961 matches
-
elanului ei animant, la "moartea sufletului": dezlănțuirea sfîrșește prin a se exterioriza fără scrupule și fără rușine. Legea dizarmoniei subconștiente reprezantată de Satan domnește în locul legii supraconștiente a armoniei, simbolizată din punct de vedere mitic de "căile Domnului". "Căile lui Satan" sînt în caz de banalizare simbolul exteriorizării active a tentațiilor sub forma vanităților triumfătoare. NU MAI ESTE VORBA DESPRE INFERNUL INTRAPSIHIC AL OMULUI NERVOS, CI DESPRE "IADUL VIEȚII PE PÂMÎNT" creat de cupiditatea inter-reacțiilor perverse ale numeroșilor oameni cu diverse
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
triumfătoare. NU MAI ESTE VORBA DESPRE INFERNUL INTRAPSIHIC AL OMULUI NERVOS, CI DESPRE "IADUL VIEȚII PE PÂMÎNT" creat de cupiditatea inter-reacțiilor perverse ale numeroșilor oameni cu diverse grade de "moarte sufletească și spirituală". Trăsătura comună a maladiilor spiritului datorate Contra-Spiritului Satan este încercarea zadarnică de a restabili armonia, îmbucurătoare dat fiind că este condiția acordului cu sinele. Nervozitatea încearcă în zadar să restabilească acordul prin refulările repetate ale dezacordului culpabil. Banalizarea reușește acest lucru, dar cu prețul distrugerii intenției armonizante a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pentru euforiile convenționale ale reușitei sociale, bazate pe înșăși pierderea viziunii satisfacțiilor mai intense, sărăcirea esențială a vieții. Pervertirea și suferința exaltată care rezultă de aici (vina și pedepsirea ei) constituie Răul în sine, principiul răului (numit mitic "prințul răului", Satan). Răul în sine dispersat în nenumărate forme ale răului reprezintă distanța dintre sensul vieții și nerealizarea lui individuală și colectivă. Binele în sine este acordul dintre sensul vieții și realizarea acestuia (armonizarea). Trebuie să insistăm în mod special asupra acestor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ceda, justificîndu-l în mod fals. Întreaga viață umană a ființei aflate pe calea spiritualizării este cuprinsă între acești doi poli: răul exaltat sau răul sublimat. Omul este chemat să aleagă: acesta este însuși sensul vieții sale. Simbolul mitic al lui "Satan" este o sinteză a acestor două semnificații: Satan reprezintă pe de o parte legalitatea subconștientă, iar pe de altă parte greșeala individuală, imaginația exaltată, prima fază a întunecării vanitoase. Binele și răul, armonia și dizarmonia, răsplata și pedeapsa, satisfacția sau
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a ființei aflate pe calea spiritualizării este cuprinsă între acești doi poli: răul exaltat sau răul sublimat. Omul este chemat să aleagă: acesta este însuși sensul vieții sale. Simbolul mitic al lui "Satan" este o sinteză a acestor două semnificații: Satan reprezintă pe de o parte legalitatea subconștientă, iar pe de altă parte greșeala individuală, imaginația exaltată, prima fază a întunecării vanitoase. Binele și răul, armonia și dizarmonia, răsplata și pedeapsa, satisfacția sau insatisfacția esențială sînt manifestări pozitive și negative ale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
manifestări pozitive și negative ale legii armoniei și ale justiției sale imanente. Putem spune în această privință că răul este umbra aruncată de lumină la întîlnirea cu un obstacol, obstacol care este culpabilitatea perseverentă vanitos justificată. (Vanitatea-șarpe, simbol al ispititorului Satan.) Funcția legală a răului a suferinței cu tendință spre exaltare este avertizarea împotriva pericolului esențial (așa cum durerea fizică avertizează împotriva unui pericol somatic). Tocmai pentru că este legal, acest avertisment nu-și poate pierde forța atît timp cît individul rămîne expus
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
singurătatea înfricoșătoare a omului în fața misterului. Dar acesta este tocmai veritabilul sentiment religios, sentimentul care, sublimîndu-se, a putut inspira toate imaginile mitice susceptibile să fie rezumate de aceste două imagini opuse și complementare: Dumnezeu și dragostea sa în opoziție cu Satan și Răul. Din punct de vedere mitic, răul satanic constă în a nu te supune lui Dumnezeu, simbolul misterului. Semnificația ascunsă a acestor imagini se rezumă la pericolul vital de a ceda în fața tentației convenționale, a minciunii seducătoare a subconștientului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
există, nici un pericol în a se supune tuturor capriciilor dorințelor exaltate și a ignora legalitatea misterioasă a vieții: imanența justiției. 3. Valori și non-valori 1) SFINȚENIA ȘI SĂNĂTATEA PSIHICĂ Justiția imanentă poartă în ea nu numai sancțiunea punitivă reprezentată de Satan și de Infernul (din noi), ci și remediul. Și nu doar remediul biblic (sfințenia, salvarea, mîn-tuirea), ci și remediul terapeutic adaptat elanurilor limitate: principiul etic, valorificarea justă a sinelui și a celorlalți. Legalitatea raportului dintre sănătate și maladia psihică pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Durand]. Franța rămâne locul său mitic de origine: "un vieux philosophe de nos amis prétendait que toute Française était plus ou moins douée d'une certaine dose d'infernalité. Elle n'a pas précisément fait ni signé de pacte avec Satan, (...) mais îl s'occupe d'elle, et elle est en coquetterie avec lui" [Girardin, 1843, p.215]. Carmen este femeia independența care își alege liber amanții, trăsătură preluată de Pariziana. Mariolle își dă seama cu durere că astfel de femei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
papei ca vicar al lui Dumnezeu. În același timp printr-o scrisoare adresată Patriarhului Cerularie îi impută acestuia ambiția nemăsurată ,,luxul exorbitant, averile colosale și faptul că transformă biserica într-o adunare de eretici întocmai ca o sinagogă a lui Satan”. Atitudinea patriarhului a fost cu totul ostilă legaților Romei pentru că avea în spate sprijinul episcopilor, clerului și poporului în rândul cărora se înrădăcinase o puternică atitudine anticatolică. Această atitudine manifestă și chiar agresivă a determinat legații romani să compună un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rețelei organizațiilor, incluzând în teste majoritatea serviciilor care alcătuiesc funcționalitatea unei rețele complexe: Remote Access (accesul de la distanță), VPN, DMZ, firewall-uri, proxy servere, serviciile de poștă electronică etc. Cel mai folosit utilitar pentru testarea și evaluarea securității de rețea este SATAN (Security Analysis Tool for Auditing Networks) care reprezintă un puternic pachet soft de analiză și control al sistemului de securitate instalat într-o rețea de calculatoare. Datele obținute prin examinarea unor servicii specifice ca NFS, NIS, finger, ftp, rexd etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
schimbe în timp, este unul dintre cei mai periculoși viruși aflați în libertate în zilele noastre; • în decembrie 2001, februarie și august 2002, virusul a figurat printre primii zece viruși din lume, ca procent de apariție. Natas: • citit invers înseamnă Satan, este un virus polimorfic în partizi multiple care urmărește fișierele COM, EXE și OVL, dar și sectoarele de boot și MBR-urile; • poate cauza mari distrugeri ale informațiilor de pe hard disk. Nimda: • citit invers înseamnă Admin; • este o combinație de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
murit..." (Pastel)". Lui Bacovia și moartea-i eșuează, este un vîndut diavolului: "Perpetua aneantizare a lui Bacovia este o rană .profundă, existențială, o crestătură în propria sa carne. Răul său este viu și ia astfel o direcție. Pe verticalitatea Dumnezeu - Satan, Bacovia se orientează în jos, el coboară scara pe negativ. Această coborîre este bîntuită de viziuni halucinante, infernale: flori carbonizate, ploi negre în miros de arsură". Ca în poema Negru. Poetul este în fața civilizației, un retractil, o refuză, îi întoarce
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
apoi de posibilitatea existenței răului întrupat în lume cosmică; • semioza teologică, instituită între Dumnezeu și Adam, care va genera în lumea abia creată primele semne ale minciunii, ca virtualitate arhetipală; • semioza antropologică, stabilită de comunicarea dintre personajele lumii primordiale Eva, Satan și Adam, pe de o parte cu Dumnezeu, pe de altă parte; această comunicare va fi responsabilă pentru activarea și răspîndirea germenelui minciunii într-o lume terestră, care, desprinsă de Eden, tocmai urma a se naște. Să urmărim desfășurarea celor
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
opozant? Ceea ce, așa cum rezultă din situația actuală a omului căzut care încearcă tot mai grav să îl mintă pe Dumnezeu, sau, și mai rău, să îi respingă existența, să îi hulească opera sau să se alieze în mod deschis cu Satan pentru a distruge această operă s-a și întîmplat, de fapt, în realitate. Încercările de răspuns asociate acestor confocale întrebări au generat două alternative extreme, pe care dogmatica și filosofia morală a libertății le-au disputat în decursul timpului, nu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
prilejuit de apariția în scenă a șarpelui, "mai șiret decît toate fiarele cîmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu" [Facerea, 3:1]. Existența acestuia, anterioară celor două personaje umane, simboliza conform mitului biblic prezența întrupată a răului în lume. Diavolul, Satan(a) sau Lucifer înaltul înger căzut își ascundea chipul sub o formă mincinoasă; căci, o minciună implicită poate fi descoperită în această mascare de identitate, știut fiind faptul că în esență șarpele era asociat cu simbolul înțelepciunii 12. Șiretenia diavolului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fi cu adevărat o falsificare, întrebarea poate fi o insinuare a ei. Un exercițiu de (socio)logică a minciunii se derulează în continuarea scenariului biblic. Puterea de ocultare a limbajului simbolic, dublată de "dialectica șireteniei" (reservatio mentalis), este utilizată de Satan pentru a ascunde: • semnificația adevăratei morți a omului moartea spirituală pe care ruperea de Dumnezeu o presupune, semnificație infirmată de șarpe printr-o "nevinovată" și aparent adevărată constatare: Atunci șarpele a zis către femeie: "Nu, nu veți muri!"" [Facerea, 3
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a zis către femeie: "Nu, nu veți muri!"" [Facerea, 3:4]; • consecințele pe care cunoașterea binelui amestecat cu răul, cunoaștere încă nepotrivită pentru stadiul de evoluție a primilor oameni, sînt puse sub semnul îndoielii prin comentariul imediat următor al lui Satan: "Dar Dumnezeu știe că în ziua în care veți mînca din el, vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscînd binele și răul" [Facerea, 3:5]. Tocmai în tactica pe care șarpele o utilizează avem cel dintîi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscînd binele și răul" [Facerea, 3:5]. Tocmai în tactica pe care șarpele o utilizează avem cel dintîi exemplu al pericolului pe care amestecul dintre bine și rău îl presupune. Satan trișează amestecînd adevărul cu minciuna și transformînd acest "amestec" într-un instrument de putere pus în slujba exclusivă a răului: este instrumentul "falșilor dascăli", care știu că un adevăr poate ucide un om mai ușor decît o minciună. Exact acest
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
păcatului făptuit omul nu va muri în sensul propriu al cuvîntului. El va trăi ca pămîntean hărăzit să ignore în ce măsură existența sa este îndatorată mai degrabă adevărului decît minciunii, binelui decît răului. Într-o atare situație ontologică, nici Dumnezeu, nici Satan nu minte. Spunînd că (nu) vor muri, fiecare dintre cei doi oponenți s-au raportat altei dimensiuni a existenței umane, care îi interesează sau pe care o controlează cu predilecție: cea spirituală sau cea trupească. Dumnezeu ar putea să controleze
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
altei dimensiuni a existenței umane, care îi interesează sau pe care o controlează cu predilecție: cea spirituală sau cea trupească. Dumnezeu ar putea să controleze trupul omului, dar, dată fiind efemeritatea lui, nu este interesat să o facă. În schimb, Satan se străduie din răsputeri să controleze sufletul omului și, prin utilizarea unor rafinate minciuni adresate trupului, adesea el reușește să o facă. Pe de o parte, sugestia lui Satan că, mîncînd din pomul cunoașterii binelui și răului, oamenii vor fi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fiind efemeritatea lui, nu este interesat să o facă. În schimb, Satan se străduie din răsputeri să controleze sufletul omului și, prin utilizarea unor rafinate minciuni adresate trupului, adesea el reușește să o facă. Pe de o parte, sugestia lui Satan că, mîncînd din pomul cunoașterii binelui și răului, oamenii vor fi "asemeni lui Dumnezeu" insinua că astfel ei vor putea contempla universul, spre a-i cunoaște tainele, de la nivelul tronului Creatorului însuși. Păcatul originar echivalează, așadar, cu construirea unui (auto
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
condamnat la libertate". Adevărat este acest lucru dacă luăm în seamă odată cu Sfîntul Grigorie de Nissa că: "Păcatul înseamnă în același timp și afirmarea și pierderea libertății" [Galeriu, 1991:87]. Pe de altă parte, însă, spunînd: "Veți fi ca Dumnezeu", Satan nu minte, ci doar amăgește; căci, într-un anume sens, după săvîrșirea păcatului, Adam și Eva au început să cunoască lumea așa cum este, cunoaștere pe care constatarea propriei goliciuni o sugerează simbolic. Această cunoaștere nu înseamnă însă că omul a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au năpădit pămîntul după cădere 13. Citarea cuvîntului Scripturii este utilizată în egală măsură și de adevăratul învățător și de cel fals. Astfel, așa cum menționează Sfîntul Ioan Scărarul: "Înainte de păcat, îngerul avertizează: Fiți cu luare aminte, Dumnezeu judecă cu dreptate!". Satan însă îndeamnă: "Îndrăzniți, Dumnezeu este este milostiv și vă va ierta!". Fiecare dintre ei va cita texte doveditoare, primul dreptei judecăți, celălalt, milosteniei. Odată păcatul comis, îngerul va consola: "Să nu cazi în deznădejde, Dumnezeu este milostiv și iartă; căiește
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în același timp harul de a fi crezută. Și atunci, oamenii vor trece pe lîngă prevestirile ei, luîndu-le în derîdere. Drept care ne întrebăm: de ce nu au crezut protopărinții cuvîntul Domnului și l-au luat în seamă pe acela al lui Satan? Pentru că Dumnezeu nu ar fi putut să le inducă absoluta credință în adevărul cuvintelor sale? Nu, ci pentru că procedînd astfel Creatorul le-ar fi răpit de la bun început posibilitatea alegerii libere. Ca atare posibilitatea de alegere a răului a fost
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]