1,144 matches
-
Cînd ți se par un flăcău sau o fată mai frumoși ca de obicei e semn că-n anul acela se vor căsă tori. Să nu mănînci pîne uitată, că nu te mai însori: rămîi uitat ca pînea. Cînd se scarpină vita de casă, fata sau flăcăul din casă se va mărita sau se va însura. Nu e bine să dai cu mătura peste picioare, că nu te mai măriți. Fata care a sta pe un scaun cu un picior, dar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
băieților, fetele ajung să-și apere sânii cu și mai mare îndârjire. Chiar și la vârste mai înaintate, o astfel de fată poate fi văzută vorbind cu un bărbat și ducând mâna peste piept, către brațul opus, pentru „a se scărpina“ sau „a se ține“; acest gest sugerează o apărare subconștientă a sânilor... De ce sunt bărbații interesați de sâni? Răspunsul este mai vechi decât întrebarea. Pe vremuri, bărbații știau să-și aleagă o femeie sănătoasă și fertilă după două aspecte: fund
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Alții consideră că a spune „Te iubesc!“ este un prag major al vieții, echivalent cu logodna sau renunțarea la propriile interese. Sfaturile binevoitorilor Un bun psiholog poate detecta cu ușurință caracterul influențabil al unei persoane. De exemplu, dacă psihologul se scarpină brusc la ureche, acea persoană se va scărpina la rândul ei, de aceeași parte, ca în oglindă. Într-un cuplu, se poate întâmpla ca unul dintre parteneri să fie deosebit de influențabil; când se duce pe acasă, capătă anumite convingeri, iar
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
un prag major al vieții, echivalent cu logodna sau renunțarea la propriile interese. Sfaturile binevoitorilor Un bun psiholog poate detecta cu ușurință caracterul influențabil al unei persoane. De exemplu, dacă psihologul se scarpină brusc la ureche, acea persoană se va scărpina la rândul ei, de aceeași parte, ca în oglindă. Într-un cuplu, se poate întâmpla ca unul dintre parteneri să fie deosebit de influențabil; când se duce pe acasă, capătă anumite convingeri, iar după ce petrece ceva timp cu prietena lui, capătă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
e cuminte ca un mielușel, blând ca un porumbel. Are inima mai mare decât el. Și, pentru a mi-o dovedi, într-o zi de primăvară, contesa se întinse în iarbă, printre margarete, și îl cuprinse pe Naf-naf pe după gât, scărpinându-l pe după urechi. Porcul se lăsă alintat, prăpădindu-se de plăcere, și închise ochii, grohăind iubitor și satisfăcut. E greșit să spunem că cineva e "prost ca un porc". Acest animal a uitat pur și simplu să fie prost. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
stare de alertă? Din fericire, ne-a văzut ciobanul. A venit să mă scape și l-a închis pe mistreț în șopron. "Vrei să-l mângâi? Vino. Îi place, ai să vezi...". Ce-i place mai mult e să fie scărpinat sub grumaz. Abia începuse ciobanul operațiunea magică, că animalul se și răsturnase pe jos, cu cele patru copite în aer, extaziat. Câteva clipe mai târziu, era momentul potrivit. Puteam, acum, să preiau ștafeta. Fiecare cu plăcerea lui; rămâne doar întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
dacă mă spânzur în vara aceasta/ sau mâine sau peste o sută de ani/ e tot aia/ pentru că mângâi bisericile cu duioșia cu care/ mângâi copiii mici/ pentru că în voi nu mai am încredere/ pentru că românașii grohăie melancolic/ dacă îi scarpini pe burtă// acum sunt singur// numai durerea a mai rămas/ între mine/ și/ moarte". Următoarele volume de versuri ale lui Ovidiu Nimigean Week-end printre mutanți (Editura Pan, Iași, 1993) și în special Adio adio dragi poezii (Editura Outopos, Iași, 1999
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o sugestivă hipnoză, executată de temuta figură din tablou, iar starea de tensiune se disipează într-un deja familiar anticlimax secund, constituit de intruziunea canină: "Atunci!... o grozăvenie!... auzii o bătaie în ușă: una, două, trei... [...] Era cânele Balan care, scărpinându-se la ureche, lovea cu cotul piciorului în ușă". După cum se poate lesne bănui, revelația are puterea să efaseze asaltul hoardelor fantomatice, care dispar la fel de repede precum aburul zorilor se topește în lumina soarelui. La capătul somnului binemeritat care încununează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în situații de tensiune agresivă ridicată, comportamentul nostru cuprinde elemente semnificative din recuzita primatelor, ceea ce înseamnă că agresivitatea acționează la un nivel primar din structura noastră: "Noi ne comportăm foarte asemănător, executând cu prețiozitate acțiuni de transfer prin îngrijire. Ne scărpinam în cap, ne roadem unghiile, ne "spălăm" fața cu mâinile, ne tragem de barbă sau de mustață dacă le avem, sau ne aranjăm pieptănătura, ne frecăm, ne ciupim, inspirăm cu putere sau ne suflăm nasul, ne tragem de lobii urechilor
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
gesturile se deosebesc fundamental de mișcările fiziologice, al căror statut nu este acela de semn: daca o insectă ne provoacă o mâncărime insuportabila prin "atacul" ei, undeva în zona cefei, iar atare fapt presupune urmările binecunoscute, gestul de a ne scarpină ceafa nu echivalează cu (de exemplu) exprimarea incapacității de moment de a face față unei situații, caz în care unul din gesturile uzuale este de a ne scarpină ceafa... În primă situație vorbim de satisfacerea unei necesități de ordin fiziologic
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
zona cefei, iar atare fapt presupune urmările binecunoscute, gestul de a ne scarpină ceafa nu echivalează cu (de exemplu) exprimarea incapacității de moment de a face față unei situații, caz în care unul din gesturile uzuale este de a ne scarpină ceafa... În primă situație vorbim de satisfacerea unei necesități de ordin fiziologic, pe când în cea de-a doua, actul scărpinării are o conotație semiotica, exprimând neputința, perplexitatea vizavi de o situație, sarcina care trebuie îndeplinită etc. Gesturile pot fi clasificate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pe ascuns împotriva șefului, care era Zeus. Dar astea repet, numai din plictiseală, căci atunci când n-ai ce face, când toate ți-s de-a gata, trebuie să faci vreo prostie, vorba ceea: „maimuța când n-are ce face, se scarpină în fund până dă sângele”. Jos, pe Pământ, oamenii mureau de tineri, de foame și sete, de frig, căci erau cam dezbrăcați, la cheremul animalelor sălbatice, îi măcinau bolile grave, dar ei nu știau de ce mor, pentru că holera, cancerul sau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tot mai mare. Și durea al naibii de rău. Pantoful cel vinovat zăcea neputiincios mai încolo, pe o râlă, iar polițaiul, descheiat la bluză până la buric, se uita chiorâș la gaura ciorapului de la degetul cel mare de la piciorul cu bătătură și se scărpina necăjit după cap, într-un ritm harnic, încât cozorocul caschetei se mișca spre față și spate, făcând să apară și să dispară ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se gândesc că dacă dau banii pe întreținere, nu le mai ajung pentru mâncare, și dacă-i dau pe mâncare, nu mai rămân bani pentru medicamente, iar împrumutul făcut la Casa de Pensii nu a fost încă achitat; așa că se scarpină după cap și-și zic: "După o viață de muncă, halal trai!" Unii din ei chibițează partidele de șah și table în parc, nu vorbesc, ei doar privesc și așteaptă ora prânzului, pentru a merge acasă. Supa care i-o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
stă și celșește la biselică... — Și? — Și vine mamaia, doamna Ilinca, moaltă și-i spune: „ție nu-ți dau nimic că ia tot nașu Dinu...” — Mamă, asta nu mai este gura târgului, asta-i politică. Tot de la Zamfira? întrebă Brâncoveanu, scărpinându-și bărbia și apoi netezindu-și barba frumos potrivită. L am văzut astăzi pe beizadea Gheorghiță și nu părea nedormit. Lumina roșcată a vetrei îi rumenea fața și Maricăi i se păru așa deodată că bărbatul ei este cel mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a scos armata și i-a belit pe toți... - Când Nilă? -Azi... - Și nu mai sunt la putere? Nilă se îndoi de spinare, își vîrî mâinile, în buzunarele pantalonilor și nu-mi, răspunse. Semăna cu un cal nepăsător care își scărpina cu dinții un genunchi. - Nu mai sunt, șopti el parcă cu melancolie. Și după puțină gândire puse mâna pe clanță. Nu înțelegeam. Nu generalul proclamase statul național legionar la 6 septembrie, când îl detronase pe Carol al II-lea? Îi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Îmi trebuie răspunsul acuma, numaidecît! continuă Apostol, enervat puțin de tăcerea bănuitoare a țăranului. Să nu crezi că mi-a trăsnit prin cap așa... M-am gândit bine și am cumpănit... Vidor întoarse ochii spre ferestrele dinspre ogradă, oftă, se scărpină în ceafă, clătină din cap și apoi zise rar, uitîndu-se cam pieziș la ofițer: ― De... domnule locotenent, vorbă mare ai spus, recunosc, că știm și noi omenia și cuviința, măcar că suntem oameni de rând, cum ne-a lăsat Dumnezeu... Apoi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fetișcana noastră... Că ea, sărăcuța, nici avere n-are, nici învățată nu-i și nicicum nu se potrivește cu dumneata, domnule locotenent! ― Fiindcă mi-e dragă, ne potrivim, murmură Apostol tulburat, ca și cum n-ar fi așteptat împotrivire. Groparul se mai scărpină în cap, mai cercetă din ochi într-ascuns pe locotenent, mereu nehotărât și bănuitor. În sfârșit merse la ușă și, din prag, strigă: ― Ilona!... Ilona!... Ia vino-ncoace, iute! Fata sosi îndată, întrebătoare, cu degetele murdărite de vopseaua ouălor roșii
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
toți așa? Doar n-o să ne schimbăm obiceiurile, trebuie să fim conservatori. Criza vine, trece, se fandosește un pic și gata, viața merge Înainte, berea tot bere va fi. Da, da’ mai scumpă, murmură Șpriț. Nu vedeți, bă, că se scarpină lumea În fund, Își roade lumea de sub unghii și așteaptă ziua de mâine cu inima-n chiloți? Vine Băsescu și zice că e de vină Tăriceanu. Vine Tăriceanu și Îi sare la gât lu’ Crin. Crin - zici că e domnișoară
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
prostu’, dacă nu a plecat cu ele-n poșeta vuton de-acasă?! Uite-așa se Întâmplă, bagă franțujii lu’ sarcozi maro la taior alb și la cască de protecție roșie... Gore și Gicu se uită unul la altul... Primul se scarpină În cap, meditează câteva secunde, mai trage cu ochiul la cizme și apoi nu se abține: Păi și tu tot maro le-ai luat? Pe Georgeta de ce n-ai Întrebat-o În ce taior se-mbracă atunci când o să spele covorul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Gicule, dacă mori, eu cui rămăn, cui am să rămân? Se bagă și Gore. De ce-ai plecat, de ce-ai mai fi rămas? La loc cu verdeață și răcoare scapi de europarlamentare - uite un slogan bun, Gicule. Deși - se scarpină după ureche și mai cere o vodcă - au mai votat morții din morminte, cu moartea pre buletinul de vot călcând. Gicu mărește ochii. Nici acolo nu scap? Ia să prindeți voi capacul sicriului În holșuruburi zdravene, să nu mă scoată
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
lu’ mitică, cade-n fund și se ridică! Bine că n-ai pus mâna pe ea Înainte, poate te lua pe sus. Cum o chema, Gore, pe aia cu umbrela, de zbura și se uita lumea la ea? Gore se scarpină după ureche. Bă, era ceva cu popi. Popi, popins, cred că mari popins sau meri popins, dracu’ știe, că n-am văzut-o la pagina cinci din libertatea... Da’ ce importanță are? Sandu Șpriț scoate ostentativ portofelul, aruncă banii pentru
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
se audă musca-n decor: Fă cum Îți place, pentru că fiecare lucru Își are moartea sa. Ei, ce părere aveți, nu e adâncă? E ca groapa aia a marianelor... Nu vă gândiți la prostii! Gicu dă din cap, apoi Își scarpină Îndelung nasul: De, mă, Sandule, e clar că iar ai stat noaptea și-ai citit, ca să ne bagi pe noi În cofă. Nu merităm asta... Boc nu s-a apucat de scris replici memorabile, Băsescu nici atât, Udrea e pe picior
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mai Întâmpla și cu țara asta? Că dacă punem benzină În loc de motorină și trăim pentru modemuri care nici nu au acoperire peste tot, atunci e grav. Plouă cu griji și cu modemuri În ultima vreme, pe onoarea mea! Gore se scarpină În frunte. Adevărul este că vor veni zile când o să ne uităm la pompe ca la muzeu, de unde bani? Armaghedon, varianta de Dâmboviță apă dulce, cin` te bea nu s-ar mai duce. Aiurea! S-ar duce mâncând nori. Aștia
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
masă, ți-e rușine. Lasă că americanii sunt băieți buni, inventează ei ceva, și-așa era obama În cădere de formă și În lipsă de succese. Taman la fix s-a nimerit cu mătrășirea lu` ăsta cu turbanu`. Gore se scarpină În ceafă. Păi așa e și băsescu al nostru, tot fără succesuri, el n-are trupe de comando? De ce nu le trimite peste ponta și peste crin? Bă, da` și voi le vreți pe toate, cât ai pocni din degete
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]