1,927 matches
-
Străpungîndu-o prin gemănare Cu tăciuni aprinși sau Înfocate Frigări, ș-În asemene stare Aflîndu-să purure va pate!... O, voi muieri pre slabe dă minte, Luați sama la heste cuvinte!” Femeia modistă (la modă!) Începe să devină ținta unor lungi poeme satirice, cum este acela, sub formă dialogată, localizată (după Ignacy Kraiki) de Costachi Stamati: Dialogul unui holtei cu un boiernaș avut, Însoțit cu o coană de Înalt neam. Femeia la modă e scandalizată de vorbele groase ale bărbatului și, cînd pleacă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a se adapta condițiilor vieții burgheze, fără a se dezice de esența lui, fără a abdica de la misiunea pe care o are. G. Călinescu nu se rezumă însă la atât; el îmbogățește literaturanoastră în care intelectualul era oarecum idealizat (accentele satirice îi vizau mai ales pe impostori, pe semidocți), cu o nouă tipologie, supunând unui rechizitoriu distrugător pe intelectualii "pietrificați de cultură", dar conformiști și poltroni, pe reprezentanții acelei intelectualități pe care lașitatea a determinat-o să colaboreze direct sau indirect
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
păstor indian, monarh egiptean, scrib, patrician, călugăr, medic francez, profesor universitar român. În romanele lui Tudor Arghezi, supranaturalul este prezent prin lărgirea cadrului în spațiu și timp. În Cimitirul Buna-Vestire, fantasticul se constituie în ideea explicitării unei moralități. Câteva portrete satirice alcătuiesc prima secțiune, alte portrete sunt în legătură cu Unanian, intendent al cimitirului, sau cu reîntoarcerea celor plecați dintre vii. Nu provoacă panică posibilitatea învierii morților, ci atitudinea statului, familiei sau bisericii față de acest eveniment, iar în romanul Ochii Maicii Domnului, personajul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ori mai îngrozitoare decât pericolul prezent. Neliniștea pe care ne-o provoacă previziunea răului este mai de nesuportat decât răul însuși pentru că imaginația alimentează nemijlocit groaza. Mânia este un entuziasm întors pe dos. De aceea, constituie sursa unei mari poezii satirice. Este doar de ajuns ca mânia să fie dezinteresată, așa cum trebuie să fie și entuziasmul. Altfel, mânia este o scurtă nebunie. Irascibilii devin, ce-i drept, repede mânioși, mâniindu-se pe cine nu trebuie și mai mult decât trebuie. Dar
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
al societății pe care bătrânii de soiul lui au dreptul de a-l pretinde. Scrierile lui sunt puține la număr. O comedie în trei acte Buna educație, un număr mic de poezii meditative și umoristice, epigrame, fabule și o poezie satirică mai lungă: Fă-mă tată să-ți samăn sau Căftănitul de țară la București. De vor mai fi și altele nu știm. Se spune că reprezentarea comediei au avut un succes relativ destul de mare, iar din poezii cea din urmă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stricată). Trupa, venită din Rusia și compusă din vro 6 inși (toți barbați), are un repertoriu caracteristic, care atinge numai viața casnică și religioasă a evreilor. Astfel joi în 19 august s-a jucat: 1) "Lumea ca un paradis" (cîntecel satiric), 2) " Filozoful amorezat și hasidul (habotnicul) luminat", dialog, 3) "Socrul și ginerile", 4) "Fișel harabagiul cu rândașul său Sider", comedie. Despre piese avem puțin de zis, ele nu prezintă vrun mare interes dramatic, dar jocul actorilor a fost escelent. Astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în 13 {EminescuOpIX 250} noiemvrie o adunare generală și în 31 decemvrie serbarea ajunului anului nou - amândouă împreunate cu declamație și muzică. În 15 aprilie st. n. s-a serbat iubileul de 5 ani al societății prin reprezentarea unei piese satirice "Floarea tinerimei române din Viena", în 3/15 mai, în memoria acestei zile însemnate din istoria românilor s-a făcut o escursiune în corpore la Hinterbruhl, lângă Moedling. Afară de aceste, după închiderea părții oficiale a fiecărei ședinți, urma în genere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
corpore la Hinterbruhl, lângă Moedling. Afară de aceste, după închiderea părții oficiale a fiecărei ședinți, urma în genere așa numita "parte socială", în care se cântau per turnum poezii românești, se esecutau pe instrumente piese naționale și se cetea foaia umoristică - satirică a societății, "Urzica ". În localitățile cabinetului de lectură al "Romîniei june" a stat la dispoziția membrilor foile și biblioteca. Tot aici mai mulți membri au avut locuința gratis. Societatea nu lasă pe membrii săi, în cazuri de lipsă materială, să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adăogirea unei sufixe, fie pre altă cale. Acuma d-nii scriitori căutau a altoi limbei noastre fizionomia alteia cu totului străine de ea și prin acest soi de cultivare a limbei au ieșit la lumină fenomene cari au dat ocazie penelor satirice să facă haz de jurnalistica de peste Carpați, care altfel în privirea onestității politice merită mai mult respect decât gazetele noastre. Înainte de toate scriitorii românești din Ardeal ignorau, unii cu, alții fără intenție, următorul lucru. Limba noastră nu e nouă, ci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ani și a căror exercitare a puterii în timpul celei de-a Cincea Republici, devenise tot mai autocratică având în vedere poziția importantă a președintelui în cadrul acestui sistem.10 Mai ales, Valéry Giscard d'Estaing fusese satirizat fără milă de către reviste satirice precum Le Canard Enchainé pentru presupusele lui revendicări monarhiste. Descentralizarea și regionalismul, așadar, au fost două teme destul de potrivite pentru distincția dintre opoziția de stânga și guvernul de dreapta. Un al treilea factor a fost că, spre sfârșitul anilor 1970
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
autoritate"). 46 Legea din 3 ianuarie 1975 cu privire la informatică, fișiere și libertăți; legea din 17 iulie cu privire la libertatea accesului la documentele administrative; legea din 11 iulie 1979 cu privire la motivarea statului administrativ. 47 Giscard a fost pamfletat fără milă de către reviste satirice precum Le Canard Enchainé datorită stilului său de guvernare monarhal. 48 Printre alți factori s-au aflat stilul monarhal a lui Giscard și bănuielile de corupție și comportament imoral . De exemplu, faptul că a acceptat cadouri în diamante și trofee
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
dualități specifice acestei epoci. Percepțiile medievale asupra femeii erau frecvent polarizate între două extreme, a laudei sau a condamnării, femeia era fie „hominis confusio”31, fie „sprijinul și raiul și plăcerea”32, așa cum apare definită în Povestirile din Canterbury. Accentele satirice se îmbină cu tonul laudativ, se merge de la panegiric până la invectivă directă. Sunt și critici literari care au încercat să tempereze aceste polarități, afirmând că textele misogine nu trebuie întotdeauna interpretate literal, ele mai curând înfățișau tendința medievală de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Keynes, Oxford University Press, London, 1966, p. 564. 487 E. Talbot Donaldson, The Masculine Narrator and Four Women of Style, în Speaking of Chaucer, W. W. Norton & Company, Inc., 1970, p. 63. (trad. n.) 131 fără a folosi niciun cuvânt satiric, „o dublă satiră”488, asupra lui ca bărbat, cât și asupra ei ca membră a cinului monahal, cu un rol important de conducere. Tocmai pentru că se comportă ca o eroină din romane atrage simpatia tuturor, chiar și a naratorului, pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
M.P. Nilsson (G.G.R., II, München, 1951, p. 403). Cleombrotos: personajul și valoarea discursului săutc "Cleombrotos \: personajul și valoarea discursului său" Valoarea expunerii lui Cleombrotos a fost pusă la Îndoială Începând chiar cu personajul Însuși, care ar fi obiectul unei intenții satirice din partea celorlalți participanți la dialog și chiar din partea lui Plutarh 3. Mai Întâi, trebuie să spunem că nu avem alte lămuriri asupra identității personajului decât cele cuprinse În dialog (adică foarte puțin: este lacedemonian, Întors tocmai dintr-o călătorie În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
general bine pus la punct. N-a fost să fie așa și a fost nevoie de un nou început. Zăbovim o clipă asupra fostei Cooperative Agricole de Producție „Victoria Socialismului”. Despre această „colectivă”, precum și despre altele, au circulat următoarele versuri satirice: „Colectiva noastră-i mare/ Cine fură, acela are”. Și așa au furat și au împărțit colectiviștii averea agonisită de ei, după evenimentele din 1989, și praful și pulberea s-au ales de munca lor de patruzeci de ani. Primarii comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dualități specifice acestei epoci. Percepțiile medievale asupra femeii erau frecvent polarizate între două extreme, a laudei sau a condamnării, femeia era fie „hominis confusio”31, fie „sprijinul și raiul și plăcerea”32, așa cum apare definită în Povestirile din Canterbury. Accentele satirice se îmbină cu tonul laudativ, se merge de la panegiric până la invectivă directă. Sunt și critici literari care au încercat să tempereze aceste polarități, afirmând că textele misogine nu trebuie întotdeauna interpretate literal, ele mai curând înfățișau tendința medievală de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Keynes, Oxford University Press, London, 1966, p. 564. 487 E. Talbot Donaldson, The Masculine Narrator and Four Women of Style, în Speaking of Chaucer, W. W. Norton & Company, Inc., 1970, p. 63. (trad. n.) 131 fără a folosi niciun cuvânt satiric, „o dublă satiră”488, asupra lui ca bărbat, cât și asupra ei ca membră a cinului monahal, cu un rol important de conducere. Tocmai pentru că se comportă ca o eroină din romane atrage simpatia tuturor, chiar și a naratorului, pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ocazia de a ne descrie bolile și medicii, numeroși, ai Lăpușneanului. Îl face însă pe el pseudo-doctor când dă doamnei sale un „leac de frică” teribil: capetele boierilor. Mulți autori au părere rea despre medici. Arghezi scrie chiar o piesă satirică împotriva lor: Seringa. În Cimitirul Buna-Vestire medicii sunt complici cu groparii și primesc comision de la aceștia. Tratamentele costisitoare constau în injecții cu apă de la robinet. Este justificat, s-ar zice, scepticismul unei servitoare analfabete care, în loc de tratament medical, pune pe
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Școlarii tutoveni. „Revistă scrisă, desenată și susținută de școlarii din județul Tutova". Cum se întâmplă de obicei, debutam cu o poezie, Porecla. Reproduc ultima dintre cele șase strofe: „Nas-chiper" îmi zice / Și-i adevărat,/ Recunosc aice:/ îs cam piperat”. Filonul satiric revelat atât de... pregnant nu s-a pierdut pe drum: debutul editorial mi l-am făcut în 1954, cu un volum de versuri de aceeași factură, Centru înaintaș. Dar să nu anticipez. Colaborarea mea la Școlarii tutoveni a continuat cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
T. Emandi ș.a. * „Cel dintâi scriitor tânăr care s‐a format în această atmosferă - de la Florile Dalbe n.n. - a fost Victor Ion Popa. Era răsfățatul ședințelor literare în cadrul cărora se manifesta cu o participare vie la discuții și cu versuri satirice” - își aduce aminte G.G. Ursu în „Amintiri despre Academia Bârlădeanăʺ. El însuși, Victor Ion Popa preciza cu umor că făcea parte din „hălăciuga academicăʺ N‐am întâlnit publicate versurile satirice în cele 23 numere ale Florilor Dalbe apărute în 1919
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
manifesta cu o participare vie la discuții și cu versuri satirice” - își aduce aminte G.G. Ursu în „Amintiri despre Academia Bârlădeanăʺ. El însuși, Victor Ion Popa preciza cu umor că făcea parte din „hălăciuga academicăʺ N‐am întâlnit publicate versurile satirice în cele 23 numere ale Florilor Dalbe apărute în 1919, dar am găsit versuri de o sensibilitate aparte semnate de același Victor Ion Popa, naive și duios anecdotice, cum le numește Gruia Novac undeva, referindu‐se la Societatea Academia Bârlădeană
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Nestor (n. 1921) membru al Uniunii Scriitorilor din 1949 și colaborează la numeroase publicații: Albina, Tânărul scriitor, Revista de pedagogie, Ramuri, Revista literară, Școala bârlădeană, Radio. Valentin Silvestru, n. 20 oct. 1924 la Scânteia-Vaslui, m. la 16 nov. 1996, autor satiric, dramaturg, redactor la România liberă, Flacăra, Contemporanul, România literară, colaborator la publicații din 18 țări, în mare parte vizitate, și care începând cu ediția a II-a, devine sufletul Festivalului Umorului de la Vaslui. A impulsionat mult viața culturală vasluiană. Autorul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Vocea satului (Văleni-Vaslui), Convorbiri literare. Tip. Datini și obiceiuri de pe valea Tutovei, 1981, Cartea întâia a Racovei, 2004 și alte monografii valoroase. SILVESTRU Valentin n.20 oct. 1924 - m.16 nov.1996 .Studiază la Vaslui și Iași. Debutează ca autor satiric în 1940, în revista lui Tudor Mușatescu, Mitică, cu epigrame, iar în calitate de critic literar în 1943, cu un medalion Ibsen, în ziarul Ecoul, condus de Miron Radu Paraschivescu. Ca dramaturg, debutează cu comedia în trei acte "Cearta"(1949). A fost
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a unei țări devastate de sărăcie, care se ascunde sub enigmatica siglă R.M.? Câtă apă va mai curge pe Prut și pe Nistru, până în clipa când nu va mai trebui să recurgem la alegorii literare și parabole escatologice, la pamflete satirice și la scene din Bosch pentru a-i defini situația? Este întrebarea la care va trebui să găsim un răspuns rapid în anii ce vin. decembrie, 2000 Sinonime ale întunericului Câteva zile petrecute la țară, cele văzute, auzite și simțite
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
moda "jeans" la femei, moda "punk" la tineri; • preponderent prismă (pentru segmente de clientelă bine precizate). FUNCȚII SUPORTURI PRESĂ MEDII ECOU presă pentru copii; pentru familie, "curierul inimii"; presa artistică afiș, presă cotidiană, presă regională ANTENĂ cotidiane de informație, ziare satirice, presa underground, reviste enciclopedice, științifice TV, presa de informație, cinematograf AMPLI cotidiane de largă difuzare, presa de scandal radio, TV regionale, cotidiane FOCUS reviste politice, presa de afaceri presa de opinie PRISMĂ reviste feminine, reviste masculine, reviste de modă, reviste
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]