aceea perversă numită viață. Însă nu știuse să creeze nici opere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Carton”. Digestia tuturor acelor feluri de mâncare era menită să te scoată din tine Însuți. Felul principal fusese pui preparat cu miere și copt Într‑o formă de lut. Antica rețetă grecească fusese recent descoperită de arheologi cu ocazia unor săpături la Marea Egee. Am Îngurgitat delicioasa mâncare, serviți fiind de nu mai puțin de patru chelneri. Le sommelier, purtându‑și cartonașul de identificare pe un lanț de chei, supraveghea umplerea paharelor. La fiecare fel ni se servea câte un vin potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
el, fusese decorat cu o cruce de fier în primul război mondial. Arnold se pregătește să devină avocat. Îndeletnicirea preferată a lui Arnold și a tatălui său, armurier, este arheologia. Tatăl și fiul își petreceau mai tot timpul liber făcând săpături la minele de la Hazor. Fac lucrul acesta sub îndrumarea lui Yigael Yadin, cel care a fost șeful de stat major al armatei israeliene în timpul războiului cu statele arabe. Așa să fie. Hazor, îmi spune Arnold, a fost un oraș din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
și gropile pă deal la Cetatea Nouă, mai discutau de-ale lor, a fost odată sau de două ori și Tomnea în Baltă, n-a vrut să spună Păstrămaț ce și cum, numai zicea de Tomnea că e savant la săpăturile lui, dar nu prea are nici el noroc, că descoperă ce nu vrea partidul, adică atunci era cu dacii, cu Decebal și Buribista, da el dădea de alte chestii, cu rușii, cu tătarii, și-l punea să le-ngroape, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
obiecte s-au deteriorat), dar și accentuarea anumitor detalii decorative. Pentru completarea multor informații, a fost necesară realizarea unor cercetări de suprafață pe ruta Negrești-Băcești (jud. Vaslui), pe valea Bârladului ori a Șacovățului și au fost utilizate informații obținute în urma săpăturilor sistematice de la Roșiori-Dulcești (jud. Neamț), de pe valea Moldovei, atât în aria bazinului bârlădean, cât și în afara acestuia; rezultatele obținute au permis identificarea de noi puncte și stabilirea unor analogii pertinente, utile în momentul aplicării metodei comparative. După analiza detaliată a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
să luăm în discuție și acele vestigii ale bazinului care, din punct de vedere cronologic, sunt din a doua jumătate a secolului V. Inedite sunt obiectele ceramice și din metal (întregi sau fragmentare), ce provin din cercetări de suprafață și săpături sistematice efectuate în județele Bacău, Neamț, Vaslui, precum cele de la Cociu-Motoșeni (Bacău), Traian (Neamț), Bârzești, Coroiești-Bogdănița, Costești, Gara Roșiești, Rateșul Cuzei, Roșiești, Valea Mare-Dumești, Vutcani (Vaslui). Majoritatea descoperirile indică un progres al societății autohtone ori sunt dovezi ale unor schimburi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
anumitor populații migratoare în spațiul locuit de autohtoni, conviețuirea acestora și, mai ales, contactul culturilor materiale și spirituale. Din a doua jumătate a secolului XX se constată o intensificare a activității arheologice, alături de periegheze fiind făcute cercetări sistematice (sondaje și săpături exhaustive). Ulterior, această perioadă a coincis cu apogeul „Școlii Românești de Arheologie”, al cărei fondator a fost considerat V. Pârvan. În consecință, între anii 1960-1970, prin cercetări arheologice sunt descoperite vestigii, nu doar izolate (mormântul de înhumație de la Buhăeni-Iași, cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
identificat, tot pe baza ceramicii, un alt orizont cultural local, regional, observat în situl de la Hlincea-Iași (1952-1954), din care rezultă coabitarea autohtonilor cu slavii veniți în acest perimetru geografic, iar materialul ceramic denotă trăsături specifice ambelor culturi. În Moldova, rezultatele săpăturilor de la Dodești-Vaslui (1967-1974) sau din alte situri, obținute înainte și după aceste cercetări, au avut menirea să demonstreze contemporaneitate și asemănarea cu materialele descoperite la Dridu-Ialomița, confirmând existența unei noi culturi autohtone, pe teritoriul românesc, depistată anterior la nord de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit urme de locuire din Preistorie până în Evul Mediu, printre care fragmentele ceramice de tip Dridu, de la Șerbănești și Drăgănești. Ulterior, în 1950, un colectiv, ce-i includea pe C. Cihodaru, R. Vulpe, R. Petre și Șt. Kiss, a desfășurat săpături la Șuletea și Bârlălești, unde s-au descoperit vestigii din Neolitic și până în Evul Mediu. Exceptând siturile, putem menționa pentru această etapă a cercetărilor și descoperirile numismatice de la Dolhești (Iași) și Obârșeni-Voinești (jud. Vaslui). În primul caz, au fost descoperite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Mediu. Dintre siturile identificate le amintim pe cele de la Băcești (6 așezări), Dumești (5 așezări) și Todirești (13 așezări). Rezultatele acestor cercetări s-au concretizat mai târziu într-un prim repertoriu arheologic al Moldovei, care a stat la baza multor săpături sistematice. Printre arheologii amatori, preocupați să găsească dovezi ale trecutului istoric, se numără profesori ori învățători, precum Gh. Coman (Murgeni), C. Buraga (Dănești), N. Ciubotaru (Vulturești), Șt. Rugină (Schineni), M. Rotaru (Giurcani), Gh. Melinte (Huși) și S. Ștefănescu (Dumești). Majoritatea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Brudiu a întreprins cercetări, între anii 1960-1970, la Brăhășești (punctul Izvorul Hanului), Cosițeni-Brăhășești (punctul Nordul satului) și Ireasca-Gohor (punctul Izvoare), iar în perioada 1960-1964, grupul constituit din A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu și D. Vicoveanu a desfășurat săpături la Gârbovăț-Ghidigeni (punctele Arcaci și Zahareasca). În majoritatea punctelor menționate, a fost semnalată prezența unor situri medievale timpurii, iar în câteva dintre ele au fost efectuate săpături sistematice (Oncești - Bacău; Gârbovăț - Galați), care au confirmat existența unor așezări deschise, fără
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu și D. Vicoveanu a desfășurat săpături la Gârbovăț-Ghidigeni (punctele Arcaci și Zahareasca). În majoritatea punctelor menționate, a fost semnalată prezența unor situri medievale timpurii, iar în câteva dintre ele au fost efectuate săpături sistematice (Oncești - Bacău; Gârbovăț - Galați), care au confirmat existența unor așezări deschise, fără elemente de fortificație. De altfel, pentru stațiunile din intervalul veacurilor VI-XI, situate pe văile afluenților râului Bârlad, nu avem argumente în privința utilizării unor metode de întărire
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punctul Școală). Gh. Bichir și V. Căpitanu (1971) la Tanacu (punctul Chiscul ulucilor). D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba (1978-1980), la Drăgești-Todirești (punctul Siliște) și numai D. Gh. Teodor, în 1980, la Tăbălăești, comuna Bunești-Averești (punctul Moara lui Negruți). Săpăturile R. Maxim-Alaiba, din 1978, de la Negrești (punctul Cimitirul evreiesc) și periegheza de la Bălteni (punctul Vatra satului) au fost urmate de cercetările, din anii 1981-1982, de la Gara-Banca (punctul Șapte case). În perioada 1986-1987, au fost efectuate sondaje de către D. Gh. Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în perioada anterioară, în arealul geografic dominat de bazinul hidrografic al Bârladului, specifice secolelor VI-XI. Dintre rarele descoperiri, de dată recentă, amintim două așezări Dridu, identificate cu prilejul cercetărilor de suprafață (2002-2009), de pe teritoriul comunelor Vinderei și Zorleni - Vaslui, săpăturile preventive de la Negrilești - Galați și pe cea din 2004, de la Bârlad-Dealul Țuguieta, unde colegii noștri au cercetat un mormânt dublu turanic. Cum e firesc, demersul acestei monografii arheologice reflectă stadiul cercetărilor actuale, o situație provizorie, ce va fi cu siguranță
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]