47,518 matches
-
a fi crescut într-un loc secret. După mulți ani, el revine în Argos, la ordinul lui Apolo, care îi cere să-și omoare mama pentru crima de a-și fi ucis soțul. În înțelegere cu Electra, Oreste face dreptate, săvârșind în același timp cea mai gravă dintre crime. Trilogia dramatizează un episod important din legenda Atrizilor. Opera e dominată de ideea destinului care conduce implacabil pe oameni, fără ca ei să se poată opune acestei voințe exterioare. La începutul piesei Choeforele
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
răstoarnă teza mamei, opunându-i josnicia adulterului. Partea centrală a discursului (versurile 563 - 594 amestecă narația și argumentația. Pentru a combate acuzația împotriva lui Agamemnon, Electra dă o nouă versiune episodului din Aulis: tatăl a fost constrâns de Artemis să săvârșească sacrificiul, împotriva voinței sale, nu ca să-i facă plăcere lui Menelau. Electra trece apoi la acuzarea Clitemnestrei, care nu avea dreptul să se răzbune, deoarece o asemenea lege sar putea întoarce foarte ușor împotriva ei (versurile 577 - 584Ă. Discursul ei
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
și porunca lui Apolo: „Vai! - cum să omor pe cea care m-a hrănit și m-a născut?”1 - trăire pe care personajul lui Sofocle nu o cunoscuse. Între mamă și fiică are loc aceeași discuție aprinsă, după care se săvârșește omorul. Dacă în piesa lui Sofocle personajele se simt eliberate, având conștiința împlinirii dreptății, în piesa lui Euripide ele reapar pe scenă sugerând faptul că toată viața lor vor fi marcate de nelegiuirea săvârșită: deși au împlinit porunca unui zeu
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
-mi, vă rog, anul trecut, la București, Într-un apartament pe care sunt sigur căl știți, unde am fost, a existat judecata dintre lumină și Întuneric și unde cel Întunecat a fost condamnat pentru 6.000 de ani pentru răul săvârșit asupra omenirii de pe Pământ. Este adevărat sau este o Întâmplare mai bizară? Este complicat să se Înțeleagă de către oameni acest aspect, dar din dimensiunea de unde venim Noi nu există timp sau spațiu. Cei 7.000 sau 6.000 de ani
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
conectat cu ura asasină a Emmei Bovary, cu motive din Năpasta lui Caragiale, din Carmen de Merimée și din Faust. "Bun spițer e amorul", celebra locuțiune bufonă din Caragiale atribuită lui Hamlet, devine laitmotivul unei nesfîrșite serii de crime burlești săvîrșite în numele iubirii. Se întrevede sub această luciditate ostentativă o rană nemărturisită. Refuzul dramei pasionale ascunde o experiență a suferinței și nevoia de autoterapie. Gârbea denunță ipocrizia sentimentelor (Charles-Bovary îi spune Emmei că o iubește, dar ea îl oprește: Dacă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
scurg manele, să tragă cu arma ca în Texasul perioadei căutătorilor de aur sau, pur și simplu, să calce cu mașina pe cine nu se dă la o parte din calea “excelenței sale”. Acum, nu trebuie reținut că aceste anomalii le săvârșesc doar unii dintre conducătorii mașinilor cu geamuri fumurii. Nici ceilalți nu își permit să facă abstracție de la aceste “distracții” normale din punctul lor de vedere anormal. O altă categorie de dezaxați se manifestă prin confundarea lor cu calitățile mașinăriei al
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
nu respectă dreptatea și pe semenii săi. Se spune că în România, dacă s-ar pune un paznic lângă fiecare individ pentru ca acesta să nu facă ceva ilegal, după cel mult 24 de ore, paznicul ar fi corupt și ar săvârși o faptă imorală sau ilegală, împreună cu cel pe care a fost pus să-l păzească. Dincolo de aspectul ilar al unei eventuale asemenea situații, imoralitatea din societatea noastră se datorează și lipsei de asumare a legii sociale, asumare care într-un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
socială poate și “constrânge”. Trebuie precizat că forța constrângerii nu poate acționa pe plan moral. Un individ își poate îndeplini o obligație prin acțiunea de constrângere din partea autorităților, dar nu poate fi obligat să considere că, în felul acesta, a săvârșit ceva bun. În cazul când va avea din nou ocazia, va repeta răul făcut anterior, fără scrupule și poate la un nivel mai grav, sperând, pe considerente numai de el știute, că, de data aceasta, nu va mai fi prins
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Noe, 7 porunci pe care tradiția ebraică le consideră ca fiind prima sinteză a legii pozitive: “1. Să nu trăiești fără ascultarea de o autoritate; 2. Să nu hulești pe Dumnezeu; 3. Să nu cazi în idolatrie; 4. Să nu săvârșești incest; 5. Să nu ucizi; 6. Să nu furi; 7. Să nu mănânci sânge, nici carnea animalelor sufocate.” Decalogul este legea morală de cea mai mare însemnătate a poporului evreu care a dobândit în timp valabilitate universală. El poate fi
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
infracțiunii poate fi întreruptă sau, deși ea a fost finalizată, nu și-a produs efectul în vederea căruia s-a luat hotărârea respectivă. Aceasta este tentativa. Codul penal stipulează faptul că “Tentativa constă în punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu și-a produs efectul.” (art. 31 alin. (1)). Totodată, se impune precizarea potrivit căreia “ Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracțiunii este consecința modului cum a fost concepută executarea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și sigur o vor face. Alături de autor, coautor și participanți, Codul penal arată că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, calitatea de infractor o poate avea și un eventual instigator. “Instigator este persoana care, cu intenție, determină o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală” (art. 47 C. pen.). Pentru întrunirea elementelor constitutive ale unei infracțiuni, Codul penal subliniază obligativitatea existenței elementului de intenție, care, la rândul său, îl subsumează pe cel al interesului ca o altă persoană să
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de recidivă și pedeapsa aplicată în această situație. “Art. 40 Recidiva (1) Există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an și până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani. (2) Există recidivă și în cazul în care una dintre pedepsele prevăzute în alin. (1) este detențiunea pe viață. (3) Pentru stabilirea stării de recidivă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
A) faptele care nu mai sunt prevăzute de legea penală; B) infracțiunile amnistiate; C) infracțiunile săvârșite din culpă. Art. 42 Pedeapsa în caz de recidivă (1) Dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta. (2) Când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârșite
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta. (2) Când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârșite mai multe infracțiuni concurente, dintre care cel puțin una se află în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni, iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
iar pentru cel puțin una dintre infracțiunile săvârșite pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 15 ani sau mai mare, în locul pedepselor cu închisoare se poate aplica pedeapsa detențiunii pe viață. (4) Când pedeapsa anterioară sau pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită în stare de recidivă este detențiunea pe viață, se va executa pedeapsa detențiunii pe viață. (5) Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată, se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pe viață. (4) Când pedeapsa anterioară sau pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită în stare de recidivă este detențiunea pe viață, se va executa pedeapsa detențiunii pe viață. (5) Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată, se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate. (6) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru noua infracțiune și mai înainte ca pedeapsa să fi
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care, odată condamnate la pedeapsă închisorii cu executare, în penitenciar își desăvârșesc aptitudinile, devenind adevărați specialiști “în branșă”. Indivizii în cauză, nu numai că pe parcursul ispășirii pedepsei nu regretă săvârșirea faptei, ci revin în societate cu hotărârea fermă de a săvârși o nouă infracțiune cu convingerea că, de această dată, nu vor mai fi prinși. Întrucât situațiile ce vor prezentate pe parcursul capitolelor următoare, au o complexitate deosebită, iar în formularea lor strict juridică pot crea erori de înțelegere din partea persoanelor care
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
câteva expresii de strictă necesitate, astfel cum sunt definite de Codul penal românesc, în vederea unei aprofundări depline a analizei Decalogului prin prisma Codului Penal românesc. “Art. 17 Vinovăția (1) Fapta nu este prevăzută de legea penală dacă nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege. (2) Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită. (3) Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
17 Vinovăția (1) Fapta nu este prevăzută de legea penală dacă nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege. (2) Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită. (3) Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; B) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârșită din culpă când făptuitorul: A) prevede
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cu intenție depășită. (3) Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; B) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârșită din culpă când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; B) nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă. (5) Există intenție depășită când
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și putea să îl prevadă. (5) Există intenție depășită când fapta constând într-o acțiune sau inacțiune intenționată, produce un rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului. (6) Fapta constând într-o acțiune sau inacțiune constituie infracțiune când este săvârșită cu intenție. Fapta comisă din culpă constituie infracțiune numai când legea o prevede în mod expres. Art. 19 Legitima apărare (1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârșită în legitimă apărare. (2) Este în legitimă apărare persoana care săvârșește
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Fapta constând într-o acțiune sau inacțiune constituie infracțiune când este săvârșită cu intenție. Fapta comisă din culpă constituie infracțiune numai când legea o prevede în mod expres. Art. 19 Legitima apărare (1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârșită în legitimă apărare. (2) Este în legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporțională
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
săvârșită cu intenție. Fapta comisă din culpă constituie infracțiune numai când legea o prevede în mod expres. Art. 19 Legitima apărare (1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârșită în legitimă apărare. (2) Este în legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporțională cu gravitatea atacului. (3) Se prezumă a fi în legitimă apărare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuință, fără drept, în timpul nopții, prin violență, viclenie, efracție sau alte asemenea mijloace. Art. 20 Starea de necesitate (1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârșită în stare de necesitate. (2) Este în stare de necesitate persoana care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
o locuință, fără drept, în timpul nopții, prin violență, viclenie, efracție sau alte asemenea mijloace. Art. 20 Starea de necesitate (1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârșită în stare de necesitate. (2) Este în stare de necesitate persoana care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]