5,379 matches
-
curata / Prea nevimovata / Fecioara Maria / Naște pe Mesia... (“Steaua sus răsare”, colind popular românesc). Vârfurile bradului de Crăciun, în formă de stea, insuflau românului împlinirea norocului în viața împodobitorilor, dar și realizarea tuturor visurilor. Colindătorii stelari, care poposeau pe la casele sătenilor de la Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, cântau pe versuri religioase despre nașterea lui Iisus, amintind aici înălțările, ca un imn adus nașterii divinității: Steaua sus răsare, La nunta ce s-a întâmplat, Trei crai de la răsărit, În orașul Vitleem. Steaua
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de săbiile care i se ridicau deasupra creștetului. Câtă dorință pentru colindul din noaptea de Ajun a copilului român care ura tuturor binețe și lumină. Unele colinde românești erau adevărate cuplete de teatru popular, jucate, declamate și cântate pe la casele sătenilor. Acest ritual al fericirii și înnoirii se efectua în fața ușilor larg deschise ale caselor, a ferestrelor care se deschideau pentru a fi auziți colindătorii, iar urarea lor trebuia să pătrundă adânc în interiorul locuințelor pregătite de sărbătoare, pentru primirea tainei Nașterii
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
trunchiul copacului și te vei rezema de sacul acesta. Vei adormi, dar somnul tău va fi veghe și vis. Băiatul tău și oamenii din sat vor fi aici din clipă în clipă. A trecut mult timp, omule al lui Dumnezeu. Sătenii și flăcăul lui l-au găsit răsturnat peste un sac plin cu merinde. Picioarele îi înghețaseră, iar oasele care i se rupseseră în timpul prăbușirii copacului aveau să i se vindece târziu, spre primăvară. De atunci și până când a părăsit lumea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Poezie > Pamflet > CANDRIA Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului CANDRIA I-o femeiușcă bărbătoasă Ce nu stă singură în casă, Are chiriași chiar trei Să facă și ea rost de lei. Sătenii o numesc Candria Căci e vecină cu prostia. Ea însă nu realizează Că toți o cam persiflează. În neștiința ei se vede Ceea ce nimeni nu crede. Face trimitere la DEX, Te face să rămâi perplex. Candriu, pentru ea înseamnă Un
CANDRIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370188_a_371517]
-
la DEX, Te face să rămâi perplex. Candriu, pentru ea înseamnă Un om la suflet bun, bag seamă. Kand din turcă e venit Tradus, înseamnă smintit. Adică este într-o ureche Un om nebun, fără pereche. Dreptate, deci au toți sătenii Candria i se potrivește lelii! Ionel GRECU Referință Bibliografică: CANDRIA / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1539, Anul V, 19 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CANDRIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370188_a_371517]
-
clipe de relaxare în liniștea și în puritatea naturii. Aflându-se pe un spațiu mai înalt, stă de veacuri neclintită în imtemperiile naturii și ale istoriei, reușind să își îndeplinească misiunea pentru care a fost creată de a priveghea viața sătenilor, de a le aduce în minte și în suflete Cuvântul lui Dumnezeu, de a le marca momentele principale ale vieții lor, de a le fi alături la bucurii și suferințe. Deoarece în timpul Primului Război Mondial a fost transformată în grajd pentru cai
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
manifestare a demnității naționale în modul hâtru, tipic basarabeanului simplu. De exemplu, în satul de origine al lui Valentin, milițianul, un rus bețiv cu ifose de individ superior doar pentru originea lui de produs al Rusiei, îi umilea agravant pe săteni. Unchiul lui Valentin și fiu-său, profitând de un somn alcoolic al oficialului, îl târâră într-o râpă, unde îi trag o mamă de bătaie, îl tăvălesc prin mocirlă și prin urzici și îl deposedează de pistol. După ce victima făcu
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
în ordine alfabetică astfel că a luat cuvântul doamna Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ venita din Brăila pentru a participa la acest eveniment cultural inedit. Dumneaei a scos în evidență meritele omului Mihai LEONTE pentru care este onorat de conducerea comunei Bunești, de sătenii din Petia de unde provine, totul fiind concretizat în această bibliotecă și colecție muzeală care va purta numele Mihai LEONTE. Va urma... Referință Bibliografică: LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE I / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1379, Anul IV, 10
LANSAREA ANTOLOGIEI AMETISTE MOLDAVE I de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352817_a_354146]
-
angajații să-l urmărească, să-l provoace la discuție și să afle ce intenție are „nebunul”. Bineînțeles, să-l informeze operativ, ca să ia măsuri în consecință. Cum Mărășteanu nu frecventa cârciuma și n-avea chef să stea de vorbă cu sătenii, informațiile despre ce intenții are, nu existau. Evident și Mărășteanu își dăduse seama că era urmărit de toți. Unii, în mod provocator se adunau în fața porții lui, priveau în curte în mod sfidător și vorbeau cu voce tare, făcând aluzii
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
că acest om era dușmanul lor. De aceea murmura, mai mult pentru el: da’...de ce? Deși nu-i spunea nimeni ce-i pregătește Casapu, simțea tensiunea din jurul lui și privirile chiorâșe ale vecinilor, sau răspunsurile evazive la salut ale celorlalți săteni. Observa șușotelile lor când trecea pe uliță cu vestita lui bicicletă cu remorcă. Deși nu-i convenea deloc această stare a relațiilor cu cei din jur, nu încerca să o clarifice prin comunicare cu ei. S-a retras în carapacea
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
elevii săi să învețe bine limba franceză când vor deveni absolvenți ai celor opt clase și vor merge la liceu, apoi la facultate. În perioada scurtei sale experiențe profesorale, a reușit să lege câteva amiciții printre colegi și chiar printre săteni, în general părinți de elevi, ori salariați ai primăriei. Desigur că avea o relație bună cu directorul școlii și cu alți câțiva profesori. Dintre colege îi plăcea profesoara de română, domnișoara Fenic Mioara, cum se recomanda ea. O vedea cum
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
muncă aproape de mare. Altul mai aproape ca acesta nu a găsit, așa că a acceptat postul ce i s-a oferit. Nu regreta alegerea făcută, fiind o fire foarte sociabilă. Se acomodase destul de repede alături de colectivul școlii, de asemeni și cu sătenii, unii dintre ei veniți cu mulți ani în urmă, tot din zone oltenești. Ridicând geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
timp, un pasaj explicativ mesajului transmis de roman, un mesaj de resemnare, de asumare a morții și nu l-aș numi nefast, ci i-aș spune glisare conștientă pe destin, o meditație la hotarul imaginarului complex. “Vecinul, cunoscător ca orice sătean al basmului, îi mărturisea gândurile sale privind Șarpele de Aramă. Își însușise linia principală a poveștii și acum, trăindu-i succesiunea nefastă a elementelor imaginate de Druțu îi adâncea și mai mult misterele. Aproape nu mai făcea diferența între răceala
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
Haieu ) care ulterior la presiunea autorităților austro-ungare a fost trecută la cultul Greco-catolic.Inca un motiv pentru ei de aș construi propria lor biserică. Satul Rontău de astăzi, în acea perioadă se numea satul “Sărăceni“, denumire care provenea de la sărăcia sătenilor. În anul 1868 Biserică a suferit un incendiu provocat din neglijență , iar preotul din acea vreme cu numele de “Părintele Trandafir”împreună cu credincioșii au reconstruit Biserică, de data aceasta din cărămidă. Părintele Trandafir fiind prietenul marelui scriitor român Ioan Slavici
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
Biserică, de data aceasta din cărămidă. Părintele Trandafir fiind prietenul marelui scriitor român Ioan Slavici care și scrie o nuvelă cunoscută în literatura română sub denumirea de “Popa Tanda” în care scriitorul arată cu lux de amănunte viață și activitatea sătenilor alături de Părintele lor Trandafir. Părintele Trandafir era prezent peste tot: în vecini,la câmp, la vale, la munte, în biserică, la nunta necruțând pe nimeni cu vorbele lui. “După atâta tândălitura ( cicăleala), - cum spunea Slavici - oamenii din sat i-au
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
gura de lup și inima de miel, care, mai cu bătaia de joc, mai cu sfatul, dar cu pildă proprie mai cu seamă, ridică nivelul moral și material al unei pustietăți cum îi a Saracenilor“. Popa Tanda era exemplu în fața sătenilor prin felul în care își îngrija casă, cum își cultiva grădină și ogoarele lui, prin felul în care se” gospodărea”cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, saracenii ajung să schimbe față satului, să-l facă
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
care se” gospodărea”cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, saracenii ajung să schimbe față satului, să-l facă înfloritor, de nerecunoscut. Iar Popa Tanda ajunge la bătrânețe mulțumit, petrecandu-si timpul cu nepoții, elogiat de săteni care la început l-au primit cu rezerve, daca nu cu ostilitate. Prin munca, prin exemplu personal al preotului din sat, prin munca sătenilor și cu sprijinul Consiliului Local Sanmartin, umilul sat în care trona indolenta a devenit un sat
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
de nerecunoscut. Iar Popa Tanda ajunge la bătrânețe mulțumit, petrecandu-si timpul cu nepoții, elogiat de săteni care la început l-au primit cu rezerve, daca nu cu ostilitate. Prin munca, prin exemplu personal al preotului din sat, prin munca sătenilor și cu sprijinul Consiliului Local Sanmartin, umilul sat în care trona indolenta a devenit un sat de nerecunoscut, cu case mari și frumoase, cu grădini înfloritoare, cu drumuri asfaltate, un sat în centru căruia se înalță majestuos nouă Biserică care
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
și pe care nu au reușit să le îndeplinească. Gabriel mergea destul de des în capitală și în alte orașe și cunoștea bine pulsul vieții de acolo, dar și din satele ce țineau de comună și din care, destul de des, veneau săteni la cumpărături. Știa ce se cere și reușea o bună aprovizionare, în funcție de fiecare anotimp. Își făcea timp să meargă în vizită la părinți, împreună cu nevasta, să le mai dea o mână de ajutor, chiar dacă aceștia nu apelau niciodată la ei
CHEMAREA DESTINULUI (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354391_a_355720]
-
din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului După publicarea Monografiei comunei Miroslăvești (județul Iași), capitolul dedicat ostașilor români care au preacinstit meleagurile noastre cu jertfă de sânge adusă Patriei a produs vii emoții cititorilor locali. Netrăind acele vremuri de cumpănă, sătenii prezentului au simțit o stare de vinovăție față de ignoranța în care s-au complăcut, vizavi de cele petrecute pe glia comunei în vara lui 1944. În acele vremuri de restriște, în jur de 500 de ostași români și-au adus
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
pe câmpul de luptă erau artileriști, ceea ce l-a determinat pe părintele Siminciuc să se facă luntre și punte pentru a adăuga monumentului și două tunuri, simbolul armei prin care Armata ridicase atunci scut Patriei pe ogoarele și în ogrăzile sătenilor. A făcut cerere la ministrul Apărării, iar în 2009, în preajma înălțării Domnului - împărăteasca sărbătoare, când, prin tradiție, înălțăm gânduri de recunoștință și Eroilor Neamului - primarul comunei, dl. Ionuț Gospodaru, a adus și amplasat, adițional Troiței, râvnitele simboluri metalice de la o
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
la baza edificiului. Fundația Bisericii maramureșene fusese turnată cu vreo trei luni înainte pe locul modestului lăcaș, vechi de cu puțin peste un secol, suplinit vreo câțiva ani de o capelă din lemnul obținut la demolare. A săpat repede, cu sătenii, o fântână și a tras curent electric la fața locului, căci, aflat fiind vechiul lăcaș la marginea satului și demolabil atunci când abia se electrifica satul, rețeaua electrică nu ajunsese până acolo. Părintele făcuse slujbe de ajutor la fiecare început de
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
enoriașelor, iar meșterul Dobreanu și-a mutat un solar uriaș din grădina sa de legume, spre a fi atelierul mobil al întreprinderii care îl va consacra pe măsura operei la care cutează. Și astfel, după doar căteva luni de lucru, sătenii văd și se miră cum crește acest panteon al satului Soci, fără niciun semn, până acum, că acest meșter Mihai de la Soci va trebui să săvârșească și el vreun sacrificiu, precum legendarul meșter Manole de la Argeș. Desigur, intermediază la Domnul
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
toți, că-n sat nu erau fete Și-apoi plecam la pere, la furat, În satul dinspre luncă,-n două cete, Știind cu toții foarte bine locul, Ogrăzile cu perii cei de soi, Că-n fiecare toamnă făceam jocul, Dar și sătenii ne știau pe noi(!) ... Și câte garduri am sărit, măi frate, Prin mărăcini cu sânul plin de pere! Nu mai vorbesc ce mușcături de...spate, Căci câinii n-aveau pic de maniere; Dar anii au trecut, eram flăcăi Și cine
TIMPUL PERELOR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353770_a_355099]
-
mâncare și băutură fiind suficientă pentru toată lumea. Cheful se desfășura în sala de activități cultural - sportive din căminul cultural, iar ca muzică s-a mulțumit să-l cheme cu gromatica sa, pe Petrică Păun zis „Petrică Armonistul” cum îi spuneau sătenii, om din comună și fără pretenții să fie plătit. El se mulțumea cu masa și cu vinul servit, care îi plăcea al naibii de mult. Poate chiar vorbea cu președintele să-l ponteze o normă - două la colectiv, pentru timpul pierdut cu
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]