3,288 matches
-
identitate, sau considerarea oricărei excencitrități pasagere, într-o bizarerie de comportament evocatoare a unei psihoze disociative. Nu este mai puțin adevărat că schizofrenia debutează adesea la adolescență, chiar dacă toate manifestările patologice sau deviante nu sunt (din fericire) semne ale unei schizofrenii incipiente. Asistăm la un paradox: pe de o parte o maladie, rară dar gravă și cu evoluție îndelungată, pe de alta o nozologie fluctuantă, nesigură în care frontierele între normal și patologic sunt în mod particular amestecate. Acest paradox explică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pe de alta o nozologie fluctuantă, nesigură în care frontierele între normal și patologic sunt în mod particular amestecate. Acest paradox explică riscurile unei erori atât prin exces cât și prin lipsa unui diagnostic de acuratețe. La adolescență problema diagnosticului schizofreniei nu constă din nerecunoașterea tabloului evocator. în linii mari, cu toată diversitatea mare a conduitelor inițiale pot fi distinse trei mari tipuri de modalități de debut (Mellor, 1970; Wynne, 1988; McGuffin et al, 1991): 1. Forme acute reprezentând după M.
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
conduite bizare și o aparentă răceală afectivă, diagnosticul trebuiește evocat cel mai adesea. După o perioadă de incertitudine, ansamblul simptomatologiei se relevă în inervalul următoarelor luni făcând diagnosticul cert. în această perioadă de fapt chestiunea se pune în diferențierea unei schizofrenii de diferitele forme de criză juvenilă. Pus în fața unor acte oarecum excentrice, atitudini câteodată stranii, fugi din mediul familial sau tentative suicidare neașteptate, psihiatrul nu area adesea altă alternativă decât de a apela la proba timpului - singura în măsură să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihotică este suspicionată. De obicei trei repere sunt evocate: 1. antecedentele subiectului 2. aspectul clinic propriu zis 3. o evaluare fină și detaliată a funcționării psihice 1. Antecedentele subiectului. Trei serii de elemente sunt cu precădere cercetate în ipoteza unei schizofrenii la debut: 1.1. episoade anterioare echivalente sau manifestări clinice evoluând către o schizofrenie; 1.2. diferiți factori considerați ca fiind caracteristici grupelor cu "risc crescut" pentru schizofrenie; 1.3. trăsături de personalitate schizoidă. 1.1. Față de un adolescent ale
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
clinic propriu zis 3. o evaluare fină și detaliată a funcționării psihice 1. Antecedentele subiectului. Trei serii de elemente sunt cu precădere cercetate în ipoteza unei schizofrenii la debut: 1.1. episoade anterioare echivalente sau manifestări clinice evoluând către o schizofrenie; 1.2. diferiți factori considerați ca fiind caracteristici grupelor cu "risc crescut" pentru schizofrenie; 1.3. trăsături de personalitate schizoidă. 1.1. Față de un adolescent ale cărui conduite lasă loc suspiciunii unui debut schizofrenic, prima întrebare este de a ști
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
subiectului. Trei serii de elemente sunt cu precădere cercetate în ipoteza unei schizofrenii la debut: 1.1. episoade anterioare echivalente sau manifestări clinice evoluând către o schizofrenie; 1.2. diferiți factori considerați ca fiind caracteristici grupelor cu "risc crescut" pentru schizofrenie; 1.3. trăsături de personalitate schizoidă. 1.1. Față de un adolescent ale cărui conduite lasă loc suspiciunii unui debut schizofrenic, prima întrebare este de a ști dacă este vorba de un prim episod sau alte manifestări similare s-au mai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
lasă loc suspiciunii unui debut schizofrenic, prima întrebare este de a ști dacă este vorba de un prim episod sau alte manifestări similare s-au mai produs deja. Prima eventualitate este mai frecventă: se pare că doar 1% din totalul schizofreniilor survin înaintea vârstei de 10 ani și 4% înaintea vârstei de 14 ani (Pogue-Geile & Rose, 1987). Dar nu numai manifestările similare episodului actual îmbracă o valoare evocativă: majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște că nu doar psihozele infantile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
copilărie și adolescență. Prezența unor asemenea tulburări în copilăria sau adolescența subiectului atârnă greu în balanța diagnostică. 1.2. O serie întreagă de alte antecedente sunt mai puțin evocatoare; ele provin din studiile pe populații numite "cu risc crescut pentru schizofrenie": - prezența unui sau a ambilor părinți cu schizofrenie: 10% din copii care au un părinte cu această boală vor dezvolta o schizofrenie în viitor; deși doar 10-20% dintre toți bolnavii schizofreni au părinți cu această boală (Huttunen, 1994) - probleme legate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
copilăria sau adolescența subiectului atârnă greu în balanța diagnostică. 1.2. O serie întreagă de alte antecedente sunt mai puțin evocatoare; ele provin din studiile pe populații numite "cu risc crescut pentru schizofrenie": - prezența unui sau a ambilor părinți cu schizofrenie: 10% din copii care au un părinte cu această boală vor dezvolta o schizofrenie în viitor; deși doar 10-20% dintre toți bolnavii schizofreni au părinți cu această boală (Huttunen, 1994) - probleme legate de sarcină și complicații neonatale în antecedentele subiectului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de alte antecedente sunt mai puțin evocatoare; ele provin din studiile pe populații numite "cu risc crescut pentru schizofrenie": - prezența unui sau a ambilor părinți cu schizofrenie: 10% din copii care au un părinte cu această boală vor dezvolta o schizofrenie în viitor; deși doar 10-20% dintre toți bolnavii schizofreni au părinți cu această boală (Huttunen, 1994) - probleme legate de sarcină și complicații neonatale în antecedentele subiectului. Semnificația acestor elemente și legătura lor cauzală cu schizofrenia rămâne încă neclară (Mednick & Schulsinger
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
această boală vor dezvolta o schizofrenie în viitor; deși doar 10-20% dintre toți bolnavii schizofreni au părinți cu această boală (Huttunen, 1994) - probleme legate de sarcină și complicații neonatale în antecedentele subiectului. Semnificația acestor elemente și legătura lor cauzală cu schizofrenia rămâne încă neclară (Mednick & Schulsinger, 1973). - Greutatea mică la naștere în antecedente este un element a cărui incidență statistică este relativ ridicată și a fost asociat unei predispoziții genetice (Erlenmeyer-Kimling et al, 1983). - Un retard în dezvoltarea senzorio-motorie a fost
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
funcționarea psihică vor permite precizarea riscului unei evoluții psihotice. La aceasta ar trebui adăugat argumentul prognostic considerabil constituit de capacitatea anturajului de a suporta, acompania sau transforma dificultățile mai mult sau mai puțin profunde ale adolescentului. 5. Debutul tardiv al schizofreniei. Situată la "polul opus", entitatea de "schizofrenie tardivă" nu este codificată în ICD 10 și nici nu este admisă de DSM IV. Formă "atipică" și în consecință controversată, schizofrenia având debutul dincolo de 40 de ani, a fost definită de M.
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
evoluții psihotice. La aceasta ar trebui adăugat argumentul prognostic considerabil constituit de capacitatea anturajului de a suporta, acompania sau transforma dificultățile mai mult sau mai puțin profunde ale adolescentului. 5. Debutul tardiv al schizofreniei. Situată la "polul opus", entitatea de "schizofrenie tardivă" nu este codificată în ICD 10 și nici nu este admisă de DSM IV. Formă "atipică" și în consecință controversată, schizofrenia având debutul dincolo de 40 de ani, a fost definită de M. Bleuler prin următoarele criterii: - debut după 40
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mult sau mai puțin profunde ale adolescentului. 5. Debutul tardiv al schizofreniei. Situată la "polul opus", entitatea de "schizofrenie tardivă" nu este codificată în ICD 10 și nici nu este admisă de DSM IV. Formă "atipică" și în consecință controversată, schizofrenia având debutul dincolo de 40 de ani, a fost definită de M. Bleuler prin următoarele criterii: - debut după 40 de ani (după 45 de ani - Ey), - simptome schizofrenice, - absența semnelor de deteriorare psihică (sindrom amnestic) sau neurologice, - predominanța netă la sexul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1976). Tabloul dominant este cel paranoid, cu delir tinzând spre sistematizare și spre aglutinare în tematica delirantă a conflictelor psihologice prepsihotice. în cadrul acestei forme trebuie adusă în discuție și controversata problemă a apartenenței nosologice a psihozelor halucinatorii cronice în cadrul schizofreniilor. încă Kraepelin consideră parafrenia ca o afecțiune separată din rațiuni semiologice (predominanța tabloului halucinator și delirant asupra dezorganizării psihice) și prognostice (o mai bună conservare și adaptare a pacienților). Cu toate că unii autori (printre care Mayer-Gross, 1969 și Strömgren, 1982) le
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
consideră parafrenia ca o afecțiune separată din rațiuni semiologice (predominanța tabloului halucinator și delirant asupra dezorganizării psihice) și prognostice (o mai bună conservare și adaptare a pacienților). Cu toate că unii autori (printre care Mayer-Gross, 1969 și Strömgren, 1982) le includ în cadrul schizofreniei cu factori atipici (datorită vârstei tardive de debut), tradiția nosologiei clasice pare însă să conveargă astăzi cu realitatea clinică, pentru că parafreniile (cu cele trei forme ale lor), deși destul de rare, pot fi diferențiate simptomatologic și evolutiv chiar și de formele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
atipici (datorită vârstei tardive de debut), tradiția nosologiei clasice pare însă să conveargă astăzi cu realitatea clinică, pentru că parafreniile (cu cele trei forme ale lor), deși destul de rare, pot fi diferențiate simptomatologic și evolutiv chiar și de formele parafrenizate ale schizofreniei tardive. Cu toate acestea doar o clasificare etiologică ar putea separa ceea ce în ultimă instanță reprezintă doar o problemă de opinii, iar în opinia noastră nu ar exista la ora actuală motivații suficient de obiective pentru a îndepărta sindroamele psihotice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o clasificare etiologică ar putea separa ceea ce în ultimă instanță reprezintă doar o problemă de opinii, iar în opinia noastră nu ar exista la ora actuală motivații suficient de obiective pentru a îndepărta sindroamele psihotice cu apariție tardivă de familia schizofreniei. Criteriul vârstei rămâne unul arbitrar susținut mai mult de argumentul frecvenței statistice, dealfel el nemaifiind inclus în carul criteriilor DSM IV pentru schizofrenie. Din momentul în care există o asemenea acumulare de date, sunt două principale direcții de analiză și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la ora actuală motivații suficient de obiective pentru a îndepărta sindroamele psihotice cu apariție tardivă de familia schizofreniei. Criteriul vârstei rămâne unul arbitrar susținut mai mult de argumentul frecvenței statistice, dealfel el nemaifiind inclus în carul criteriilor DSM IV pentru schizofrenie. Din momentul în care există o asemenea acumulare de date, sunt două principale direcții de analiză și interpretare a lor. Una este analiza temporală: observarea variației intensității simptomelor de-a lungul unie perioade de timp marcate. O serie întreagă de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fixe și ușor de interpretat, astfel încât suntem în orice moment siguri de ceea ce găsim și putem interpreta corelațiile. Asociațiile cauzale, în plus, nu trebuiesc (din fericire) interpretate decât unidirecțional: de la variabile către maladie și nu invers. în stadiile precoce ale schizofreniei, simptomele și cursul bolii par să fie determinate în special de procesul morbid per sine, cu toate că personalitatea și mediul înconjurător sunt tradițional considerați ca făcând parte dintre aceia care exercită influiența cea mai considerabilă în privința evoluției și modulării ulterioare a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se datorează unei diferențe reale de vârstă/sex în apariția și dezvoltarea simptomatologiei, cu alte cuvinte asupra debutului bolii. O problemă ridicată, în egală măsură conceptuală și metodologică, este aceea ridicată de stabilirea a ceea ce înseamnă realmnte momentul debutului în schizofrenie: momentul apariției primelor simptome, a primelor manifestări clar psihotice, sau momentul primei spitalizări? Cele trei memente, evident, nu sunt superpozabile studii comunicate de alți autori (Häfner et al, 1989; OMS - date analizate de Hambrecht et al, 1992) sugerează o anumită
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
biologic decât psihosocial. Pe de altă parte, datele găsite și care relevă cifre cumva mai mici decât cele comunicate de celelalte studii par să sugereze că efectul modelator exercitat de de mediul transcultural nu pot fi ignorate în totalitate... Debutul schizofreniei și biografia socială. Se discută încă, în ce măsură modelul unei vulnerabilități individuale într-o determinare bio-psiho-socială, poate fi susținută atunci cînd ne referim la modelul schizofreniei? în prezent nu există markeri clari și cerți, biologici sau comportamentali, capabili să indice riscul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
că efectul modelator exercitat de de mediul transcultural nu pot fi ignorate în totalitate... Debutul schizofreniei și biografia socială. Se discută încă, în ce măsură modelul unei vulnerabilități individuale într-o determinare bio-psiho-socială, poate fi susținută atunci cînd ne referim la modelul schizofreniei? în prezent nu există markeri clari și cerți, biologici sau comportamentali, capabili să indice riscul pentru schizofrenie și care să fie aplicabili indivizilor permițînd o analiză clară a modificărilor cursului vieții prin eventuali factori protectori. Modelele ce încearcă să explice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
biografia socială. Se discută încă, în ce măsură modelul unei vulnerabilități individuale într-o determinare bio-psiho-socială, poate fi susținută atunci cînd ne referim la modelul schizofreniei? în prezent nu există markeri clari și cerți, biologici sau comportamentali, capabili să indice riscul pentru schizofrenie și care să fie aplicabili indivizilor permițînd o analiză clară a modificărilor cursului vieții prin eventuali factori protectori. Modelele ce încearcă să explice interacțiunea dintre predispoziția individuală pentru schizofrenie și factorii din mediul înconjurător utilizează în general stresul ca pe
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
clari și cerți, biologici sau comportamentali, capabili să indice riscul pentru schizofrenie și care să fie aplicabili indivizilor permițînd o analiză clară a modificărilor cursului vieții prin eventuali factori protectori. Modelele ce încearcă să explice interacțiunea dintre predispoziția individuală pentru schizofrenie și factorii din mediul înconjurător utilizează în general stresul ca pe un concept sub care trăsăturile patogenice ale mediului pot fi subsumate. în cazul uni individ cu o vulnerabilitate ridicată, experiența stresantă nici nu are nevoie să fie prea ridicată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]