7,371 matches
-
el acasă, la Șanț’ Agață (printre ei Tereza Stolz, cea care cantase și la prima reprezentare italiană a operei Don Carlos la Bologna și a operei La Forza del Destino la Milano) și să asigurat că orchestră și corul de la Scală erau în priză. Nu e un secret faptul că Verdi scrisese rolul Aidei cu gândul la Teresa Stolz pentru care nutrea sentimente puternice de iubire. De fapt interesul lui Verdi în materializarea producției cu Aida era atât de intens încât
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
orchestră NBC Symphony Orchestră pe 30 martie 1940, dar nu a fost niciodata editata și comercializată. Astfel se poate spune că în 8 Februarie 1872 la Milano, atât așteptările, cât și prețul biletelor erau la cote foarte înalte. Teatro alla Scală era plin până la refuz. Scaunele erau “divizate”. Spectacolul a fost dirijat de Franco Faccio, predecesorul lui Arturo Toscanini. Reacția publicului a fost entuziasta, dar au existat câțiva critici influenți care s-au arătat sceptici, notând că opera pare a fi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
limba franceză realizată de Victor Hugo după piesă “Othelo“ sau “Maurul din Veneția” de Whilliam Shakespeare. Piesa lui Shakespeare are la rândul ei la baza scurtă povestire “Hecatommithi” de Cinzio Giraldi (Veneția 1560). Premieră a avut loc la Teatro alla Scală din Milano, pe 5 Februarie 1887 în următoarea distribuție: Otello: Francesco Tamgno; Desdemona: Romilda Pantaleone; Iago: Victor Maurel; Cassio: Giovanni Paroli ; Montano: Napoleone Limonta; Roderigo: Vincenzo Fornari; Emilia: Ginevra Petrovich; Un herald: Angelo Lagomarsino; Lodivico: Francesco Navarrini; Dirijor: Franco Faccio
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Nelli, Giuseppe Valdengo NBC MEMORIES 1951 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Jon Vickers, Mirella Freni, Peter Glossop. Filarmonica din Berlín EMI 1974 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Lorin Maazel Plácido Domingo, Katia Ricciarelli, Justino Díaz. Teatro alla Scală din Milano EMI 1986 Acțiunea Operei Locul acțiunii: un oraș port din insula Cipru; sfârșitul secolului 15 Personaje: Otello, un maur, duce și comandant al flotei venețiene (tenor); Desdemona, soția lui (soprana); Iago, portdrapelul lui Otello (bariton); 421 Cassio, locotenentul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cronologică. Pentru fiecare poziție se precizează: dată înregistrării cu mențiunea (L-live) sau (S studio); dirijorul; orchestră; Otello, Desdemona, Iago, numele casei de înregistrări; limba înregistrării, daca diferă de italiană. Ultima revizie: 1 August 2000 1932 (S) Sabajno Teatro alla Scală di Milano Fusati, Carbone, Granforte Arkadia, Grammofono 12 Feb.1938 (L) Panizza Metropolitan Opera of New York Martinelli, Rethberg, Tibbett Music and Arts 645 3. Dec. 1938 Panizza Metropolitan Opera of New York Martinelli, 432 (L) Caniglia, Tibbett Golden Age 15 Aug.
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
L) Furtwängler Wiener Phil. Vinay, Martinis, Schöffler Foyer FOY 2002, Arkadia, Foyer 2CF 2002, Rodolphe RPC 1954 (S) Erede Accademia di Santa Cecilia di Romă del Monaco, Tebaldi, Protti Theorema TH, London/Decca 7 Ian.1954 (L) Votto Teatro alla Scală di Milano del Monaco, Tebaldi, Warren Melodram MLO 1955 (S) Capuana RĂI di Torino Guichandut, Broggini, Taddei Fonit Cetra CDON 45 8 Martie 1958 (L) Cleva Metropolitan Opera of New York del Monaco, de los Angeles, Warren Myto MCD 107 Iulie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Angel, EMI 1974 (L) Mackerras ? Cossutta, Te Kanawa, Cappuccilli HRE 28 Sept. 1975 (L) Levine Staatsoper Hamburg Domingo, Ricciarelli, Milnes ERR 3 Iulie 1976 (L) Solti Opéra de Paris Domingo, M. Price, Bacquier 3 Dec.1976 (L) Kleiber Teatro alla Scală di Milano Domingo, Freni, Cappuccilli Music and Arts, Myto, Exclusive 1977 (S) Solti Wiener Phil. Cossutta, Price, Bacquier Decca 1977 (S) Levine Național Phil. Domingo, Scotto, Milnes RCA 13 Iulie 1978 (L) Sânți Orch. et Ch. du Théătre Național de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Price, Bacquier Decca 1977 (S) Levine Național Phil. Domingo, Scotto, Milnes RCA 13 Iulie 1978 (L) Sânți Orch. et Ch. du Théătre Național de l'Opéra de ParisDomingo, Price, Paskalis Bella Voce BLV 2 Sept. 1981 (L) Kleiber Teatro alla Scală di Milano Domingo, Tomowa Sintow, Carroli Artists 434 Ian. 1983 (L) Elder English Național Opera Craig, Plowright, Howlett EMI (cântat în Engleză) 1985 (S) Maazel Teatro alla Scală di Milano Domingo, Ricciarelli, Diaz EMI Classics Film regizat de Franco Zefirelli
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Price, Paskalis Bella Voce BLV 2 Sept. 1981 (L) Kleiber Teatro alla Scală di Milano Domingo, Tomowa Sintow, Carroli Artists 434 Ian. 1983 (L) Elder English Național Opera Craig, Plowright, Howlett EMI (cântat în Engleză) 1985 (S) Maazel Teatro alla Scală di Milano Domingo, Ricciarelli, Diaz EMI Classics Film regizat de Franco Zefirelli care a eliminat o parte din muzică operei dar a folosit pentru coloana sonoră a filmului înregistrarea EMI Martie 1991 (L) Lombard Orch. Național de Bordeaux Aquitaine Giacomini
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Verdi, Giuseppina, cu ajutorul lui Ricordi - i-a readus împreună pe cei doi, de fiecare dată când se certau. Colaborarea lor profesională s-a transformat însă într-o adâncă prietenie iar după ce “planul ciocolată” s-a materializat cu premieră dela Scală din 1887, ei au continuat să creieze opera Falstaff - cea atât de plin de veselie și înțelepciune - ultima creație scenica a lui Verdi care își va avea premieră în 1893 când Verdi va aniversa vârstă de 80 de ani. Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
se înjunghie și să moară în finalul operei sau arătându-i frumoasei Romilda Pantaleone, Desdemona, ce înțelege el printr-o pasiune “înflăcărata” în cursul duetului de dragoste din finalul primului act. Premieră operei Otello a avut loc la Teatro alla Scală pe 5 Februarie 1887 și a generat o puternică și ne mai pomenita emoție printre iubitorii operei. Prețurile biletelor la premiera au fost exorbitante: stal 200f ($40), scaune 100f ($20), loji -între 500f și 1200f ($100-$240). Până lui Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vizită Italia la vremea respectivă, a imortalizat scenă în scrisoarea sa dela “Otellopolis” din 5 Februarie 1887, descriind tensiunea crescândă din orașul Milano, cum fiecare om s-a trezit dis de dimineață, în jurul orei 5, cum piața din fața Teatro alla Scală era ticsita de oameni; cum fiecare loc din sală a fost ocupat cu mai bine de o oră înaintea ridicării cortinei; cum, după triumful înregistrat de spectacolul cu opera Otello, Verdi a fost recompensat cu o carte legată în argint
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și ovații “Viva Verdi!” au continuat până în zorile dimineții următoare. Succesul fără precedent a făcut ca impresarii să asalteze Casă Ricordi dorind să intre în posesia partiturii pentru a o putea reprezenta cât mai curând în teatrele lor. Teatro alla Scală a prezentat spectacolul cu opera Otello de un numar de 24 de ori în primul an după premieră iar Romă, Veneția, Brescia, Parma i-au urmat exemplul la puține luni dela premieră milaneza. Peste hotare primele reprezentații ale operei Otello
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că doar o voce cu un sunet pătrunzător precum cel al lui Giovanni Martinelli putea da glas rolului lui Otello. Cu ceva ani mai înainte, Martinelli fusese la rândul sau confruntat cu Antonio Trantoul, cel care cantase rolul Otello la Scală în anii 20’ și era considerat un exemplu strălucitor de interpret al rolului Otello. Dar toți cei care își aminteau că îl ascultaseră pe Francesco Tamango - primul interpret al rolului titular din opera Otello, l-au găsit pe Trantoul total
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
prea departe de acolo, sub același cer albastru nesfârșit al văii fluviului Po, se găsește orașul Parma, vestit pentru salamul sau uscat și brânză parmezan. Un tanar muzician din Parma s-a întâmplat să cânte la violoncel în orchestră de la Scală la premiera operei Otello. El a ajuns repede dirijor iar la vârsta de 26 de ani a condus primul său spectacol cu Otello la Pisa, în 1894 - primul dintre multele și distinsele sale spectacole cu Otello pe care le-a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
său era Arturo Toscanini. 441 Falstaff Falstaff: opera în trei acte, pe un libret de Arrigo Boito conceput după piesă “The Merry Wives of Windsor” inclusiv scene din “Henry IV” de William Shakespeare. Premieră a avut loc la Teatro alla Scală din Milano, pe 9 Februarie 1893 în următoarea distribuție: Falsatff: Victor Maurel; Alice: Emma Zilli; Ford: Antonio Pini-Corsi; Nannetta: Adelina Stehle; Fenton: Edoardo Garbin; Mistress Quickly: Giuseppina Pasqua; Meg Page: Virginia Guerrini; Dirijor: Edoardo Mascheroni Discografia de referință Dirijor: Soliști
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Fenton: Edoardo Garbin; Mistress Quickly: Giuseppina Pasqua; Meg Page: Virginia Guerrini; Dirijor: Edoardo Mascheroni Discografia de referință Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Lorenzo Malajoli Giacomo Rimini, Emilio Ghirardini, Roberto D'Alessio, Pia Tassinari, Aurora Buades Orchestră și corul Operei La Scală Naxos Records 1932 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Arturo Toscanini G.Valdengo, H.Neil, N.Merriman, F.Guarrera, T.Stich Randal, A.Madasi, C.Elmo. NBC RCA 1950 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Herbert von Karajan Tito Gobbi, Rolando Panerai
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Rolando Panerai, Luigi Alva, Elisabeth Schwarzkopf, Fedora Bărbieri Philarmonia Orchestră and chorus EMI Classics 1957 Dirijor: Soliți: Orchestră: Casă: Anul: Georg Solti Gerain .Evans, Ilva Ligabue, Robert Merrill, Mirela Freni, Alfredo Kraus, Giulietta Simionato. Orchestră și corul de la Teatro alla Scală DECCA 1963 Dirijor: Soliști: Leonard Bernstein Dietrich Fischer-Dieskau, Rolando Panerai, Juan Oncina, Ilva 442 Orchestră: Casă: Anul: Ligabue, Regina Resnik Vienna Philharmonic and Vienna State Opera Chorus CBS Masterworks 1966 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Șir John Pritchard Donald Gramm
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
proprie și penetrează țesătura vocală și orchestrala a caror proceduri inovative vor afecta profund dezvoltările ulterioare din istoria muzicii și ale operei în particular. 456 Premieră operei Falstaff a avut loc la 9 februarie 1893 pe scena de la Teatro alla Scală repurăand un mare succes. Ilustrul bariton francez, Victor Maurel - cel care crease rolul lui Iago din precedentă opera verdiană, Otello, a interpretat rolul titular. Prima montare a operei în străinătate a a avut loc la Viena pe 21 Mai 1893
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sistemul electronic, fiind relaționată de nuclee doar prin cuplaje electron-fonon) [44]. Această situație permite stabilirea, în mod conceptual, a unui istoric de procese, ce încep cu absorbția radiației luminoase, trecând la eliminarea de particule și, în final, la relaxarea Țintei Scală temporală Răspuns material Observații Femtosecunde Excitare electronică Emisie de electroni Picosecunde Disiparea energiei/mișcarea nucleului Rupere legături Emisie de atomi/ioni Nanosecunde Relaxarea suprafeței/reorganizare Zonă cu plasmă Pornind de la aceste niveluri de timp, alegerea pulsurilor laser ultrascurte aproximativ 200
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
utilizării pulsurilor femtosecundă în creșterea filmelor subțiri a fost de a evita formarea de picături micrometrice, induse de efectele termice din Țintă, ce apar în general ca rezultat al ablației laser în regim nanosecundă. Având în vedere că, la o scală de timp subpicosecundă, se constată apariția topirii atermice, s-a așteptat ca ablația cu pulsuri laser ultrascurte să reprezinte consecința unui proces de ionizare multifotonică, cu efecte minime ale difuziei termice, pentru o intensitate a laserului ce nu depășește cu
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
se îndepărtează de suprafață printr-o extindere hidrodinamică. Dacă durata pulsului laser este foarte scurtă (<1 ps), expansiunea hidrodinamică a plasmei nu dispune de suficient timp pentru a se dezvolta și gradientul densității este foarte abrupt, cu o lungime a scalei în mod tipic mai mică decât o lungime de undă a laserului. Absența relativă 56 a unei regiuni coronale cu densitate redusă semnifică faptul că procesele parametrice de cuplare laser - plasmă sunt mult mai puțin pronunțate și absorbția se realizează
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cu densitate redusă semnifică faptul că procesele parametrice de cuplare laser - plasmă sunt mult mai puțin pronunțate și absorbția se realizează în principal datorită accelerării electronilor de către potențialul ponderomotiv și procesele de absorbție prin rezonanță. Având în vedere că lungimea scalei gradientului densităților este mai mică decât lungimea de undă a laserului, câmpul electric ridicat penetrează în stratul superficial al materialului solid, determinând procese de încălzire colizională. Frontul de căldură penetrează apoi în regiunile de înaltă densitate ale plasmei. La intensități
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
produsă de laser, un aspect important este legat de evoluția plumei: în stadiul inițial (în timpul depunerii de energie laser), are loc expansiunea unidimensională, urmând trecerea la tridimensional a norului de plasmă. Diferitele grade de libertate (între unul și trei) și scale temporale (pentru procesele elementare) sugerează o aplicație ne-diferențiabilă de tip spațiu-timp (fractalică), ca metodă de modelare. Pe parcursul ultimilor ani, au fost efectuate studii sistematice asupra acestor aspecte. Cercetarea experimentală a implicat abordări optice (spectroscopie, imagistică ICCD) și electrice (sonde Langmuir
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Având în vedere că fractalitatea se manifestă ca o proprietate universală a sistemelor complexe precum plasma, este imperativă dezvoltarea fizicii fractalice, prin non-diferențialitate (proceduri matematice în [76, 78], implicații fizice în [77, 79]) și, în particular, al teoriei relativității la scală [76]. Celelalte rădăcini pot fi determinate folosind (2.73). Modurile de vibrare sunt de fapt unde staționare, în cadrul fluidului fractalic. Formula generală pentru unda staționară este dată de (2.63). Toate punctele ce aparțin unui fluid fractalic vibrează cu o
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]