982 matches
-
durat trei zile. Incidentul a devenit cunoscut în istoriografia greacă cu numele de „Noemvriana” (de la luna în care s-au desfășurat evenimentele, noimebrie, pe stil vechi). Noemvriana a produs o falie profundă între venizeliști și oponenții lor, ducând la apariția „Schismei Naționale”. După confruntarea armată din Atena, guvernele francez și britanic au recunoscut oficial pe 19 noiembrie/2 decembrie 1916 guvernul lui Venizelos, rupând efectiv Grecia în două entități separate. Pe 24 noiembrie/7 decembrie 1916, guvernul provizoriu al lui Venizelos
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
și greci, dominau practic comerțul din imperiu. Dovezile ale existenței milleturilor datează încă din secolul al IV-lea, în Imperiul Sasanid Persan, care era în principal zoroastrian. Primii creștini din regiune, care au format Biserica Orientului (cunoscută mai târziu, după schisma nestoriană, ca Biserica Nestoriană). Conducătorul Bisericii Orientului, Chatolicosul sau Patriarhul Orientului, era responsabil în fața monarhului Persiei pentru toți supușii creștini din imperiu. Acest sistem al menținerii creștinilor ca o comunitate religioasă protejată a continuat după cucerirea islamică a Imperiului Sasanid
Millet (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321214_a_322543]
-
că spera ca în viitor regatul să anexeze teritorii din Turcia, care "„... vor fi atât de întinse încât a altă Grecie la fel de vastă și nu mai puțin bogată va fi adăugată la Grecia dublată care apăruse după războaiele balcanice victorioase”. „Schisma Națională” numește sciziunea profundă politicii și societății elene în două tabere: una condusă de Eleftherios Venizelos și celaltă de regele Constantin. Schisma s-a produs mai înainte de izbucnirea Primului Război Mondial și s-a amplificat în mod semnificativ odată cu discuțiile cu privire la tabăra
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
vastă și nu mai puțin bogată va fi adăugată la Grecia dublată care apăruse după războaiele balcanice victorioase”. „Schisma Națională” numește sciziunea profundă politicii și societății elene în două tabere: una condusă de Eleftherios Venizelos și celaltă de regele Constantin. Schisma s-a produs mai înainte de izbucnirea Primului Război Mondial și s-a amplificat în mod semnificativ odată cu discuțiile cu privire la tabăra în care Grecia trebuia să se înroleze în timpul conflictului mondial. Regatul Unit sperase că existau considerente strategice suficient de importante care să
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
lupta de tranșee și liniile fortificate, tacticile folosite de trupele kemaliste se dovediseră nu doar neortodoxe, dar și singurele care să asigure succesul. Pe de altă parte, înfrângerea grecilor s-a datorat în primul rând pierderii treptate a inițiativei strategice, Schismei Naționale și proastei planificări a înaintării în adâncimea teritoriului anatolian. Armata elenă participa la lupte în condițiile în care în țară situația politică a fost tot timpul tulbure și pe plan intern nu s-a manifestat unitatea tuturor forțelor naționale
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
în societatea greacă. Grecia s-a împărțit în două tabere politice radical opuse, după ce Venizelos a organizat un stat separat în nordul Greciei și a reușit în cele din urmă, cu ajutorul Aliaților, să-l oblige pe rege să abdice. Efectele „Schismei Naționale” s-au resimțit în politica elenă până în deceniul al cincilea și a contribuit hotărâtor la eșecul campaniei din Anatolia din timpul războiului cu Turcia din 1919 - 1922, la prăbușirea celei de-a doua republici elene și la lovitura de
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
timp de milenii), având oricum posibilitatea de a-și transfera amintirile și personalitatea altui habitat dacă ar fi să moară. Religiile adamiste resping acestă încercare de a evita judecata divină a sufletului după moarte, aceasta fiind cauza de bază a schismei dintre culturile adamiste și edeniste. Edeniștii au acces la călătoria cu viteze superluminice prin intermediul unor creaturi bitek gânditoare uriașe, numite "șoimi de vid". Acestea, împreună cu echipajele lor, creează o vastă armada de nave comerciale edeniste, care operează în Confederație și
Zorii nopții () [Corola-website/Science/320759_a_322088]
-
1915. În calitatea de premier, Venizelos a mobilizat armata pentru a-i ajuta pe sârbi, dar a fost demis de rege. Această acțiune a regelui a definitivat ruptura dintre monarhiști și Venizelists, ducând la apariția a ceea ce grecii au numit „Schisma Națională”, care avea să domine viața politică elenă pentru mai multe decenii. În august 1916, ofițerii loiali liberali au declanșat o rebeliune în orașul Thessaloniki, care a avut ca rezultat imediat apariția „Guvernului de Salvare Națională” condus de Venizelos. Noul
Ioannis Metaxas () [Corola-website/Science/320855_a_322184]
-
între Regatul Unit și Germania Nazistă. Spre sfârșitul deceniului al patrulea, Germania devenise principalul partener comercial al Greciei și al altor țări balcanice. Metaxas avea reputația de a fi germanofil datorită studiilor sale din Germania și a rolului jucat în Schisma Națională. Regele George al II-lea și cei mai mulți lideri eleni erau anglofili, iar prezența flotei britanice în Marea Mediterană nu putea fi ignorată de o țară maritimă precum Grecia. Politica lui Metaxas, care încerca să țină Grecia în afara luptelor celui de-
Ioannis Metaxas () [Corola-website/Science/320855_a_322184]
-
în gestonarea crizei din Cipru din 1974 deși este binecunoscut faptul că a evitat totul pentru a nu intra într-un război împotriva Greciei. Karamanlis este recunoscut pentru restaurarea cu succes a democrației în timpul metapolitefsi și repararea celor două mari schisme naționale prin legalizarea Partidului Comunist și prin instituirea sistemului prezidențial democrat în Grecia. Acuzarea junta cu succes din timpul junta trials și sentințele grele impuse conducătorilor juntei au trimis un mesaj armatei, acela că era încălcării constituției a luat sfârșit
Konstantinos Karamanlis () [Corola-website/Science/320938_a_322267]
-
se referă la un număr de biserici creștine care au aderat la tradiția teologică calvinistă din cadrul schismei protestante. Teologia presbiteriană subliniază suveranitatea lui Dumnezeu, autoritatea Bibliei și necesitatea prin credința în Iisus Hristos. ul a evoluat inițial în Scoția înainte de din 1707. Majoritatea puținilor prezbiterieni care mai pot fi găsiți în Anglia de astăzi își pot găsi
Presbiterianism () [Corola-website/Science/315373_a_316702]
-
a interpretării biblice și a fondării Bisericii în secolul 20. Deoarece înțelege acest consens al Părinților Bisericii ca ortodoxia adevărată, se numește paleo-ortodoxie pentru a se distinge de „neo-ortodoxie”. Paleo-ortodoxia înțelege fundamentele teologiei creștine ca fiind consensul bisericii antice înainte de schisma dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică (Marea Schismă din 1054) și înainte de separarea dintre Biserica Romano-Catolică și Bisericile Protestante (Reforma Protestantă de la 1517), [fundamente ale teologiei] descrise în exprimarea canonului după Vincențiu din Lerini ca "„Quod ubique, quod semper, quod
Paleo-Ortodoxia () [Corola-website/Science/315442_a_316771]
-
secolul 20. Deoarece înțelege acest consens al Părinților Bisericii ca ortodoxia adevărată, se numește paleo-ortodoxie pentru a se distinge de „neo-ortodoxie”. Paleo-ortodoxia înțelege fundamentele teologiei creștine ca fiind consensul bisericii antice înainte de schisma dintre Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică (Marea Schismă din 1054) și înainte de separarea dintre Biserica Romano-Catolică și Bisericile Protestante (Reforma Protestantă de la 1517), [fundamente ale teologiei] descrise în exprimarea canonului după Vincențiu din Lerini ca "„Quod ubique, quod semper, quod ab omnibus”" ("Ceea ce (s-a crezut) universal, întotdeauna
Paleo-Ortodoxia () [Corola-website/Science/315442_a_316771]
-
demonstrată, dar canturile au fost grupate cel mai probabil pe baza calitățile lor muzicale, calități care ar putea fi considerate că stabilind un mod. Stabilirea modurilor cantului bizantin și gregorian este o decizie care aparține de riț, nu de teologie. Schisma nu a dus la separarea modurilor dar a creat condițiile că acestea să difere în timp. În secolul al XI-lea Guido d'Arezzo a inventat hexacordurile. Pentru că reprezentarea sunetelor pe un portativ să fie neambiguă a fost necesară precizarea
Mod (muzică) () [Corola-website/Science/315453_a_316782]
-
au devenit diatonice. În acest fel diferențele dintre moduri s-au concretizat atunci când, bazându-se pe scări sonore diferite, modurile din Est și Vest au devenit fundamental incompatibile. Cu toate acestea, daca diferențele dintre moduri în Est și Vest confirmă schisma la nivel muzical, numele modurilor (date înainte de schisma, de exemplu Autentic Doric din latinul "authentus" și grecul "doric", urmând "Octoechos") semnifică faptul că ce două biserici au fost cândva una. Modurile pot fi autentice (lat. "authentus") (1-4) sau plagale (lat.
Mod (muzică) () [Corola-website/Science/315453_a_316782]
-
moduri s-au concretizat atunci când, bazându-se pe scări sonore diferite, modurile din Est și Vest au devenit fundamental incompatibile. Cu toate acestea, daca diferențele dintre moduri în Est și Vest confirmă schisma la nivel muzical, numele modurilor (date înainte de schisma, de exemplu Autentic Doric din latinul "authentus" și grecul "doric", urmând "Octoechos") semnifică faptul că ce două biserici au fost cândva una. Modurile pot fi autentice (lat. "authentus") (1-4) sau plagale (lat. "plaga") (5-8). Sunt cunoscute de asemenea sub numele
Mod (muzică) () [Corola-website/Science/315453_a_316782]
-
ai orașului Atlantis (sau Atlantida). Istoria Alteranii și Ori Acum milioane de ani, (probabil) prima evoluție de umani, a fost o rasă care a învățat lungul drum evolutiv către ascensiune. Simultan cu apogeul rasei lor, civilizația Străbunilor a suferit o schisma care a derivat într-o sciziune. Pe de o parte, Ori care credeau fervent că nivelul lor de dezvoltare se datora religiei, iar de cealaltă parte Străbunii care atribuiau această dezvoltare avânturilor în știință și erau apărătorii tehnologiei și investigației
Străbuni (Stargate) () [Corola-website/Science/321934_a_323263]
-
ajuta Șerbia, în toamna anului 1915 împotriva atacului combinat între Germania, Austro-Ungaria și Bulgaria. Promptitudinea a venit însă prea târziu și în forțe insuficiente care să prevină căderea Șerbiei, si a fost și mai complexata datorită crizelor politice din Grecia („Schisma Națională”). În cele din urmă a fost înființat un front ferm care se întindea de la coasta Adriatică albaneză până la râul Strumă coordonat de forțe aliate multinaționale împotriva Puterilor Centrale. Frontul din Macedonia a rămas ferm în mare parte, în ciuda acțiunilor
Frontul din Macedonia (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/321490_a_322819]
-
în Algeria, Libia și Oman (unde reprezintă aproximativ 75% din populație ), de unde au ajuns și în Zanzibar, mici facțiuni kharigite, așa-numiții ibadiți (sau, frecvent, abadiți), după ibn ʹIbăḍ (arabă: عبدالله بن اباض التميمي ), cel mai tolerant dintre întemeietorii unor schisme kharigite. Spre deosebire de creștinism, în islam, nu discuțiile doctrinare ci în primul rând neînțelegerile politice au dat naștere la schisme și erezii. După părerea lui Șahrastani, renumit istoric al religiilor de origine persană, cea mai sângeroasă dintre aceste lupte a fost
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
kharigite, așa-numiții ibadiți (sau, frecvent, abadiți), după ibn ʹIbăḍ (arabă: عبدالله بن اباض التميمي ), cel mai tolerant dintre întemeietorii unor schisme kharigite. Spre deosebire de creștinism, în islam, nu discuțiile doctrinare ci în primul rând neînțelegerile politice au dat naștere la schisme și erezii. După părerea lui Șahrastani, renumit istoric al religiilor de origine persană, cea mai sângeroasă dintre aceste lupte a fost aceea provocată de chestiunea califatului, de care Coranul nu s-a ocupat. Cui trebuia să-i revină, după Muḥammad
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
substituind, în consecință, principiul dinastic celui electiv. Acestea sunt cele două opțiuni care i s-au oferit comunității islamice la moartea lui Muḥammad și care au dus la atitudini variate în cadrul comunității originare, cât și la împrăștierea acesteia, prin numeroase schisme. Națiunea este un concept nou pentru spațiul arabo-islamic, iar pătrunderea sa în realitatea politico-istorică orientală a ridicat o serie de probleme, printre care și cele de traducere sau de echivalare a terminologiei aferente în limba arabă. Este cunoscut faptul că
Umma () [Corola-website/Science/328994_a_330323]
-
a atins apogeul în secolul al VI-lea. După aceasta, însă, a intrat într-un declin permanent. Anjang a fost asasinat, si a fost urmat de fratele său Anwon, în timpul domniei căruia facționalismul aristocratic a crescut. S-a aprofundat o schisma politică astfel încât două facțiuni susțineau diferiți prinți pentru succesiune, pana cand Yang-won a împlinit 8 ani și a fost în cele din urmă încoronat. Dar lupta pentru putere nu a fost niciodata rezolvată definitiv, întrucat magistrații renegați cu armate private
Goguryeo () [Corola-website/Science/324855_a_326184]
-
Rusia, Spania și România. Primul volum începe cu descrierea tărâmului Maras-Dantia care a fost distrus de rasa oamenilor. În curând, s-a pornit războiul între locuitorii din Maras-Dantia și oameni. Însă oamenii erau și ei împărțiți în două tabere după schisma religioasă: Mani și Uni. Dintre toate populațiile băștinașe din Maras-Dantia, orcii erau cei mai războinici. În trilogie este vorba despre o ceată de 30 de orci numiți jderi. Ea era condusă de căpitanul Stryke, de cei doi sergenți Haskeer și
Orcii () [Corola-website/Science/323275_a_324604]
-
la Premiul British Fantasy. Primul volum începe cu descrierea tărâmului Maras-Dantia care a fost distrus de rasa oamenilor. În curând, s-a pornit războiul între locuitorii din Maras-Dantia și oameni. Însă oamenii erau și ei împărțiți în două tabere după schisma religioasă: Mani și Uni. Dintre toate populațiile băștinașe din Maras-Dantia, orcii erau cei mai războinici. În trilogie este vorba despre o ceată de 30 de orci numiți jderi. Ea era condusă de căpitanul Stryke, de cei doi sergenți Haskeer și
Paznicul fulgerului () [Corola-website/Science/323287_a_324616]
-
insule. Aflând acest lucru, Insularul o condamnă la moarte, încălcând grav codul zburătorilor, care specifică faptul că un zburător poate fi judecat doar de semenii lui. Dar, cum zburătoarea cu pricina provenea dintr-o familie de înrădăcinați, gestul provoacă o schismă în rândul zburătorilor între zburătorii ereditari și cei proveniți din familii de înrădăcinați. Singura șansă de rezolvare a conflictului stă în mâinile lui Maris, care reușește să împace cele două tabere și să provoace revolta locuitorilor din Thayos împotriva tiranicului
Furtună pe Windhaven () [Corola-website/Science/324223_a_325552]