2,273 matches
-
face când lucrați împreună ca o echipă”. Este posibil ca rezultatele să fi fost obținute în ciuda lipsei unei munci de echipă. Asemenea comentarii greșite despre modul cum au fost obținute rezultatele pot eroda credibilitatea unui manager și scădea impactul unei sărbătoriri de succes. Trebuie să fii acolo. Probabil că toată lumea a încercat o dată să povestească o situație amuzantă pentru ca în final să-și dea seama că nu sună chiar atât de amuzant. Probabil că ați spus: „Trebuia să fii acolo. A
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de mult timp a necesitat, cât ar fi durat dacă nu veneau cu o idee extraordinară, cum nu ar fi reușit să termine niciodată fără ajutorul dat de Sue în construcție și de Sam în ținerea evidenței contabile. Într-o sărbătorire corectă, conducerea le cere angajaților să le împărtășească tuturor ceea ce au realizat. Managerul poate pune întrebări de genul: „Cum ai făcut?”, „Ce ai făcut?”, „Cum ți-ai dat seama?”, „ Cine te-a ajutat?”, „Cât de greu a fost?”. Întrebările le
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
fiind de obicei un antecedent eficient pentru ei să încerce lucruri similare în domeniul lor de muncă. Recompensele materiale ar trebui să creeze amintiri Scopul unei recompense materiale este de a menține vie o amintire. Din păcate, în cazul celor mai multe sărbătoriri, materiale sunt doar motivele acesteia, recompensele nevenind în sprijinul sărbătoririi. Când este vorba de recompense în cadrul unei ceremonii, acestea trebuie date întotdeauna după ce realizarea a fost retrăită, spre sfârșitul petrecerii. O metodă eficientă de a prezenta recompensele este: „Pentru a
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
lucruri similare în domeniul lor de muncă. Recompensele materiale ar trebui să creeze amintiri Scopul unei recompense materiale este de a menține vie o amintire. Din păcate, în cazul celor mai multe sărbătoriri, materiale sunt doar motivele acesteia, recompensele nevenind în sprijinul sărbătoririi. Când este vorba de recompense în cadrul unei ceremonii, acestea trebuie date întotdeauna după ce realizarea a fost retrăită, spre sfârșitul petrecerii. O metodă eficientă de a prezenta recompensele este: „Pentru a vă ajuta să vă amintiți ceea ce ați realizat, am ceva
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de vânzări; un foarfece pentru că au „redus costurile”. Când nu este făcută corect, costurile acestor obiecte devin o problemă. Cu alte cuvinte, dacă accentul se pune pe recompense, atunci ar trebui să fie vorba de ceva scump. Am asistat la sărbătoriri la care managerii au discutat despre economiile realizate de un proiect care s-au ridicat la sute de mii de dolari. Apoi au făcut greșeala să spună ceva de genul: „În semn al aprecierii noastre, vă ofer o șapcă de
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
acest caz este vorba despre asocierea banii economisiți - șapca primită, iar cele două nu prea merg împreună. Dacă s-ar fi făcut diferit, asocierea corectă ar fi retrăirea realizării prin șapca primită. În acest fel, accentul se pune pe realizare. Sărbătoririle nu trebuie să fie mari, scumpe sau de durată. Ele pot avea loc oricând și oriunde în funcție de realizările apărute. Rezultatele sunt ocazii de a sărbători; eforturile ar trebui răsplătite zilnic. Faceți o vizită pentru a împărți felicitări Dacă sunteți manager
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o companie cu 1 000 de angajați, există 1 000 de surse potențiale de întărire pozitivă: 999 ale celorlalți și una a voastră. Dacă mergeți printr-o companie cu 100 sau mai mulți angajați și nu găsiți nici o dovadă a sărbătoririi recente a unei realizări, atunci știți că firma nu obține rezultate maxime de la angajați deși stă pe o mină de aur în ceea ce privește performanța. Imaginați-vă că aveți un loc de muncă care vă determină să vă treziți dimineața nerăbdător să
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Zeit”, sub semnătura Un patriot român. În 1908, crezând că dă curs unei chemări politice pe care, de fapt, nu o avea, C. se înscrie în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu. Împlinind șaizeci de ani, refuză proiectul de sărbătorire și recompensa națională ce se plănuia în România, socotind desigur că toate acestea vin prea târziu. Moare fulgerător, de inimă, rămășițele lui pământești fiind aduse după un timp, nu fără tribulații, pentru a fi reînhumate la cimitirul Bellu. C. și-
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Ion Bianu, „Despre introducerea limbii românești în biserica românilor”, CL, 1904, 7-9; Arghezi, Scrieri, XXIII, 269-272, XXVI, 215-218; Nicolae Drăganu, I. Bianu, „Texte de limbă din sec. XVI”, DR, IV, 1924-1926, partea 2, 1091-1101; Omagiu lui Ioan Bianu, București, 1927; Sărbătorirea profesorului Ion Bianu, București, 1928; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 156-160; Gala Galaction, Chipuri și popasuri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1969, 107-110; Iorga, Oameni, III, 436-437; I. Crăciun, Doi bibliografi români. Ioan Bianu și Al.
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
din an, noaptea dinspre Calendae Januariae, era serbată obligatoriu în stare de veghe, fiind numită Vigilia (lat. vigilo = „a sta treaz noaptea, a veghea”). Unul dintre părinții Bisericii, Ioan Chrysostom (secolul al IV-lea), într-o cuvântare menită să oprească sărbătorirea păgână a Anului Nou, prezenta obiceiul ospețelor, al petrecerilor exuberante și al vegherii de calende ca fiind „diabolice” (50, pp. 46, 51). Obiceiul s-a păstrat până în ziua de azi, când în ultima/prima noapte a anului nu se doarme
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ziua de azi, când în ultima/prima noapte a anului nu se doarme (revelion, de la fr. réveiller = „a trezi”), ci se petrece în ospețe și veselie (vezi și expresia „Veille de Nöel” pentru „Ajunul Crăciunului”). Dacă inițial părinții Bisericii fixaseră sărbătorirea Crăciunului (nașterii lui Isus) la 6 ianuarie, ulterior, în secolul al IV-lea, Crăciunul este definitiv fixat la 25 decembrie, pentru a se suprapune sărbătorii mitraice : Dies Natalis Solis Invicti. Cam din acea perioadă (secolul al V- lea), Biserica face
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
leagă (110, p. 48). Autorii antici elini au identificat-o pe zeița tracă Bendis fie cu Hecate, fie cu Artemis, iar cei romani, cu zeița Diana. Hesychios din Alexandria scria în Lexiconul său următoarele : „Bendis : Artemis la traci, la atenieni sărbătorirea zeiței Bendis” ; și, mai departe : „Marea zeiță : zice Aristofan despre Bendis, căci este zeiță tracă”. Pindar o localizează pe Artemis („fiica Latonei, zeița cea pricepută la mânatul cailor”) în „țara istriană” (Olimpice, III, 46). Motiv pentru care scoliastul o numește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lucrezi. Nu g(ndul la situația individuală să te hotărască, căci aici vanitatea sau te miri ce alte porniri egoiste te pot (nșela ci g(ndul la ceilalți, (n spre al căror folos este instituit (n societate felul funcționării tale" (Sărbătorirea Profesorului Titu Maiorescu la Universitatea din București, (n ziua de 22 Noemvrie 1909. Socec, 1910, apud Lovinescu, 1940: 336, vol. II). 6. Spre socialism via capitalism Dacă la Maiorescu problema vieții sociale este de cele mai multe ori prezentă (n fundal, la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
abordare între oameni, căile de a intra în legătură unul cu celălalt, gesturi și coduri ale modului în care se îmbracă membrii organizației în diferite momente ale existenței organizației - există, desigur, și aici funcții date de ritualuri, ceremonii, aspecte ale sărbătoririi zilelor de naștere, urările pentru șefi, felicitările și acordările de diplome, certificatele pentru diferite comportamente organizaționale etc. Așadar, cultura organizațională se concretizează în primul rând în artefacte culturale, adică în manifestări vizibile și identificabile specifice unei organizații, chiar dacă fac parte
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mai sunt bilete la piesa unde are rolul principal, dar și de emoția întâlnirii sale neașteptate pe stradă. La fel, și sentimentul venerării aceleiași persoane se traduce nu numai prin vizionarea de spectacole, ci și prin organizarea de interviuri, de sărbătoriri, scrierea unor scrisori ș.a.m.d. Afectele dinamice, motorul principal al activităților noastre, sunt tocmai sentimentele și pasiunile. Acestea din urmă diferă de sentimente numai prin intensitatea lor, care are drept urmare o viziune oarecum unilaterală asupra vieții, o orbire față de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a doua carte, așa cum ar fi trebuit să fie. Ți-aș putea-o povesti aproape În Întregime, fără să mai citesc paginile care ar trebui să mă otrăvească. Comedia se naște În acele komas, sau În satele țăranilor, ca o sărbătorire veselă după un prânz sau după o festivitate. Nu povestește despre oameni renumiți sau puternici, ci despre ființele păcătoase și caraghioase, nu ticăloase, și nu se sfârșește cu moartea personajelor. Provoacă ridicolul, arătând defectele și viciile oamenilor obișnuiți. Apoi Aristotel
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
maghiare” ș.a. Cronica literară este susținută la început de N. Georgescu-Tistu, cea plastică de George Oprescu, cea teatrală de A. Buteanu, Olimpiu Boitoș, Nomofilax (Gib I. Mihăescu). Se dedică numere speciale încoronării regelui Ferdinand la Alba Iulia, lui I.C. Brătianu, sărbătoririi lui Gheorghe Dima, morții lui Vasile Lucaciu, deschiderii învățământului universitar din Cluj, prezenței unor oaspeți francezi, englezi sau italieni în orașul transilvănean. Se discută despre necesitatea apariției unei reviste literare la Cluj sau despre congresul studențesc etc. În numerele speciale
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
Mihail Paulian, spera ca figura marelui dascăl Ion Maiorescu, care a pus bazele învățământului craiovean, să fie un model pentru tineretul școlar. Colaborează cu versuri Elena Farago, Sabina Paulian, cu proză e prezent Ion Dongorozi, iar articole semnează Gh. Tomescu (Sărbătorirea d-lui N. Iorga, 2/1931), T. Păunescu-Ulmu (Poezia lui Eminescu, 6/1931), C.S. Nicolăescu-Plopșor (Un monument scitic, Suhastru, Dolj, 3/1932), Radu Rosetti (Câteva amintiri despre regele Ferdinand, 1-3/1934). Numărul 1-3/1934 este închinat centenarului Colegiului Național „Carol
ION MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287575_a_288904]
-
din Orhei, București, 1942; D-aia n-are ursul coadă..., București, 1943; Covor basarabean, cu gravuri de Th. Kiriakoff-Soroceanu, Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
Justinian, subliniind că alcătuirea noului Statut de organizare al Bisericii a fost făcută în concordanță cu transformările politice de după 1948, accentuându-se importanța cursurilor de îndrumare ca etapă necesară în susținerea ulterioară a conferințelor protopopești 44. În 1951, cu ocazia sărbătoririi a trei ani de păstorire a patriarhului Justinian, episcopul Theoctist Botoșăneanu, vicarul sfintei patriarhii și rectorul Institutului teologic din București, vorbea de „marile înfăptuiri“ ale patriarhului care a încercat să răspundă imperativului permanent al răspândirii cuvântului lui Dumnezeu, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
artă populară, acordă asistență celor interesați de felurite aspecte ale culturii noastre. „Dr. Gaster a fost de asemenea un ambasador al României în această țară - spunea D. N. Ciotori, consilier special al Legației României la Londra, delegat al Academiei Române la sărbătorirea a optzeci de ani ai marelui savant (1936) -, deoarece el a făcut cunoscute Angliei viața și literatura românească, folclorul și legendele timp de mai bine de o jumătate de secol.” Parte din sutele sale de articole și studii pe teme
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Spartacus, „Schițe. 30 de zile la Paris”, ADV, 1905, 5624; Mihail Dragomirescu, „Stane de piatră” de Sudermann, trad. de Emil D. Fagure, CVC, 1909, 9; M.F., „Eva” de Fr. Lehar. Convorbire cu d. Emil Fagure, traducătorul operetei, RP, 1912, 197; Sărbătorirea d-lui Emil D. Fagure, DMN, 1926, 7175; N. Constantinescu, Cu d. Emil D. Fagure despre el și despre alții, RP, 1928, 3184; Criticii dramatici ni se destăinuiesc... De vorbă cu d. Em. Fagure, RP, 1935, 5158; H. Soreanu, A
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
citite sub semnătura lui Coriolan Gheție și Valeriu Butură, ultimul afirmat ulterior ca etnograf. Printre colaboratori pot fi întâlnite numele lui Nikita Macedonski și al lui Neagu Rădulescu. În paginile revistei se mai pot citi articole despre Eminescu sau despre sărbătorirea lui Nichifor Crainic la Oradea. Nu lipsesc nici referirile la proza sadoveniană (cronică la Locul unde nu s-a întâmplat nimic). M.Pp.
FLORI DE CRANG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287034_a_288363]
-
anilor ’50. Statele Unite dețineau extrem de puține informații referitoare la planurile sau capacitățile sovietice de construire a unui bombardier strategic sau „înarmat” (un avion capabil să transporte o armă nucleară la distanțe mari între continente). Cu toate acestea, la ceremonia de sărbătorire a Zilei Forțelor Aeriene Sovietice, în iulie 1955, imediat înaintea summitului de la Geneva al celor „Patru mari puteri” (Statele Unite, Uniunea Sovietică, Franța și Marea Britanie), un atașat al forțelor aeriene americane a văzut survolând 28 de bombardiere de mari dimensiuni, un
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cărți, sub titlul Opere diverse (Miscellanea); unele poeme din prima carte datează chiar din perioada când trăia la Ravenna. E vorba de poezii de tot felul și de versuri ocazionale. De aceea, putem să amintim subiecte cu caracter religios (precum sărbătorirea martirului și a episcopului Saturnin din Toulouse sau a lui Germanus din Paris; explicarea în versuri a Crezului; poeme pentru sărbătoarea Paștelui); poeme encomiastice pentru regi și regine (cartea a șasea); închinate unor episcopi din regatul francilor (a cincea) dedicate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]