126,475 matches
-
sfințită), am mâncat pasca și am ciocnit ouă roșii “cap în cap”. Asta, în prima zi de Paște. În a doua zi, ouăle se ciocnesc “cap la coadă”(hușcă), iar în a treia zi “hușcă la hușcă”, aflând numai în satele de munte ce înseamnă și semnifică acest obicei, care se respectă și astăzi. Și pentru că aceste ouă erau considerate cu proprietăți miraculoase , străbunii le păstrau și în timpul anului în casă, pentru a se feri familia de relele pământului, iar pentru
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
pentru că aceste ouă erau considerate cu proprietăți miraculoase , străbunii le păstrau și în timpul anului în casă, pentru a se feri familia de relele pământului, iar pentru protejarea culturilor din grădină și de pe câmp se îngropau ouăle roșii la hotarele dintre sate. ÎNCONDEIATUL OUĂLOR Tot o artă tradițională este încondeiatul ouălor. Un obicei este împodobirea ouălor pascale cu ornamente policrome, geometrice sau vegetal-florale. Ele fac faima unor ținuturi renumite pentru încondeiatul sau închistritul ouălor de Paște. Este un meșteșug perfecționat în timp
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
Eminescu. Dumbrăveni (Suceava) devine an de an - un frumos loc de Omagiere a marelui Poet. Și nu doar în fața bustului din ciment alb (sculptor, Marcel Mănăstireanu), plasat în fața Primăriei din localitate, ci și vizualizând muzeul „Mihai Eminescu” sau străbătând ulițele satului și ale împrejurimilor, acolo unde - în secolul al XIX-lea - a locuit și familia căminarului Gheorghe Eminovici și acolo unde Mihai Eminescu și-a petrecut frumoase clipe ale copilăriei (tradiția șoptind, că acolo, chiar s-ar fi născut; afirmație pecetluită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
motto-ului corectitudinii și acurateței desăvârșite, rămânând nepărtinitor, autorul Octavian Curpaș lasă totuși să transpară printre rânduri afecțiunea și admirația pe care i-o poartă prietenului drag de pe acum. Poate cele mai mișcătoare pasaje în acest sens sunt cele dedicate satului și meleagurilor natale din preajma Sebeșului de Sus. „Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fără însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ratiunea_de_a_fi_a_romanului_cu_doua_patrii_marturie_de_optimism_si_incredere_in_talentul_innascut_de_supravietuire.html [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
mai mari. 22.08. - Drifter / Drifter, regia: Gábor Hörcher, Ungaria, Germania l 2014 l 72 minute. Un portret intim al unui adolescent rebel, împătimit de cursele de automobile, care încearcă să facă față vieții lui pline de peripeții într-un sat unguresc. 29.08. - Roboțelul de aur, regia Mihai Dragolea, Radu Constantin Mocanu, România l 2015 l 73 minute Povestea Steluței, o boxeriță de 32 de ani care și-a petrecut copilăria în case de copii și pe stradă și care
Seri de film documentar în Piața Sfatului by http://www.zilesinopti.ro/articole/13221/seri-de-film-documentar-in-piata-sfatului [Corola-blog/BlogPost/96749_a_98041]
-
prețuit mult. La rândul lui, pentru mine, funcționarul care se ocupa de păstorirea sufletelor pribegite ale românilor din toate colțurile lumii, avea sentimente deosebite. Ultima dată l-am întâlnit în Serbia, unde se întorcea din când în când într-un sat românesc în care văzuse prima dată lumina zilei. Aceeași lumină a zilei a văzut-o apoi în mai multe locuri din lume, dar cel mai mult în Suedia, unde s-a adăpostit între patru pereți și un acoperiș, la Malmo
ÎN MEMORIA POETULUI ȘI TRADUCĂTORULUI ION MILOȘ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449521642.html [Corola-blog/BlogPost/342607_a_343936]
-
lumini Acolo unde-i loc de pomenire Să ocrotească înflorinzii crini Ce luminează litera-n psaltire. Atlet întru HRISTOS Atlet moldav supus întru Hristos Din cruce pavăză-ai făcut de veșnicie Și pentru ea tu ne-ai adus prinos În sat biserica în veacuri să ne ție. Și unde-a fost tot negura mai grea Ai răsădit un crin să înflorească. Lumină caldă-ai picurat din stea, Crucea ai pus-o-n glia strămoșească. Atlet moldav, întru Hristos atlet De veste
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
care au durat 11 săptămâni. „Izvorul femeilor” este un „omagiu adus femeilor arabe și, de fapt, femeilor în general”, spune Mihăileanu. Inspirat de o poveste reală care s-a petrecut în Turcia în 2001, filmul relatează o întâmplare dintr-un sat din Maroc în care tradiția locului spune că femeile trebuie să aducă apă în fiecare zi dintr-un izvor săpat în munte. Revoltate de accidentele repetate care s-au întâmplat de-a lungul timpului, femeile musulmane, conduse de Leila (Leila
Filmul Izvorul femeilor, în cinematografe by http://www.zilesinopti.ro/articole/2194/filmul-izvorul-femeilor-in-cinematografe [Corola-blog/BlogPost/99537_a_100829]
-
care s-au întâmplat de-a lungul timpului, femeile musulmane, conduse de Leila (Leila Bekhti), o tânără mireasă nonconformistă, intră într-o grevă a iubirii și a sexului pentru a-i determina pe bărbați să preia responsabilitatea aducerii apei în sat. Mihăileanu a povestit că, după premiera internațională a filmului din Maroc, s-a întâlnit pe stradă cu femei care l-au recunoscut și care i-au mărturisit că au văzut filmul de patru ori. „Prima dată se duseseră să îl
Filmul Izvorul femeilor, în cinematografe by http://www.zilesinopti.ro/articole/2194/filmul-izvorul-femeilor-in-cinematografe [Corola-blog/BlogPost/99537_a_100829]
-
acesta să fie furat de pe internet de fiecare femeie arabă”, a adăugat cu umor Mihăileanu. Întrebat despre actorii care au jucat în film, regizorul a afirmat că majoritatea dintre ei sunt profesioniști, dar sunt și oameni care chiar locuiesc în satul în care a filmat pentru că „era imposibil să nu le filmez frumusețea”. Despre Leila Bekhti, actrița principală a filmului, Mihăileanu a mărturisit că este o bună prietenă de-a sa și că a scris rolul special pentru ea. La fel
Filmul Izvorul femeilor, în cinematografe by http://www.zilesinopti.ro/articole/2194/filmul-izvorul-femeilor-in-cinematografe [Corola-blog/BlogPost/99537_a_100829]
-
voturi / articol->cititori / articol I. SLAVOMIR ALMAJĂN - BĂTRÂNĂ CU BOTUȚA, de Slavomir Almajăn, publicat în Ediția nr. 599 din 21 august 2012. Pășea cu botuța ei, anevoie, de parcă ar fi tras toate durerile lumii după ea. „Este bugăt până la inimă satului” își zicea, „doară, doară s-o-ndura oarecine de mine să mă ia”, nădăjduia bătrânica. Gâfâia sub năframa neagră. Peste treizeci Celsius și răcorirea mult așteptată, o ploaie or fie ce-o fi, nu mai venea. E prea anevoie așa
SLAVOMIR ALMĂJAN by http://confluente.ro/articole/slavomir_alm%C4%83jan/canal [Corola-blog/BlogPost/355260_a_356589]
-
mai apuca-o pe doctoriță la dispensar. O doare, nici nu mai știe câte o mai dor, se simte slăbită. Picioarele și le ridică greu de la pământ. Oh, da, se aude ceva. S-a întors anevoie, cineva de dincolo de marginea satului venea cu un Logan. „Doamne, oprește-l să mă ia, Te rog, Doamne, oprește-l!” S-a tras la marginea drumului prunduit și și-a ridicat mâna cu nădejde... „Doamne, îndure-se de cei optzeci și nouă de ani ai
SLAVOMIR ALMĂJAN by http://confluente.ro/articole/slavomir_alm%C4%83jan/canal [Corola-blog/BlogPost/355260_a_356589]
-
de cei optzeci și nouă de ani ai mei, că mult m-au trudit toți anii aiștea.” Loganul venea ... Citește mai mult Pășea cu botuța ei, anevoie, de parcă ar fi tras toate durerile lumii după ea. „Este bugăt până la inimă satului” își zicea, „doară, doară s-o-ndura oarecine de mine să mă ia”, nădăjduia bătrânica. Gâfâia sub năframa neagră. Peste treizeci Celsius și răcorirea mult așteptată, o ploaie or fie ce-o fi, nu mai venea. E prea anevoie așa
SLAVOMIR ALMĂJAN by http://confluente.ro/articole/slavomir_alm%C4%83jan/canal [Corola-blog/BlogPost/355260_a_356589]
-
mai apuca-o pe doctoriță la dispensar. O doare, nici nu mai știe câte o mai dor, se simte slăbită. Picioarele și le ridică greu de la pământ. Oh, da, se aude ceva. S-a întors anevoie, cineva de dincolo de marginea satului venea cu un Logan. „Doamne, oprește-l să mă ia, Te rog, Doamne, oprește-l!” S-a tras la marginea drumului prunduit și și-a ridicat mâna cu nădejde... „Doamne, îndure-se de cei optzeci și nouă de ani ai
SLAVOMIR ALMĂJAN by http://confluente.ro/articole/slavomir_alm%C4%83jan/canal [Corola-blog/BlogPost/355260_a_356589]
-
noi. Gazdă unde ne-am aciuat nu ne-a dat voie să avem câine și a trebuit să o dea pe Fifița la un țăran, care a băgat-o într-un sac și a dus-o la el acasă în sat la vre-o patruzeci de kilometri de Chișinău. Desigur am urlat în gura mare și de data asta, dar în zadar. Ne-a părăsit și Fifița! După vreo trei luni ne pomenim cu Fifița că intră pe poarta. Era slabă
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_ultima_mea_i_ovidiu_creanga_1360846685.html [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
în fereastră să poți să-mi fii cristal de floare-albastră. Viscolul și lacrima Ana Podaru Brrr, crapă pietrele-n cărare osândite de-aspru ger, Iarna asta-i numai țurțuri atârnați de-un colț de cer, Baba-și scutură cojocul peste sate, munți și văi, Mai trosnește-un lemn în sobă în săracele odăi. Cergile miros a molii-mbălsămate-n naftalină, Caii înhămați la sănii se-opintesc fără hodină, Un țăran cu-o cușmă roasă strânge hățurile-n mâini, După sanie aleargă mârâind vreo
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1484907617.html [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
Bisericii noastre, care trebuia să-și îndeplinească misiunea sa, în vremuri de cumplită prigoană comunistă atee". Teoctist Arăpașu - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În loc de Prolog - Scurtă introducere și prezentare biografică Patriarhul Justinian Marina s-a născut la 22 februarie 1901, în satul Suiești, comuna Cermegești, din judelul Vâlcea, în familia unor agricultori harnici și buni creștini și a primit la botez numele Ioan. A moștenit de la părinții săi, Elena și Marin Ilie Marina, unele însușiri care s-au vădit în împlinirile de
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
și ai țării, pomeniți întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios și patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată". Unul dintre înaintașii săi, Părintele Dumitrașcu din Dejoi, fusese spânzurat în fața bisericii din sat, chiar în ziua de Sfintele Paști, pentru că se ridicase împotriva ienicerilor turci care-i jefuiau pe creștini, iar un alt strămoș se înrolase în fruntea pandurilor de pe Valea Cernei, în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu. Multe alte fapte ale străbunilor săi
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
l-a absolvit în anul 1923, obținând în același an și diploma de învățător, în urma examenului depus la Școala normală din acest oraș. Și-a început lucrarea pe tărâm social la 1 septembrie 1923, ca învățător la școala primară din satul Olteanca, județul Vâlcea. După un an, la 1 septembrie 1924, s-a transferat, tot ca învățător, la școala primară din comuna Băbeni, județul Vâlcea. Căsătorindu-se cu Lucreția Popescu, fiica preotului Pavel și Gheorghiței Popescu, din comuna Braloștița, județul Dolj
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
înscris la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și a obținut licența în anul 1929. În anul următor a demisionat din învățământul primar și s-a consacrat slujirii preoțești. Manifestând însușiri ce depășeau ogorul de activitate al unui preot de sat, Vartolomeu Stănescu - Episcopul Râmnicului, l-a chemat lângă sine și l-a numit, la 1 noiembrie 1932, director al Seminarului teologic Sfântul Nicolae din municipiul Râmnicu Vâlcea. Pe aceeași dată a fost detașat slujitor la Catedrala Sfintei Episcopii. Vacantându-se Parohia
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
și binelui obștesc. Și-a revărsat întreaga afecțiune sufletească asupra celor doi copii ai săi, Silvia și Ovidiu, cărora le-a fost și tată și mamă, asigurându-le o instruire înaltă și o educație aleasă. Preot paroh, de enorie, la sat și la oraș Puterea sa de muncă și spiritul de bun gospodar s-au vădit din plin la Parohia Băbeni, județul Vâlcea, unde erau trei biserici, pe care le-a găsit într-o stare deplorabilă. În vara anului 1925 a
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
școlar județean, căminul cultural orășnenesc și s-au acordat diferite ajutoare copiilor orfani de preoți, profesori, învățători și cântăreți bisericești. Cooperativa a reprezentat cel mai viu exemplu de afirmare a spiritului de solidaritate a intelectualilor - preoți, profesori și învățători - din satele și orașele județului Vâlcea. În primăvara anului 1943, la cererea Primăriei orășenești, a preluat conducerea căminului cultural "Constantin Brâncoveanu" din municpiul Râmnicul Vâlcea, pe care l-a organizat în patru secții, între care și o Universitate populară, în cadru căreia
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Central al Asociației Generale a Clerului din România. Ministerul Cultelor, la propunerea Sfintei Mitropolii, i-a acordat răsplata "Meritul cultural clasa I pentru Biserică". Din cele arătate mai sus rezultă că Părintele Ioan Marina nu era un preot simplu de sat, cum afirmă astăzi unii necunoscători, ci un preot de frunte al clerului vâlcean, bine cunoscut în toată Oltenia, la București, și mai departe în țară. Legat sufletește prin obârșie de păturile de jos, cărora le-a închinat cu dragoste și
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
învățăturilor folositoare. A înființat Universități populare în cadrul acestor cămine. A reorganizat Societatea "Ajutorul" a clerului din Mitropolie, a cărei activitate lâncezise, și a chemat preoții să se înjuge la munca de folos obștesc și la dobândirea de mijloace pentru refacerea satelor și orașelor pustiite de boli, de secetă și de foamete. Seceta cumplită din anii 1946-1947, care pârjolise ogoarele Moldovei, adăugându-se mizeriei lăsate de război, pusese la grea încercare sufletele credincioșilor. Pentru mângâierea lor, vlădica Justinian a încuviințat ca racla
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
pârjolise ogoarele Moldovei, adăugându-se mizeriei lăsate de război, pusese la grea încercare sufletele credincioșilor. Pentru mângâierea lor, vlădica Justinian a încuviințat ca racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Paraschiva să facă acea călătorie unică de când se află la Iași, străbătând satele pustiite de secetă ale județelor Iași, Vaslui, Roman, Bacău, Putna, Piatra Neamț, Fălticeni și Botoșani, adică aproape toată Moldova. Ploile abundente care au însoțit procesiunea, adăpând pământul și făcând să crească iarba și să rodească bucatele, au adus mare bucurie în
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]