130,724 matches
-
Dintr-un înalt adânc de cer Se cern mărut roiuri de fulgi Într-un năprasnic val de ger Nălbind coline, șesuri, lunci. Ce bucurie poate fi, Atunci când năvalnic ninge Pe uliță, pentru copii, Și... de ger nimeni nu plânge? La sat țăranii gospodari Din moși-strămoși, din tată-n fiu, Petrec cu drag din an în ani De sărbători. Așa îi știu. De Domnul binecuvântați Să aibă-n Noul An venit Cămara plină de cârnați, În beci butoiul cepuit, Câmpuri cu holde
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
al Nistrului, se derulează dealurile de calcar, ce au adunat istorie. În arealul Orheiului se află primul Parc Național al Republicii Moldova de 32000 de ha - peisaj de codru. În apropiere de Orhei, la 18 km, localitatea Butuceni: eco - resort, un sat declarat ecologic, unde orice mașină nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari, maramureșene - fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea agroturistică Butuceni
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari, maramureșene - fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea agroturistică Butuceni, de 3 stele, oferind ”gastronomia tradițională, terapie anti-stres în mijlocul naturii”...și ofertele continuă ...Simt atmosfera de casă părintească... Spuneam, că satul face parte din patrimoniul național istoric, păstrând vestigii culturale cu 30 de mii de ani în urmă, cu ruinele cetății Geto-Dacice, cu mânăstirea rupestră,cu rezervația Trebujeni. ”Orheiul vechi se afla în șirul multiplelor țări medievale românești din imensul spațiu
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
chiar la începutul lui, în 1902. Cam pe atunci, în țară era un suflu nou, erau marile schimbări aduse de o pătură socială mai nouă, burghezia. Aflată la începuturile ei, mica burghezie, care își făcea simțită prezența în mai toate satele, era un factor de înnoire a vieții, cu vădit progres, care ne apropia de civilizația europeană. A început să se dezvolte comerțul. Pană atunci oamenii produceau în propriile gospodării tot ce aveau nevoie. Din puținul ce le prisosea, cumparau de la
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
dezvolte comerțul. Pană atunci oamenii produceau în propriile gospodării tot ce aveau nevoie. Din puținul ce le prisosea, cumparau de la târg numai ce nu puteau produce ei: petrol, sare, lampa de iluminat în casă, ș.a. În acea perioadă și la sate au apărut mai multe magazine, s-a dezvoltat comerțul cu cereale, mai ales în zona de câmpie și ca atare au apărut negustorii, formând o nouă clasă socială, burghezia. Din fiul de țăran cu câteva clase primare, intuind evoluția vremurilor
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
școală, apoi, nepoate, fii atent, cere la Comandamentul de Intervenții, ceva forțe pentru scoaterea de sub nămeți a oamenilor, și tu, cumnate, pune de o masă cumsecade că vin oamenii ăia și nu se face să... După încă două zile, în sat, forfotă de nedescris, televiziuni, jandarmi cu lopeți, mașini ale armatei cu ajutoare și lemne de foc pentru sinistrați, oficiali de la județ extrem de preocupați (și la ei sunt alegeri!), cu alte cuvinte, lume peste lume... În mijlocul lor, primarul cu figură dârză
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
figură dârză, dar profund tristă și îngrijorată, dă asigurări în fața camerelor de luat vederi că: „prin efortul nostru comun și susținut vom lichida, în cel mai scurt timp, urmările acestui adevărat dezastru, vom acorda ajutoare și despăgubiri și, în curând, satul nostru va fi, așa cum a fost întotdeauna, leagănul bucuriilor și al belșugului”. Lăcrimează puțin împreună cu toți consilierii. Nu se simte mirosul de trăscău. Nici când sătenii care căscau gura se apucă de bocete rituale deoarece începuse distribuirea ajutoarelor. De după ochiurile
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
și, mai târziu, a fost operat de un tinichigiu care a tăiat oala de noapte și i-a eliberat capul. Părintele Toma, duminică la slujbă, a ținut o predică minunată în care a amintit de vizita unui înger pe ulițele satului, semn că Preabunul îi iubește pe acești oameni minunați. Cu o condiție! Așa cum i-a spus și îngerul lui Pandelică, să se refacă din temelii biserica, să se ridice una mare și mândră, care să amintească urmașilor despre preafericita întâmplare
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
mai ales că era însoțit de o fotografie a lui Pandelică. Figura sa buhăită și privirea tâmpă au fost extrem de convingătoare. Era, indubitabil, a unui extraterestru care încerca să se infiltreze mimetic printre oameni. EȘECUL MISIUNII Pe ulița mare a satului trecea alene Lirică Gumaru zis Fitil. Precum știm abilitatea celor din rural de a da porecle este una pierdută în negura vremurilor, iar logica acestui fapt rămasă tot acolo. Lirică era îmbrăcat ca de obicei cu o pătură în care
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
meleaguri minunile sunt frecvente. Dacă ar fi trăit în India, în mod sigur, Lirică ar fi fost unul dintre înțelepții vremurilor sale, așa însă era considerat un om normal care-și duce zilele cum poate și el. Locuia la marginea satului lângă o baltă mare din care nu te-ai fi uimit deloc dacă ieșea un balaur să te înghită. Spre norocul său Lirică nu știa nimic despre balauri și stătea zile întregi pe malul bălții uitându-se în gol. În spatele
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
de muncă lui Lirică i se împlini destinul. În jurul său apa clocoti și se trezi înconjurat de tot felul de pești mai mari sau mai mici. În mijlocul lor unul cam pirpiriu însă de culoarea aurului vechi... Pe ulița mare a satului pășea un tânăr frumos, foarte bine îmbrăcat, cu aerul, destul de necunoscut aici, unui foarte prosper om de afaceri de pe Wall Street. Intră hotărât pe ușa cârciumii și nu se lăsă intimidat de mirosul de mahorcă, obiele, sulf și motorină. Părea
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
trecând prin niște munți înalți. Aici am întrebat de cetatea numită Thalas, în care locuiau și germani... Când am ajuns însă la cetatea lui Mangu Cham, am aflat că Mangu îi transferase pe aceștia de la Thalas spre răsărit la un sat numit Bolac, cam la o lună de mers de aici, unde ei lucrează la minele de aur”. Pliniu (lib. VII. 3. 3) ne spune că semițiile scite, atât cele din Asia cât și cele din Europa au purtat în vechime
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
văzui singur în mijlocul unei piețe neregulate și pline de spini. Poștașul îmi descărcase bagajul lângă mine și se făcuse nevăzut cu căruță cu tot. Închipuiți-vă, domnilor, poziția mea. Străin, într-un colț de pământ necunoscut mie, rătăcit într-un sat unde nu se zărea nici țipenie de om, înconjurat de vro douăzeci de câini, care vroiau numaidecât să afle ce gust are carnea de francez, neștiind nici limba, nici obiceiurile locului! Închipuiți-vă toate aceste împrejurări pe capul unui om
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
este acum cartier rezidențial al Brăilei. Codin, de-ar mai trăi, s-ar minuna și, evident, s-ar întrista! Ne vedem de drum, traversăm centura orașului dând prioritate de trecere celor care se aflau în trafic pe centură, intrăm în satul vechi și, a cincea uliță, facem la dreapta. I s-a dat și un nume: strada Lalelei. Deși Sfântă Marie este aproape, laleaua ne amintește de primăvară. De bucuria acestui anotimp. Drumul, de astădată neasfaltat, ne întoarce în lumea în
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
Sfântă Marie este aproape, laleaua ne amintește de primăvară. De bucuria acestui anotimp. Drumul, de astădată neasfaltat, ne întoarce în lumea în care vrea să ne readucă Domnul Pătra și ne provoacă, celor care mai știu ce este aia, nostalgia satului din care toți venim. Fără grabă, ocolind cu atenție denivelările drumului de țară, mașina Domnului Pătra, semn că și ea cunoaște bine locul, oprește în dreptul numărului 8. În numerologie toți cei cu cifra destinului 8 sunt dotați, de regulă, cu
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
-i deschide porțile de fiecare dată când se întorcea, seara, de la câmp. Văzându-ne că privim troscotul de lângă plug, ne atrage atenția că a ținut să aibă în curte verdeață, iarbă curată, așa cum știa el că avea la el în sat și, de fiecare dată când ploua, îi plăcea să-și spele picioarele în iarba curții. Ne mai spune că în fiecare dimineață are grijă să scoată cu grijă orice buruiană care ar încerca să strice peisajul și că este foarte
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
compartimentat și a ieșit ceea ce se vede. Nu am vrut să fac o nouă casă, ci un loc în care să mă retrag în zile de arșiță și să mă simt bine, în care să mă simt alături de părinți, de satul în care m-am născut. De aceea, în tot timpul pe care mi-l petrec în grădină, mă întorc în timpul în care am cunoscut satul de care mă simt încă legat. Am o plăcere copilărească să întorc ceasul CFR Patent
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
de arșiță și să mă simt bine, în care să mă simt alături de părinți, de satul în care m-am născut. De aceea, în tot timpul pe care mi-l petrec în grădină, mă întorc în timpul în care am cunoscut satul de care mă simt încă legat. Am o plăcere copilărească să întorc ceasul CFR Patent care cronometrează pentru mine timpul de atunci, timp care, mi se părea mie atunci, trecea mai încet. Lada de zestre a bunicii nu a fost
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
Orașul Primăverii Veșnice». In Kunming, există un incredibil de frumos Oraș al Minorităților, pe care l-am vizitat acum câteva zile. Musulmanii sunt foarte bine reprezentați în acest ”oraș”, mai bine zis un imens parc, un fel de ”Muzeu al satului” de la noi, care sugerează pace și armonie între populatia Han (majoritară în China) și cele 56 de minorități recunoscute oficial (dintre care 10 în care predomină musulmanii). Oricum, se speră că separatiștii violenți nu sunt decât o minoritate în ”minoritatea
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
-mi determine cariera și experiența teologică. Aveam din familie o decentă și minimă educație ortodoxă, o icoană în casă la care mama se închina seara și la diverse sărbători sau evenimente importante, sărbătoream în felul nostru inocent, împreună cu toți copiii satului, marile sărbători creștine, mai cu seamă Crăciunul, Anul Nou, Sf. Vasile, Boboteaza, Floriile, Învierea, mergeam cu colindatul în Ajunul Crăciunului, cu Steaua (pentru Viclei eram prea mic) în noaptea Crăciunului și în următoarele nopți, cu Sorcova, Plugușorul și Buhaiul de
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Nou, Sf. Vasile, Boboteaza, Floriile, Învierea, mergeam cu colindatul în Ajunul Crăciunului, cu Steaua (pentru Viclei eram prea mic) în noaptea Crăciunului și în următoarele nopți, cu Sorcova, Plugușorul și Buhaiul de Sfântul Vasile, mergeam în grup la Bobotează în satul meu, Valea Ursului, sau alternativ în satul Lacu din aceeași parohie, cântam prohodul în biserică în Săptămâna Mare, și „luam paște” după terminarea slujbei Învierii. De Sfântul Gheorghe, hramul bisericii noastre, mă bucuram cel mai mult, pentru că se făcea horă
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
cu colindatul în Ajunul Crăciunului, cu Steaua (pentru Viclei eram prea mic) în noaptea Crăciunului și în următoarele nopți, cu Sorcova, Plugușorul și Buhaiul de Sfântul Vasile, mergeam în grup la Bobotează în satul meu, Valea Ursului, sau alternativ în satul Lacu din aceeași parohie, cântam prohodul în biserică în Săptămâna Mare, și „luam paște” după terminarea slujbei Învierii. De Sfântul Gheorghe, hramul bisericii noastre, mă bucuram cel mai mult, pentru că se făcea horă în sat, după ce lăutarii mergeau din casă
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Valea Ursului, sau alternativ în satul Lacu din aceeași parohie, cântam prohodul în biserică în Săptămâna Mare, și „luam paște” după terminarea slujbei Învierii. De Sfântul Gheorghe, hramul bisericii noastre, mă bucuram cel mai mult, pentru că se făcea horă în sat, după ce lăutarii mergeau din casă în casă spre a fi omeniți de noi și de rudele noastre invitate, la praznic; participam la toate horele din satele vecine care-și sărbătoreau hramul lor, la rugă sau la nedeie, cum se zicea
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Gheorghe, hramul bisericii noastre, mă bucuram cel mai mult, pentru că se făcea horă în sat, după ce lăutarii mergeau din casă în casă spre a fi omeniți de noi și de rudele noastre invitate, la praznic; participam la toate horele din satele vecine care-și sărbătoreau hramul lor, la rugă sau la nedeie, cum se zicea prin părțile noastre la astfel de sărbători, sub influență sârbească. Fiind „produs” sută la sută al epocii socialiste (născut în 1945), nu am avut parte de
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
pentru elanurile tale pe care le-aș dori niciodată epuizate, pentru sufletul tău curat și chiar pentru nefericirile tale. Dumnezeu te va răsplăti; oamenii își vor aduce aminte de tine, peste zece, sau o sută de ani, copiii dintr-un sat, sau dintrun oraș, vor învăța să cânte colinde după această carte și vor buchisi pe ea și un nume al ostenitorului: „Tudor Nedelcea” Îți doresc împliniri mai multe, ca să mă bucur și eu, pentru că și eu am pus un umăr
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]