1,600 matches
-
o bază dogmatică demnă de a îmbrățișa universul precum petalele lotusului razele soarelui. Să reținem că istoria rămâne capabilă până în ultima zi să ne aducă surprize, în ziua când vom ști cum să ne recunoaștem. E greu de crezut că sacramentele obișnuite ale creștinismului sunt suficiente pentru un adept la esoterismul creștin. Mai degrabă el poate fi un umil discipol pentru exoterism, de la care nu are cum accede, nu are dreptul să le practice, fără a fi urmat studiile unui seminar
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
suficiente pentru un adept la esoterismul creștin. Mai degrabă el poate fi un umil discipol pentru exoterism, de la care nu are cum accede, nu are dreptul să le practice, fără a fi urmat studiile unui seminar sau institut. La început sacramentele au fost inițiatice, cu răspândirea creștinismului în mase enorme de oameni, caracterul esoteric evaporându-se; iar ceea ce cunoaștem e doar o adaptare a acelor sacramente. Mă întreb dacă nu cumva și preoții, în diferitele lor grade de inițiere, se complac
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dreptul să le practice, fără a fi urmat studiile unui seminar sau institut. La început sacramentele au fost inițiatice, cu răspândirea creștinismului în mase enorme de oameni, caracterul esoteric evaporându-se; iar ceea ce cunoaștem e doar o adaptare a acelor sacramente. Mă întreb dacă nu cumva și preoții, în diferitele lor grade de inițiere, se complac în simulacrul exoteric predominant laic și profan. "Abia ești, simt, / acum la semne/ cum poate încă sunt și eu/ atâtea punți/ peste prăpăstii fără fund
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu l-au citit pe Rosenkreutz (vs Andrae)1292 sau nu au intuit încântarea de a se apropia de tainele oculte pot să se bucure de această incursiune a subconștientului în codrii inițierii noastre. 33. Isus Cristos și cele șapte sacramente Nu este demn de poet să mistifice mielul, să-i vândă la mezat lâna1296 (tr. a.). Doamne, Dumnezeul meu, mă căiesc din toată inima, de toate păcatele mele și1297... Așa încep actul meu de căință după ce m-am spovedit în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
actul meu de căință după ce m-am spovedit în confesional. Și știu că după cercetarea cugetului meu dobândesc conștiența săvârșirii vreunui păcat, adică sacrilegiul de a fi încălcat poruncile și nu sunt demn să primesc harul nevăzut pentru sfințirea sufletului. Sacramentele sau tainele sunt semne văzute, orânduite de Isus Cristos. Botezul, mirul, euharistia, pocăința, maslul, preoția și căsătoria sunt toate taine și aparțin tuturor creștinilor. Asemenea taine au toți oamenii de pe pământ, indiferent de religia lor și fac parte din exoterismul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
member". 179 Ovidiu 180 Cicero, De Legibus 181 De exemplu în creștinătatea Romano-Catolică înseamnă un semn vizibil, exterior al unei grații invizibile și secrete, în hinduismul brahmanic samskara este un act sacru care perfecționează omul care după mai multe asemenea sacramente intră într-o renaștere simbolică asemănătoare ritualului francmasoneriei. 182 circumcizie, tatuaj, incizie 183 indiferent că ele s-au desfășurat în templu, biserică, aer liber, participând drept credincioși, masoni, rosicrucieni sau în alte diferite ipostaze 184 Sacrificium, a realiza sacrul în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al lui Dumnezeu, ipostaze și soluții. 8. Fiul răscumpărător: păcatul și pedeapsă omului. 9. Iisus Cristos: Om-Dumnezeu. Sfântă Fecioara Maria. 10. Spiritul lui Dumnezeu în omul răscumpărat. Harul sfinților, harul ajutător, harul și libertatea omului. 11. Spiritul lui Dumnezeu în sacramente: pâinea vieții, celelalte sacramente. 12. Păcatul: ce este păcatul, felurile păcatului, omul creștin și păcatul. Dumnezeul iubitor. 13. Credință: importanță fundamentală a credinței, credința în noi, păcate împotriva credinței, responsabilitatea față de credință. Rugăciunea ca expresie a credinței, speranței, si a
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
și soluții. 8. Fiul răscumpărător: păcatul și pedeapsă omului. 9. Iisus Cristos: Om-Dumnezeu. Sfântă Fecioara Maria. 10. Spiritul lui Dumnezeu în omul răscumpărat. Harul sfinților, harul ajutător, harul și libertatea omului. 11. Spiritul lui Dumnezeu în sacramente: pâinea vieții, celelalte sacramente. 12. Păcatul: ce este păcatul, felurile păcatului, omul creștin și păcatul. Dumnezeul iubitor. 13. Credință: importanță fundamentală a credinței, credința în noi, păcate împotriva credinței, responsabilitatea față de credință. Rugăciunea ca expresie a credinței, speranței, si a iubirii. 14. Speranța: legătură
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
prezentare generală. CATEHISM 1. Revelarea lui Dumnezeu și datul revelației. 2. Transmiterea revelației divine. 3. Dumnezeu Creatorul. 4. Căderea omului. 5. Misterele vieții publice a lui Iisus. 6. Denumirile și simbolurile Duhului Sfânt. 7. Originea, întemeierea și misiunea Bisericii. 8. Sacramentele inițierii creștine. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire (căsătoria și preoția) 11. Raportul omului cu Dumnezeu și cu semenii (decalogul) 12. Rugăciunea în viață creștină. 13. Rugăciunea domneasca. ISTORIA RELIGIILOR 1. Definiția, obiectul și importanța. Istoriei religiilor. 2
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Revelarea lui Dumnezeu și datul revelației. 2. Transmiterea revelației divine. 3. Dumnezeu Creatorul. 4. Căderea omului. 5. Misterele vieții publice a lui Iisus. 6. Denumirile și simbolurile Duhului Sfânt. 7. Originea, întemeierea și misiunea Bisericii. 8. Sacramentele inițierii creștine. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire (căsătoria și preoția) 11. Raportul omului cu Dumnezeu și cu semenii (decalogul) 12. Rugăciunea în viață creștină. 13. Rugăciunea domneasca. ISTORIA RELIGIILOR 1. Definiția, obiectul și importanța. Istoriei religiilor. 2. Religia Egiptului antic. 3
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
datul revelației. 2. Transmiterea revelației divine. 3. Dumnezeu Creatorul. 4. Căderea omului. 5. Misterele vieții publice a lui Iisus. 6. Denumirile și simbolurile Duhului Sfânt. 7. Originea, întemeierea și misiunea Bisericii. 8. Sacramentele inițierii creștine. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire (căsătoria și preoția) 11. Raportul omului cu Dumnezeu și cu semenii (decalogul) 12. Rugăciunea în viață creștină. 13. Rugăciunea domneasca. ISTORIA RELIGIILOR 1. Definiția, obiectul și importanța. Istoriei religiilor. 2. Religia Egiptului antic. 3. Religia asiro-babiloniană. 4. Religiile
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Dumnezeu. Transmiterea revelației. 2. Crearea omului. Păcatul și consecințele păcatului. 3. Întruparea, Mântuitorului. Misterele copilăriei și vieții publice. 4. Misterele patimii, morții și învierii lui Iisus Cristos. 5. Spiritul Sfânt Sfințitorul. 6. Însușirile Bisericii. 7. Organizarea internă a Bisericii. 8. Sacramentele de inițiere. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire. 11. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul. B. TEOLOGIE MORALĂ 12. Conștiința morală. 13. Păcatul. 14. Legea morală. 15. Porunca întâi. 16. Porunca a doua și a treia. 17. Porunca a
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Crearea omului. Păcatul și consecințele păcatului. 3. Întruparea, Mântuitorului. Misterele copilăriei și vieții publice. 4. Misterele patimii, morții și învierii lui Iisus Cristos. 5. Spiritul Sfânt Sfințitorul. 6. Însușirile Bisericii. 7. Organizarea internă a Bisericii. 8. Sacramentele de inițiere. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire. 11. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul. B. TEOLOGIE MORALĂ 12. Conștiința morală. 13. Păcatul. 14. Legea morală. 15. Porunca întâi. 16. Porunca a doua și a treia. 17. Porunca a patra. 18. Porunca a
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
consecințele păcatului. 3. Întruparea, Mântuitorului. Misterele copilăriei și vieții publice. 4. Misterele patimii, morții și învierii lui Iisus Cristos. 5. Spiritul Sfânt Sfințitorul. 6. Însușirile Bisericii. 7. Organizarea internă a Bisericii. 8. Sacramentele de inițiere. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire. 11. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul. B. TEOLOGIE MORALĂ 12. Conștiința morală. 13. Păcatul. 14. Legea morală. 15. Porunca întâi. 16. Porunca a doua și a treia. 17. Porunca a patra. 18. Porunca a cincea. 19. Porunca a
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
fel se întâmplă și cu imaginile pictate cu artă și culori 94. Rostul liturgiei este comuniunea, experiența cu Dumnezeu, cunoașterea existențială în rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând sacramentele și rugăciunea comună în biserică, precum și rugăciunea în particular, în sensul de la Mt 6,695. Acest sens întrucâtva extins al funcției liturgice, își are aici importanța sa căci atunci când ne rugăm nu suntem niciodată singuri. Ne rugăm întot‑ deauna ca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
fel se întâmplă și cu imaginile pictate cu artă și culori 94. Rostul liturgiei este comuniunea, experiența cu Dumnezeu, cunoașterea existențială în rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând sacramentele și rugăciunea comună în biserică, precum și rugăciunea în particular, în sensul de la Mt 6,695. Acest sens întrucâtva extins al funcției liturgice, își are aici importanța sa căci atunci când ne rugăm nu suntem niciodată singuri. Ne rugăm întot‑ deauna ca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
i-o atribuie lui Mephistopheles: „Sunt o parte din acea pulbere care mereu vrea Răul și mereu face Binele.” Pactul cu diavolul este în firea lucrurilor numai atunci când diavolul încetează să mai fie diavol, adică, atunci când își pierde limitațiunile prin sacramentul Unității. Basmul Ivan Turbincă a fost elaborat și redactat în frământările provocate de criza Războiului de Independență, cu anexele lui. Independența a consistat în faptul că ne-am aruncat fără șovăire și fără precauții în Malestromul civilizației moderne, într-un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
unei exigențe personale, dar prin mărturisire și încredere. Dumnezeu răspunde doar după ce a încercat răbdarea omului. Să ne întrebăm cum este rugăciunea noastră: dacă este perseverentă sau ocazională, capricioasă sau făcută cu indispoziție. Un alt semn este Euharistia, legată de Sacramentul Spovezii: sunt semne prin care Isus ni se arată. Dar trebuie să ne folosim în mod perseverent, în mod inteligent, pentru că altfel devin lucruri obișnuite. Chiar și Euharistia poate deveni o obișnuință, nu un act de iubire din partea lui Dumnezeu
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
de la truda sa, de la ansamblul dorințelor puse în act, până la deziluzie; apoi, în mod gradual, recunoașterea lui Isus care vine în moduri și în grade diferite, până la strigătul: „E Domnul vieții mele...” Voi înșivă ați făcut acest parcurs deoarece, în Sacramentul Reconcilierii și al Euharistiei, ați strigat: „E Domnul!” și L-ați primit ca Domn în viața voastră. Acum luăm ca și obiect al meditației ceea ce Isus îi spune lui Petru. După ce au stat la masă, Isus i-a spus lui
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
realitățile sunt educate în caracterul lor absolut; nu ne este dat un răspuns precis, dar este alimentat dinamismul căutării autentice a unei vocații. Pentru acest nivel este valabil ceea ce am indicat pentru a cunoaște voința lui Dumnezeu: rugăciunea, Sfânta Scriptură, Sacramentul Reconcilierii, Euharistia, angajarea în slujire. În Scriptură găsim marile vocații istorice (Abraham, Moise, Isaia, Ieremia, Isus, Petru, Ioan, Paul etc.) care reprezintă pentru noi modele de căutare și de instruire vocațională. Sacramentul Reconcilierii, unit cu direcțiunea spirituală, este unul dintre
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
a cunoaște voința lui Dumnezeu: rugăciunea, Sfânta Scriptură, Sacramentul Reconcilierii, Euharistia, angajarea în slujire. În Scriptură găsim marile vocații istorice (Abraham, Moise, Isaia, Ieremia, Isus, Petru, Ioan, Paul etc.) care reprezintă pentru noi modele de căutare și de instruire vocațională. Sacramentul Reconcilierii, unit cu direcțiunea spirituală, este unul dintre mijloacele principale pentru a cunoaște vocația, deoarece înseamnă a te consulta cu un altul care reprezintă Biserica și care te poate ilumina. În Euharistie se face experiența comunității despre care deja am
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
mă iubești?” este întrebarea antropologică decisivă pentru a înțelege natura profundă a omului. Să ne rugăm, și să ne rugăm unii pentru alții, pentru a ne fi dat să creștem în cunoașterea voinței lui Dumnezeu și în discernământul chemării noastre. SACRAMENTUL RECONCILIERII 1. Fiul rătăcitor „Apoi le-a spus: Un om oarecare avea doi fii. Cel mai tânăr dintre ei i-a spus tatălui: «Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine». Iar el le-a împărțit averea. Și
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
chemat să se încreadă în Dumnezeu, în Dumnezeu Tatăl; neîncrezându-se, omul a rupt acest raport. Povestirea este sub semnul final al sărbătorii, al bucuriei: este regăsirea unei relații, reconstituirea unei prietenii, reconstituirea unei speranțe. Sunt câteva elemente caracteristice ale Sacramentului Reconcilierii, care ne introduce într-un raport personal cu Dumnezeu Tatăl care deschide în noi puterea iertării. Dacă nu trăim așa Sacramentul, acesta devine o povară, o formalitate, un lucru care trebuie făcut pentru a elimina anumite pete, de care
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
sărbătorii, al bucuriei: este regăsirea unei relații, reconstituirea unei prietenii, reconstituirea unei speranțe. Sunt câteva elemente caracteristice ale Sacramentului Reconcilierii, care ne introduce într-un raport personal cu Dumnezeu Tatăl care deschide în noi puterea iertării. Dacă nu trăim așa Sacramentul, acesta devine o povară, o formalitate, un lucru care trebuie făcut pentru a elimina anumite pete, de care simțim o oarecare neplăcere, dezgust, rușine: în mod simplu , căutarea unei conștiințe mai bune. Chiar și așa Sacramentul face bine, dar nu
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Dacă nu trăim așa Sacramentul, acesta devine o povară, o formalitate, un lucru care trebuie făcut pentru a elimina anumite pete, de care simțim o oarecare neplăcere, dezgust, rușine: în mod simplu , căutarea unei conștiințe mai bune. Chiar și așa Sacramentul face bine, dar nu reușim să perseverăm deoarece facem acest lucru cu tristețe, oboseală și apăsare. În schimb, acest Sacrament este o întâlnire personală cu Dumnezeu, este o repetare a ceea ce a spus Ioan, pe lac: „E Domnul!” „E Domnul
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]