1,075 matches
-
bun, românesc etc.) și termeni care se pot actualiza, sau ca adjective, sau ca adverbe (frumos, urât etc.). În funcție de sintagma în care intră, termeni precum frumos, urât, încet, adânc etc. pot fi adjective: „Un mort frumos cu ochii vii/Ce scânteie-n afară” (M. Eminescu, I, p. 170) sau adverbe: „De te rogi frumos de dânsul/Îndestul e de hain.” (M. Eminescu, p. 109) La nivel morfologic identitatea specifică a adjectivului rezultă din dependența variabilei din structura bipolară a cuvântului de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
turbării răzbunarea.” (M. Eminescu) Aceste ipostaze intră în inventarul noilor unități lexico-gramaticale: adjectiv, substantiv. Caracteristici adverbialetc "Caracteristici adverbiale" Natura adverbială a gerunziului se manifestă în predominarea funcției de circumstanțial, la nivel sintactic: de mod, de timp, de cauză etc.: „Tresărind scânteie lacul / Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, / Las aleanul să mă fure.” (M. Eminescu) „Pe drum, având bucuria unui soare de toamnă așa de frumos, s-a răzgândit...” (M. Sadoveanu) Caracteristici adjectivaletc "Caracteristici adjectivale" Natura adjectivală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mic funcționar pe la pretură sau pe la gară...” (M. Preda, M. Sg., I, 53) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive: „Grațierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, afară de cazul când se dispune altfel...” (C.P.) • pronume: „Peste crengi scânteie stele, Farmec dând cărării strâmte, Și afară doar de ele Nime-n lume nu ne simte.” (M. Eminescu, I, 209) „Cu excepția mea toată lumea avea câini, dar nu discutam despre ei.” (O. Paler, Viața..., 110) „Dar ceea ce constatăm cu părere de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pepenele copt În cuibar sunt ouă zilnic câte nouă. Eu adun încet zece în caiet. Săptămâna florilor de Elenă Dragoș Luni, în grădiniță mea, S-a ivit o viorea. Marți a răsărit bujorul Căruia-i dusesem dorul... Miercuri vine garofița, Scânteindu-și cununița. Joi, pansele s-au deschis, Sub zănatecul cais. Vineri galbene lalele Înflorit-au blând și ele. Sâmbătă lângă un tei, Vezi un pâlc de stânjenei. Iar duminică în zori Margarete și ciori, Prin seninul adierii, Țes cămașă primăverii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a descuraja evaziunea fiscală. El crede că, la 5%, nu se mai complică nimeni să lucreze la negru. Nu mai are sens. «L-am chemat înainte de 2012 pe Viorel Popescu de la TVR 2 și i-am spus: La fostul IAS Scânteia, se aduce grâu din Ungaria, se basculează aici și vin alte tiruri care încarcă și duc în țară. A venit Viorel Popescu, a filmat, i-a prins în flagrant. Am anunțat și Poliția, și pe cei de la SRI. „Gata, mergem
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de impresii. Romanul naturalist a folosit, într-un mod extrem de interesant, combinația dintre determinantul un și substantivul deverbalizat (un freamăt al penelor albe, o scânteiere a fildeșului, un tropăit al turmei...) în care genitivul apare ca subiect (penele freamătă, fildeșul scânteiază...). De exemplu: "Era oare cu putință [...] ca tot orizontul acestui oraș populat și activ să fie orizontul cetății blestemate, zărită într-o străfulgerare sângerie în noaptea sosirii ei?"240 "Un soare urca într-o pulbere de raze."241 "Fu o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deverbalizate" se caracterizează prin: 1) relația morfologică și semantică pe care o întrețin cu un verb (a fremăta → freamăt); 2) faptul că se combină cu aceleași grupuri nominale ca verbul și le conferă aceleași roluri: dacă nu ar fi *Disperarea scânteiază, nu ar exista nici *Scânteierea disperării... Când verbul este intranzitiv, genitivul este obligatoriu interpretat ca subiect ("genitiv subiectiv", ca în exemplele date); când verbul este tranzitiv, genitivul poate fi interpretat și ca un complement de obiect ("genitiv obiectiv": revendicarea concediilor
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în limba franceză, subiectul este, prin definiție, un element care domină domeniul sintactic în care apare (în frază sau în grupul nominal), în cazul de față subiectul pare să fie dominat de elementul verbal. Dacă scriem penele fremătau sau fildeșul scânteia, desemnăm un predicat de tip procesiv pentru obiecte stabile (penele, fildeșul...); dacă scriem o scânteiere a fildeșului sau un freamăt al penelor, punem în prim-plan procesul în sine sau mai degrabă impresia provocată de acest proces, subiectul devenind mai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
scriitor sau a operei sale. Bineînțeles, și în prima categorie erau produse defăimări ale celor vizați. Primele cereri de epurare nu au venit prin ziarul comunist Scînteia, ci prin oficiosul unui partid democratic, PNȚ, adică prin Dreptatea. Înainte de apariția ziarului Scînteia, la 19 septembrie 1944, Dreptatea cerea demascări și epurări în cultură. S-au propus mai multe criterii după care ar fi urmat să se realizeze acest proces. Dar, după cum notează Ana Selejan, "singurul criteriu operant era colaborarea cu fosta dictatură
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
capabil să pună munte peste munte, să facă zid și să Întindă capcane. Pașa din Vidin, are o rară luciditate, crede că Țepeș are sclipiri de geniu inconstant, „cam intermitent”. Vlad Țepeș poate face și „una boacana”, dar de „scânteiat, scânteiază”. Domnul Valahiei se impune prin simțul realității, prin capacitatea de a vedea just proporțiile acțiuni și prin energia brațului. Țepeș aduce În luptă un popor vechi, Îndrăzneț, iute, optimist și vital, toată țara, copii, femei, lăutari, plugari, păstori, dar, mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în semn de admirație pentru om și pentru poet și de iubire pentru prieten”, la care Voiculescu îi răspundea: Când te-a lovit un prost sau un măgar Tu scoți scântei ca orișice amnar Cu diamantul să te-asemuiești: El scânteiază fără să-l lovești. (C. Păunescu, „Voiculescu epigramist”, în Argeș nr. 3,1980). Cum din 1927 Voiculescu are afinități pentru Gândirea lui Nichifor Crainic, fără însă a-l fi inspirat în realizarea Poemelor, entuziasmul ideologilor și teoreticienilor de aici exprima
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pe cât v-arată penele frumos, / ați fi curat o Pasăre Măiastră!" (Jean de la Fontaine, Corbul și vulpea) (f) "Colinde, colinde! E vremea colindelor, / Căci gheața se-ntinde / Asemeni oglinzilor / Și tremură brazii / Mișcând rămurelele, / Căci noaptea de azi-i / Când scânteie stelele." (Mihai Eminescu, Colinde, colinde!) (g) " Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până la cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
apoi de o fugitivă reamintire a scherzo-ului și a melodiei cantabile de la începutul părții a treia. Tema principală a finalului începe să se contureze. Ea se înfiripă la instrument tele de suflat: Dar căutările încordate care au făcut să scânteieze pentru o clipă această idee, nu au fost încă îndeajuns de rodnice. Revin accentele pătrunzătoare ale recitativului și, în sfârșit, după două acorduri care pun capăt dramaticei înfruntări, se aude la violoncele și contrabași o melodie caldă, cuceritoare. Cântecul se
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
exemplificată mai sus, se împletește cu cea a bucuriei. La începutul mișcării allegro ma non troppo tanto (coda), tenorul și baritonul, pe urmă soprana și altista, preamăresc încă odată bucuria. Corul proclamă: ,,Toți pe lume frați noi suntem”...bucuria năvalnică scânteiază din nou ca un fulger; ea cuprinde întreaga masă corală și orchestrală în aceeași expresie a dragostei și fericirii, ce va fi cucerită prin înfrățirea a milioane de oameni. ORCHESTRA SIMFONICĂ Orchestra simfonică cuprinde multe și felurite instrumente muzicale care
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Melancolic, ciobanul se sprijinea de fântână, nu departe de boii ale căror corne se coloraseră în purpura aproape stinsă a apusului. Câmpia fumega ca o mlaștină, iar lumina bătea cu o undă palidă coasta dealurilor. Aburi de ambră făceau să scânteieze vârfurile copacilor și toată suflarea zăpezii se înălța în adieri de aur spre soare. Caliciu desfăcut, el primea în rănile lui culorile pe care, în ceasurile bogate ale zilei, le răspândise cu mărinimie. Le lua și le ducea în mormântul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în mișcare. Hedi se uita țintă și cu cât se uita mai nemișcat cu atât i se înfățișau vedenii mai minunate. În fine se făcu noapte și fiindcă ea voia mereu să vadă și mereu fixa, parcă scăpărau stele și scânteiau înaintea ochilor. Mai întâi i-era frică, pe urmă îi plăcu și pironi mereu ochii până când începură s-o doară. Îi venea să plângă, dar Hedi nu plângea niciodată"*. Mustrările o tulburau; își închipuia că nimeni n-o mai iubea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
activiștii de partid au fost trimiși la sate pentru a le promite țăranilor o nouă împărțire a pământurilor, de această dată, dreaptă și rapidă. Pentru a-și arăta eficiența, comuniștii au coordonat împărțirea pământurilor fasciștilor de către țărani încurajând prin ziarul Scânteia această atitudine justițiară. în martie 1946, Guvernul Groza a emis o nouă reformă agrară prin care proprietățile mai mari de 50 de ha. să fie împărțite țăranilor. Măsura a fost menită să-i atragă pe țărani de partea comuniștilor, deoarece
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înțelepți, prin venele cărora ar fi curs un sânge cu adevărat românesc. Casa Scânteii. Altă clădire cu care se mândrește generația din vremurile mai vechi, dar la fel de blamată și împroșcată cu noroi, este Casa Scânteii, denumire dată după numele Ziarului Scânteia, cotidian reprezentativ al Partidului Comunist Român. Astăzi se numește Casa Presei Libere, despre care spun unii "specialiști", că reprezintă un exemplu de arhitectură stalinistă. Dar acești șobolani denigratori se folosesc din plin de acest edificiu reprezentativ al Bucureștiului. Clădirea este
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nu putem tăgădui asta, dar francezii sunt mai mult decât celelalte; iar cusurul acesta este atât de înrădăcinat în ei, încât devine, dacă nu o calitate, în orice caz un mobil care îi incită să producă și să acționeze, să scânteieze mai ales; de unde spiritul, parada de inteligență, patima de a-l întrece pe celălalt cu orice preț, de a avea fără greș ultimul cuvânt. Dar dacă vanitatea ascute facultățile, te ferește de locul comun și combate delă sarea, ea face
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și a dispărut. A doua zi, Domnul de Sauvigny, rugat de noi să se ducă la Rousseau și să-l întrebe ce a fost această ne cuviință, a fost peste măsură de uimit când Rousseau i-a spus, cu ochii scânteind de mânie, că nu are de gând să mă mai revadă vreodată, pentru că nu l-am dus la teatru decât pentru a-l da în spectacol, pentru a-l arăta publicului așa cum se arată fiarele la bâlci. Domnul de Sauvigny
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
stă în leagăn sau poate ești împins de altcineva...În timp ce continui să respiri, cu inspirații și expirații adânci, imaginează-ți ce poți să vezi când ridici capul...un cer albastru, limpede, te înconjoară, cu un avion mult deasupra, cu aripile scânteind argintiu în lumina soarelui. Poate că auzi păsările sau sunetul vocilor copiilor care se joacă. Ești în măsură să vezi deasupra vârfurile copacilor; poți vedea acoperișurile sau turla bisericii din depărtare... În timp ce continui să respiri adânc, să treci în revistă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
că împingi pe altcineva...În timp ce continui să respiri adânc, să inspiri și să expiri, imaginează-ți ce poți să vezi când te uiți în sus...un cer albastru, limpede, te înconjoară, cu un aeroplan deasupra, la mare înălțime, cu aripile scânteind argintiu în lumina soarelui. Poate auzi păsările sau sunetul vocilor copiilor care se joacă. Poate ești în stare să vezi deasupra vârfurile acoperișurilor sau turla bisericii în depărtare... Respiră adânc și regulat și, în timp ce faci acest lucru, observă orice disconfort
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
străveziu la față și alb cum e ceara. Giulgiul vânăt pe care îl poartă ne dă senzația stranie de moarte. Impresia eroinei e aceea de frumusețe îngerească, din vis, streină de lumea noastră: Un mort frumos cu ochii vii Ce scânteie-n afară. Apariția lui extraordinară „îngheață” pe cine o vede. A doua oară apare într-o înfățișare contrară: înveșmântat în negru și dogorind de flacăra cerului. După simulacrul îngeresc, simulacrul demonic. Impresia pe care o face e de astă dată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu e părăsită. Poetul este "somat" de tainice puteri să o redea vieții, miracolului ei nesfârșit, dezvăluindu-i esența nepieritoare. "Zvârlit în tenebrele neștiutului, el se întoarce în lume, dar nu așa cum a plecat: pe curbura gândului său urmează a scânteia zgrăbunțele smulse din invincibilul lucru în sine"29. Dar tocmai în această smulgere (și am văzut ce semnificație comportă ea în deschiderea noii perspective) lumea e pierdută, lumea deja-dată, configurată, imaginată în datele ei imediat explicite. Singura lume care apare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
NA); schizo-,-schiză "a împărți" (cf. gr. σχίζω, -ειν vb. "a separa"): med. ro. schizoidie, s.f. (cf. fr. schizoidie, s.f./en. schizoidia); scifi-/scifo- "cupă, pâlnie" (cf. gr. νσκύφος, -ου s.m. ,,cană"); scinti-/scintilo- "scânteie" (cf. lat. scintilla,-ae s.f. "scânteie"): med. ro. scintilator, s.m. (cf. fr. scintillateur, s.m.; en. scintillator); sclero- "dur, duritate" (cf. gr. σκληρός, -ά, -όν adj. "tare, dur; dureros): med. ro.scleroză, s.f. (cf.fr. sclèrose s.f.; en. sclerosis); scolio- "curbat" (cf. gr.σκολιός, -ά, -όν adj. "curbat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]