4,770 matches
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ÎN MII DE PETALE Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ÎN MII DE PETALE autor, Bertoni D Albert În mii de petale, iubito Te scalzi, și aș vrea uneori Frumoaso, nebuno, ispito, Să fiu o petală din flori... Mă pierd în doi ochi de smarald Umilă petală ce sunt Ești taină cu sufletul cald Femeie, cu trupul tău sfânt Iar buzele-ți, două ispite Șoptesc
ÎN MII DE PETALE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382994_a_384323]
-
Petală, petale, să fim... Ca două - ancestrale sinapse Prin zbucium și patos, iubim La tălpile tale, covor Voi sta așternut totdeauna De faci doar un pas mă-nfior Și plânge petala întruna Din flori, sunt o simplă petală Cu care te scalzi uneori Frumoaso, ispito florală În mii de petale de flori. foto: internet 04.06.2015 Focsani Referință Bibliografică: ÎN MII DE PETALE / Daniel Bertoni Albert : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2232, Anul VII, 09 februarie 2017. Drepturi de Autor
ÎN MII DE PETALE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382994_a_384323]
-
rece de spital cu gândul la soțul ei pe care-l aștepta neștiind cum va reacționa la aflarea veștii. Noaptea și-a tras cortina peste sufletul ei obosit, iar somnul a venit dar nu a poposit pe genele ei umede scăldate-n lacrimi. În salon mai erau patru doamne care dormeau adânc. Dimineața a venit cu lumina-i blândă la fereastra spitalului, iar soarele-si revărsa razele fierbinți printre perdele, dar ea cu capul cufundat în pernă ofta necontenit. Lumea începe
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
Publicat în: Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017 Toate Articolele Autorului O să-ți aduc în dar zăpezi rănite, Frumoasă doamnă-a marilor tăceri, Acum, cînd ghiocei fac nunți cernite Din primăvara fără rost spre ieri. Cînd trupul tău frumos, scăldat de soare, Se va-mbrăca în verde și în flori, Eu, în hlamida albă, de ninsoare, Am să-ți apar cu un alai de nori. Vei fi uitat de-acum omătul moale, Pe care l-am tot plîns ca doi
VERDE CRUD de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383064_a_384393]
-
acei ce-n anii mei loveau cu-al urii par. Nu am vărsat o lacrimă-n zadar, ci iar și iar zâmbind m-am avântat. Un patos cald mi-am zugrăvit pe chip când în nisip eram pus să mă scald. Iar râsul meu din bucurii cernut s-a prefăcut în splendid curcubeu. Și-am ars intens știind că orișicând în orice gând pot avea țel și sens. Anatol Covali Referință Bibliografică: Încerc Eu nu m-am frânt / Anatol Covali : Confluențe
ÎNCERC EU NU M-AM FRÂNT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383103_a_384432]
-
copilă în «unda fermecată» pentru a-i aduce chipul iubitului. Sunt dus în buchete, în casele cucoanelor, dar mă simt artificial, așa cum artificiale și convenționale sunt privirile, cuvintele și gesturile lor.” Îngerul și demonul: „Nu mai putem veni cu seninul «scăldați în foc de soare, plutind în adevăr», fiindcă mulți nu mai au nevoie de adevăr, de lumină. Preferă un paravan între ei și alții urzit tot mai mult cu fire de întuneric.” Visul: „Nu mai înlesnesc întâlnirea îndrăgostiților din lumi
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
Mihalache, publicat în Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016. Cum poate scrie omul veșnicia Când timpul prin iubire se măsoară Și-n ochii neputinței se strecoară Secunda care-și plânge agonia? Un farmec blând tăcerea împresoară, În suflete se scaldă elegia Și-n haina serii curge fantezia, Doar liniștea din stele mai coboară. Să-ți fie clipa candelă cerească Iar visul să-l îmbraci în amintiri, Să porți pe brațe taina îngerească Și s-o ascunzi mereu în nemuriri. Căci
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
putea-va să cunoască Doar timpul care arde în iubiri. Citește mai mult Cum poate scrie omul veșniciaCând timpul prin iubire se măsoarăși-n ochii neputinței se strecoară Secunda care-și plânge agonia?Un farmec blând tăcerea împresoară,În suflete se scaldă elegiași-n haina serii curge fantezia, Doar liniștea din stele mai coboară.Să-ți fie clipa candelă cereascăIar visul să-l îmbraci în amintiri,Să porți pe brațe taina îngereascăși s-o ascunzi mereu în nemuriri.Căci inima putea-va să
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
mănâncă, te rog, -femeia a pus palma ei peste mâna lui, bărbatul a tresărit, îi făcea bine mângâierea femeii, simțuri de mult adormite se trezeau încet la viață. A pus și el palma peste a femeii, ochii lui mari se scăldau în apele verzi ale ochilor femeii. Privirea lui caldă o învăluia plăcut, într-un gest de abandonare a propriei ființe, a pus capul pe umărul bărbatului. Era obosită, trecuse secole de când nu mai simțise sprijinul unui bărbat; uitase cât este
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385346_a_386675]
-
deschise și se întorc strămoșii acasă, Moșii de Sânziene. În Noaptea de Sânziene înfloresc sânzienele. Dacă dormi cu ele sub pernă, îți arată ursitul, dacă le prinzi în păr ori le pui în sân, ești drăgăstoasă tot anul, dacă te scalzi în roua lor, ești frumoasă și dragă cui vrei tu. Plante oracol, plante magice, plante tămăduitoare, sânzienele sunt ipostaze vegetale ale zânelor cu același nume... “Du-te Soare, vino Lună, Sânzienele îmbună,/ Să le crească floarea floare,/ Galbenă, mirositoare,/ Fetele
Bate la poartă Noaptea de Sânziene…. [Corola-blog/BlogPost/92417_a_93709]
-
să ducem flori la biserică. Se spune din bătrâni că, aceia care vor ține postul negru vor fi feriți de boli tot anul și vor avea belșug și spor în toate. Cine poate și are curaj, e bine să se scalde în râuri pentru a fi sănătos tot timpul anului, iar seara să se meargă la biserică pentru trecerea pe sub Sfântul Aer, procesiune simbolizând suferința prin care a trecut Îisus pe drumul Crucii. Tot în Vinerea Mare, nu se consumă oțet și
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
altor confrați de mișelie, dă-i repede cu adeziunea la P.M.P., trambulină spre primărie sau spre Palatul Victoria. Ce ciudat! Dintotdeauna saltimbancii s-au bucurat de simpatia norodului! Dar, e vremea ca Traian Băsescu să înțeleagă că nu se poate scălda de două ori în aceeași apă - ca să-l cităm pe Heraclit. E vreme ca unii din mizerabilii care ne conduc să priceapă aceasta! Pentru că, nu mai devreme de zilele trecute, aceștia au votat, în majoritate, împotriva unei instituții care ar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93012_a_94304]
-
în lumea de unde pornisem mai puteam găsi frunți arse de sudoare dar neîntinate - mâini bătătorite de muncă dar gata oricând să se întindă spre ajutor - suflete încovoiate de mizerie, dar pline de lumină, atunci când necazurile le dau răgaz să se scalde în aurul înțelepciunii sănătoase”. Antinomia „miresme” - „păcătoșenii” își are rădăcinile în concepția noastră creștină, în puterea de a discerne lumina de întuneric, frumosul de urât, moralul de imoral etc. Important este să poți discerne, la timp, găsind cărarea cunoștinței: „M-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93324_a_94616]
-
creației lui Eminescu - „chipul infinitului din noi”, cum l-a numit unul din urmași - Adrian Păunescu. În al doilea rând, pentru că auzind sintagma „parfum de tei” și văzând pe ecran „linden blossom”, mi-a ajuns parcă în nări mireasma care scaldă Bucureștiul în vremea aceasta. Teii pe care i-a pomenit și Marin Sorescu în poezia „Eminescu nu a existat”, cu care Emil Boroghină a încheiat magistral recitalul. Apoi pentru că îmbrățișându-l pe Emil Boroghină, mi-am îmbrățișat copilăria petrecută pe
EMIL BOROGHINĂ cu recitalurile SHAKESPEARE şi EMINESCU în Statele Unite şi Canada [Corola-blog/BlogPost/93334_a_94626]
-
Românească (1841) - de când Opitz în versurile sale, vechi de formă, dar nouă de idei, cântă numele românilor și pentru exemplificare citează secvențe privitoare la limba română, la datinile românești și la înfățișarea fizică a celor mai vechi locuitori ai tărâmurilor scăldate de apele Ampoiului.” Martin Opitz, părintele literaturii germane, care, zăbovind doi ani - 1621-1622 în Alba Iulia, la curtea prințului transilvan, Gabor Bethlem, ca profesor de interpretare a textelor filozofice latine și eline, la Academia zisă de obște, a creat două
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
a lui G. Călinescu (care afirmă că ,,portretul este fiul maliției”, îi face un portret memorabil lui Mateiu Caragiale, iar despre Ion Creangă lansează imaginea ,,bivolul de geniu”, care scrie în bojdeuca sa îmbrăcat într-o cămașă lungă și largă, scăldat în sudori..., imagine devenită ,,bun de manual școlar”). Eugen Simion reliefează că, în genere, criticul român este ,,un bun portretist, iar acest fapt se vede și în studiul d-lui Dorin N. Uritescu”, pentru a sublinia, apoi, foarte clar: ,,...Această
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
-i umple cu amar izvorul durerilor, nici patriotul român, gospodarul de frunte al localității, Sain Mândrescu, cel care, împreună cu soția-i Mărioara, a pus cea mai darnică mână de ajutor la înveșnicirea martirilor, prin înălțarea respectivului semn comemorativ. Cu ochii scăldați în lacrimi și inima plângând de durere, a evocat drumul spinos al consătenilor săi - Constantin Isac, care a avut norocul să se salveze din masacrul din februarie 1941 de la Lunca, și al lui Florea Sainciuc, deportați apoi în Rusia, în
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SĂ VINĂ PRIMĂVARA Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2242 din 19 februarie 2017 Toate Articolele Autorului SĂ VINĂ PRIMĂVARA Pe-un cireș scăldat în soare, Stau, bătând din aripioare, Un june de pițigoi C-un sfătos de vrăbioi... Spune, frate vrăbioi, Că vestit ești printre noi, Tu spui lucrurile drept Și esti cel mai înțelept: Când o să apară iară Mult dorita primăvară? Am
SĂ VINĂ PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383156_a_384485]
-
știu cât mă doreștiAmoru-mi să te cearnă... XIII. ÎN MII DE PETALE, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017. ÎN MII DE PETALE autor, Bertoni D Albert În mii de petale, iubito Te scalzi, și aș vrea uneori Frumoaso, nebuno, ispito, Să fiu o petală din flori... Mă pierd în doi ochi de smarald Umilă petală ce sunt Ești taină cu sufletul cald Femeie, cu trupul tău sfânt Iar buzele-ți, două ispite Șoptesc
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
tot nectarul din ei Rămâne-voi fără de cuget Și fără de ei - dumnezei Să-ți stau îngropat între coapse Petală, petale, să fim... Ca două - ancestrale sinapse Citește mai mult ÎN MII DE PETALEautor, Bertoni D Albertîn mii de petale, iubitoTe scalzi, și aș vrea uneoriFrumoaso, nebuno, ispito,Să fiu o petală din flori...Mă pierd în doi ochi de smaraldUmilă petală ce suntEști taină cu sufletul caldFemeie, cu trupul tău sfântIar buzele-ți, două ispiteșoptesc prin petale de flori:"- Hai, vino
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
colega, crezând că toate țările astea de la apus sunt niște... Slavii. A rămas mut domnul Arsu și, în hohotele clasei, i-a șoptit calm: - Bine, treci la loc! Altădată, tot la geografie, era vorba despre Grecia și mările care-i scaldă țărmurile. La hartă era Dică, talentatul povestitor cu idei originale. - Mai departe, Dică, l-a întrebat domnul Arsu. - Mai departe... este Marea Ionică. Dică a pronunțat numele mării cu accent pe i. Marea Ionică, mă! Cu accent pe o, l-
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. O să-ți aduc în dar zăpezi rănite, Frumoasă doamnă-a marilor tăceri, Acum, cînd ghiocei fac nunți cernite Din primăvara fără rost spre ieri. Cînd trupul tău frumos, scăldat de soare, Se va-mbrăca în verde și în flori, Eu, în hlamida albă, de ninsoare, Am să-ți apar cu un alai de nori. Vei fi uitat de-acum omătul moale, Pe care l-am tot plîns ca doi
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
aceeași mică stradă, Pe care te vegheam sub ger, sub ... Citește mai mult O să-ți aduc în dar zăpezi rănite,Frumoasă doamnă-a marilor tăceri,Acum, cînd ghiocei fac nunți cerniteDin primăvara fără rost spre ieri. Cînd trupul tău frumos, scăldat de soare,Se va-mbrăca în verde și în flori,Eu, în hlamida albă, de ninsoare,Am să-ți apar cu un alai de nori. Vei fi uitat de-acum omătul moale,Pe care l-am tot plîns ca doi
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
emoție, asemenea cuiva nevoit să se exprime Într-o limbă prea puțin cunoscută, cuprins de groaza că nu va fi Înțeles. — Lasă-ne să ne Întoarcem. Dumneata pricepi durerea surghiunului. Te-am auzit. Chipul de aramă strălucea În lumina torței, scăldat În lacrimi. Dante surprinse o mișcare ușoară a lui Veniero, care Își recăpăta simțirea. Acum Își deschisese larg ochii și Îl fixa. Dar privirea parcă Îi trecea prin trupul său, pentru a ajunge la Antilia, aflată În spate. O privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Tocmai ați aflat părerea unui teolog. * Aproape am alergat până În cameră, grăbit să deschid computerul la litera W. Ceva nu-mi suna mie bine la acest doctor Wagner și vroiam să mă lămuresc cine e și În ce ape se scaldă. Surpriză Însă: din pagina lui lipsea orice referire biografică. Existau doar fotografia și numele: Wagner, Oscar. Nimic despre studii, profesie, titluri, activitate, ca la toți ceilalți. În schimb, se afla acolo un text, dar nici un indiciu dacă autorul său era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]