3,569 matches
-
același aluat vulgar ca și el. Aproape un an s-a resemnat să o iubească pe domnișoara Ingram, care era suficient de atractivă și a cărei autoritate îi dădea o anume prestanță. Apoi, într-o zi, cînd trecu pe la magazinul sătesc, văzu în vitrină o placardă care făcea reclamă la lipiciul Amazon pentru tălpile pantofilor. Acolo era o fată blondă într-o armură grecească scurtă, cu o lance, un scut și un coif pe cap. Deasupra scria FRUMUSEȚE PLUS VITALITATE, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în mod inutil lucruri neplăcute. Știa exact ce voia să spună. Această societate gigantică și cu atâtea tentacule - Atelierele de Reparat Motoare Atomice Automate S.A. - căzuse sub incidența legilor statului cu clădirea ei de o frumusețe răpitoare, împotriva dorințelor consiliului sătesc și preluase deja jumătate din afacerile lui Fara. - Asta e altceva, mârâi în cele din urmă Fara. În primul rând, oamenii vor descoperi la vreme că aceste reparatoare noi, automate, fac o treabă de foarte slabă calitate. În al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
înființat la Glay pentru că satul este situat la distanță egală de patru orașe, iar magazinul încearcă să stabilească cu ele legături de afaceri rentabile. Asta o să însemne mai mulți turiști și toate serviciile și comerțul aferente pentru magazinele și atelierele sătești. Fara nu mai auzi nimic. Se întoarse în atelierul lui, cu capul sus. Mai prinse vreo două fluierături și strigăte batjocoritoare din partea gloatei, dar nu le băgă în seamă. Pe măsură ce zilele treceau, Fara înțelese că pe cei de la magazinul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
nu le primești de la alții. Nu se așteptase chiar la o dezvăluire a adevăratului caracter al lui Seal. Fără doar și poate, era un om curajos. Dar între timp îi dispăruse aura atrăgătoare. Cayle recunoscu că, de fapt, etica lui sătească, moralitatea mamei lui îl cântăreau acum pe interlocutor. Seal vorbi din nou, degajat și optimist: - Băiatul ăsta o să ajungă cineva în gloriosul Imperiu Isher, nu-i așa băieți? Și cred că nu exagerez. De unde faci tu rost de toate cărțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
regelui Mihai I (vezi Mihai I, regele României). A fost expulzat pentru căsătoria cu o româncă. După abolirea monarhiei, a plecat în Elveția. Nicolaus Olahus (1493-1568) - cărturar din Transilvania, consilier al regelui Ungariei. Noul Testament - partea a doua a Bibliei. obște sătească - formă de organizare a societății pe teritoriul vechii Dacii, ce cuprindea populația unui sat. Era condusă de un jude (cneaz) și de sfatul oamenilor „buni și bătrâni”. Avea legi nescrise, respectate cu strictețe. Orhei - vechi târg medieval din Basarabia, lângă
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
bătrân și mai obez a trebuit să cedeze locul altcuiva care a dus un timp prăvălia pe umerii săi și a trebuit să dea și el rândul altui ins devenit proprietar al prăvăliei, ajungându-se pe vremea comunismului la magazinul sătesc al comerțului socialist de tristă amintire. După ce eu am plecat la Școala Normală, nu prea am avut răgazul de a-mi aminti de acest om cu originalitatea și pitorescul lui care, ca orice om a trebuit și el să părăsească
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în ciuda vârstei, își păstrează încă pasul larg și iute cu care cei tineri se grăbesc. Bătrân sau tânăr, azi vrea liniște. Și n-ar fi o idee bună să-l sfătuiască Marta să ia furgoneta, pentru că cimitirelor, mai ales celor sătești, campestre, bucolice, le datorăm să mergem pe jos, nu din pricina vreunui imperativ categoric sau vreunei impoziții transcendentale, ci din respect față de conveniențele pur umane, atâția au fost în pedestre pelerinaje venerând tibia unui sfânt, încât ar fi de neînțeles să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
comunist, singura forță spirituală care putea rivaliza În acei ani cu Biserica catolică, lupta pentru obiective aproape identice. Așadar, cu unanimă nerăbdare, tinerii din anii 50 așteptau să se Îndrăgostească, mai ales că exodul rural și dispariția concomitentă a comunităților sătești permiteau alegerea viitorului soț pe o rază aproape nelimitată, dându-i totodată o importanță extremă (În septembrie 1955, a fost lansată la Sarcelles politica zisă a „marilor ansambluri”, traducere vizuală evidentă a unei socializări reduse la cadrul celulei familiale). Putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ea”, i-a mai spus așa când a fost tatăl ei bolnav și atunci când nu se simțea ea bine, „să aibă grijă de ea”, dar nu ca acum. Ieși în stradă și se gândi să-și îndrepte pașii spre magazinul sătesc, să facă mici cumpărături; niște arome pentru prăjiturile pe care voia să le pregătească pentru masa de prânz, după logodnă. George îi adusese o sticlă de șampanie cu câteva zile mai devreme pentru că dorea să serbeze împreună cu Frusina, logodna. Afară
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
venea să mergi pe stradă, te topea căldura. Se terminase și secerișul grâului. Frusina auzise că se adusese rația de produse alimentare, la magazin. Își propusese, după serviciu, când soarele nu mai dogorea așa de tare, să meargă la magazinul sătesc să mai cumpere câteva mărunțișuri de care avea nevoie în casă și să ridice și rația de ulei, zahăr, orez. Înăuntru era aglomerație, se stătea la coadă. Ca de obicei, lumea se înghesuia în prima zi. S-a așezat cuminte
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
paltonul i se păru mai elegant. Pregăti pe un platou prăjituri diverse făcute de ea și îl împachetă întro hârtie și separat împachetă un cozonac făcut tot de ea, cu multă nucă. Cumpărase și o sticlă de șampanie de la magazinul sătesc, o înfășură și pe acesta într-o hârtie albă, toate, așezându-le într-un coș împletit din răchită, de formă ovală, pe un ștergar din borangic care se revărsa în afară, ceea ce îi dădea coșului un aspect frumos, de sărbătoare
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
părintelui duhovnic îi făceau bine. Se simțea cu sufletul ușurat și împăcat înaintea destinului, poate că era chiar o resemnare. Nu mai mergea în sat la hore sau baluri, ieșea în sat doar când avea nevoie de cumpărături de la magazinul sătesc. Era o femeie care fusese măritată și nu se mai cădea să meargă la distracții, așa, de una singură. Toate prietenele ei erau măritate, la casele lor, cu copii și când ieșeau în sat, mergeau însoțite de bărbații lor, la
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
trece; parcă atunci o cunoscuse prima dată. Când pleca de la biserică, făcea în așa fel încât să fie pe lângă ea și să meargă împreună, spre casă. De multe ori, aceasta motiva că merge la cimitir sau la magazinul sătesc să mai facă diverse cumpărături. Nu băgase divorț încă. Într-o duminică, după slujbă se hotărî să meargă împreună și să-i spună că ea nu se mai împacă și să nu își mai facă speranțe degeaba, că dorește chiar
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
permite emiterea unor concluzii pertinente despre viața și obiceiurile populației dintr-o anumită zonă. Creștinismul, chiar și în forma inițială, nu este specific mediului rural, ci a pătruns aici cu unele întârzieri, explicabile prin reticența și conservatorismul oamenilor din arealul sătesc, mai ales că religia implica și credințele personale ale fiecărui individ. Creștinarea membrilor comunităților rurale dintr-un spațiu mai larg, precum cel carpato-danubiano-pontic, a fost înlesnită de strămutarea unor grupuri creștine din arealul urban al Daciei Romane și din provinciile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
devine singurul cadru de organizare al comunităților umane, mediul în care acestea își desfășoară activitățile cotidiene. În acest context, romanicii, iar mai târziu populația veche românească, și-au păstrat prin intermediul propriilor structuri interne, vechi forme de organizare social-economice, precum obștea sătească. Termenul de așezare medievală timpurie are la bază noțiunea mai veche, cu înțeles arhaic de sat, cunoscută încă din antichitate. Așezarea sau satul antic/medieval era de fapt un sistem de conviețuire socială, structurat pe o comunitate umană, de regulă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe șiruri paralele, sub forma unor ulițe. De-a lungul ulițelor, locuințele erau grupate câte trei-patru, formând „cuiburi” de case, constituite pe criteriile familiale, ale cetelor de neam, derivate din familii-lăstar. Membrii comunităților respective aveau ca formă de organizare obștea sătească, probabil de „tip bizantin”, o încercare de preluare și adaptare a modelului de la sudul Dunării. Această idee este greu acceptată de unii arheologi, întrucât Bizanțul deja avea în secolele VI-IX un stat organizat, bazat pe un cod de legi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
populare”, cu scopul rezistenței în fața pericolelor externe. În zonele unde s-au constituit aceste uniuni de obști, au fost păstrate până astăzi denumirile de țări, câmpuri, codri sau ocoale, practic structuri social-economice și administrative, care au dăinuit multe secole. Obștea sătească avea proprietăți funciare comune (terenuri agricole, păduri, iazuri, locuri cu materii prime), folosite de toți locuitorii ei. Ulterior, apar și proprietățile familiale private (loturi arabile, vite, unelte), care au favorizat apariția și accentuarea unei diferențieri social-economice, fenomen generalizat pentru întreaga
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Satul romanic și vechi românesc cuprindea nu doar o comunitate sedentară, cu o structură social-economică și administrativă diferențiată de a grupurilor alogene, dar și un statornic grup creștin, aflat în strânsă legătură cu centrele religioase de la sudul Dunării. Autohtonismul obștii sătești impunea obligația ca orice individ străin (bărbat sau femeie), care dorea să devină membru al unei comunități noi (prin căsătorie sau adopție), să respecte anumite reguli (învățarea limbii satului, adoptarea obiceiurilor, credința creștină, organizarea social-economică și administrativă). Aceste reguli indică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-l otrăvească. Însă părintele, expert În medicina populară, cunoscător neasemuit al rostului fiecărei buruieni, Își prepara leacul antidot de Îndată ce se declanșau tulburări digestive. La 92 de ani, asemenea unui apostol, mergea să oficieze liturghia duminicală, prin rotație, la două biserici sătești. Iar cartea Sfinției Sale „Amintiri din Întuneric” constituie nu numai o foarte bogată sursă de documentare, Îndeosebi pentru istorici, dar și o lectură dintre cele mai captivante, pentru orice cititor, datorită stilului fermecător În care este scrisă. Gheorghe Tarcea (1890-1963) Învățător
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
agoniseală. Sătenii erau, În cea mai mare parte, coloniști și proveneau din Vechiul Regat și din Macedonia Latină. Tatăl meu, neștiutor de carte, ca orice aromân din generația sa, Însă considerat gospodar fruntaș, Îndeplinea, În anul 1940, funcția de delegat sătesc, un fel de ajutor al celui ce fusese Învestit În funcția de primar În comuna Hasi-Kioseler, de care ținea și cătunul meu natal. În primăvara lui 1940, abia pornisem În al șaptelea an de viață. Singurul lucru deosebit pe care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
numai talentul de portretist și de evocator al autorului, dar și darul de a povesti În chip emoționant. Sperăm să fie deictic crâmpeiul de text pe care-l extragem din paginile 232-233: „M-am urcat pe nelipsitul scaun din fața caselor sătești și am bătut la geamul dinspre stradă. Imediat a apărut la fereastră o verișoară a mea, Eugenia ( Jenica) Popovici, pe care o lăsasem jucându-se În țărână, iar acum era Învățătoare În sat... Nu pot descrie țipătul ei, auzit În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
până la strada PERONE... Ce zici, să i-o mut? - Mută-i-o, românașule, că, dacă tot te-ai îndurat până aicea... Că dacă i-oi mai muta-o înc-o străduță, la stânga, e-un mizilic... Strada PERONE era o ulicioară, tipic sătească, în plină Capitală. Cu oi, rațe, gâște, curci, cu plantații minuscule de porumb și pavată în pietre de râu. Genel deschise portiera taman în vecinătatea unui moșulache ferchezuit, imobil, cu mustățile răsucite în formă de gondolă, la vestă cu ceasornic
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gări. Se întreținuse cu drojdierii și navetiștii ce creșteau, viguroși și-n ciorchine, din vinilinul fertil al vagoanelor de personal de clasa a II-a. Și acum (însoțit, în dreapta, de duhul Spiridon, materializat într-un rușinos și stânjenit factor poștal sătesc) își întoarse ochii, când cei 7-8 membri ai Cenaclului literar UNIVERSITAS, toți găligani, toți poeți, năvăliră în salonașul din spate. Ochiră cenacliștii, cât ai zice pește, mesele din mijloc. Alipiră două. Se așezară. Și se porniră să răcnească fiecare în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
continuare, deosebit de ridicată, în special în gospodăriile situate în mediul rural<footnote Mariana Stanciu, „Caracteristici definitorii ale modelului de consum mediu românesc actual”, Calitatea Vieții, XV, nr. 1-2, 2004, p. 3. footnote>. Deci, procesul de autoconsum „este caracteristic îndeosebi mediului sătesc, unde producția obținută în gospodăria personală și destinată consumului nemijlocit are încă un rol important”,<footnote Dumitru Patriche, op. cit., p. 52. footnote> dar la proporții ridicate, ceea ce se cheamă „consum din resurse proprii” sau „autoconsum” este semn de sărăcie. În
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
continuare, deosebit de ridicată, în special în gospodăriile situate în mediul rural<footnote Mariana Stanciu, „Caracteristici definitorii ale modelului de consum mediu românesc actual”, Calitatea Vieții, XV, nr. 1-2, 2004, p. 3. footnote>. Deci, procesul de autoconsum „este caracteristic îndeosebi mediului sătesc, unde producția obținută în gospodăria personală și destinată consumului nemijlocit are încă un rol important”,<footnote Dumitru Patriche, op. cit., p. 52. footnote> dar la proporții ridicate, ceea ce se cheamă „consum din resurse proprii” sau „autoconsum” este semn de sărăcie. În
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]