100,996 matches
-
din gîtlej îi țîșneau vin cu resturi,/ Boțuri de carne de om - rîgîia și vărsa ca bețivii" (Odysseia 9, 371-4; citate, aici și în continuare, după traducerea lui Dan Slușanschi). Un personaj nu mai puțin respingător întîlnește și Apolodor la scurtă vreme după sosirea sa în America, pe cînd era cow-boy la ferma ,Taurul vioi": Dar, într-o vineri, s-a ivit,/ În preajma fermei, un bandit,/ Un hoț de vite renumit,/ Un bețivan îngrozitor,/ Salliver Tom, un pistolar./ Și tot ținutul
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
Nichita Danilov, Gabriel Chifu etc.) a trecut la proză, publicând până acum două volume: un roman, Cubul de zahăr (prima ediție, la Editura Hyperion, Chișinău, în 1991; a doua, revăzută, la Editura Cartier, în 2005) și un volum de proză scurtă, Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit (Editura Arc, Chișinău, 2001). La acestea mă voi referi în continuare, acordând o mare încredere prozatorului Nicolae Popa. Proza scurtă din volumul Păsări mergând pe jos se încadrează în categoria onirismului, promovat de
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
a doua, revăzută, la Editura Cartier, în 2005) și un volum de proză scurtă, Păsări mergând pe jos. Povestiri de nepovestit (Editura Arc, Chișinău, 2001). La acestea mă voi referi în continuare, acordând o mare încredere prozatorului Nicolae Popa. Proza scurtă din volumul Păsări mergând pe jos se încadrează în categoria onirismului, promovat de Dumitru }epeneag și de companionii săi în anii '66-'70. Similitudinile sunt izbitoare, deși autorul basarabean nu pare să le caute cu tot dinadinsul. Fanteziile, cu adevărat
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
în direcții insuficient elaborate și neconvingător susținute pe linia fantastică, narațiunea riscă să se piardă în confuzii și inabilități. Destul de bine lucrat în opt din cele zece secvențe ale sale, romanul își adaugă în primul și ultimul capitol (cele mai scurte și mai convenționale) o conștiință postmodernă, lipită pe un text realist-fantastic, care, parcă, nu avea prea multă nevoie de ea. Cu alte cuvinte, cele trei dimensiuni ale romanului (realistă, fantastică și postmodernă) nu se îmbină suficient de coerent și de
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
la fel de important, cerut de complexitatea intrigii). Fiecare privește și se adresează direct spectatorului, solicitându-i aprobarea. În acest mod, personajele părăsesc statutul lor de marionete ale autorului - și această manevră e dificilă dacă luăm în calcul neplauzibilitatea lor - devenind, pentru scurt timp, voci naratoare. Aș vrea să adaug la această analiză câteva observații care nu îmi aparțin, dar cred că cititorul autohton merită să aibă acces la ele. Sunt rezultatul perspicacității într-ale exegezei ale unui reputat critic american de film
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
cu totul alt drum, într-o direcție neașteptată. Saludos (1995) a fost o combinație între romanele Don Quijote și Copiii căpitanului Grant, Stațiunea (1997) împrumuta tehnici ale noului roman francez, Cei trei copii Mozart (2001) a fost un volum de proză scurtă scris în tehnica textualistă a generației '80, Sigma (2002) era un roman cu tematică religioasă. La o primă și grăbită lectură, romanul Ordinea, ar putea fi catalogat drept un roman politic. Este un soi de utopie negativă, a cauzelor care
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
și Moscova, le-am spus "modelelor" că pot alege ce postură preferă. Am fotografiat încăperea ca atare - și ea transmite un mesaj, prin arhitectură, prin decorațiuni, prin tablourile agățate în perete, apoi ocupanții dormitorului, cu propriul lor limbaj corporal... Prin scurte "statement"-uri le-am cerut subiecților să povestească ceva despre ei, despre semnificația spațiului în care se află, cum dorm, ce visează, dacă cele trăite peste zi îi urmăresc în somn și uneori despre relația lor cu moartea. în aceste
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
statement"-uri le-am cerut subiecților să povestească ceva despre ei, despre semnificația spațiului în care se află, cum dorm, ce visează, dacă cele trăite peste zi îi urmăresc în somn și uneori despre relația lor cu moartea. în aceste scurte răspunsuri, esențiale de fapt, se regăsește și o mică poveste de viață...Îmi plac "story"-urile compacte. Cînd fotografiez chipurile oamenilor, mă feresc să mă opresc la suprafață. Vreau să scot în evidență și stratificările realului. Cred că atunci cînd
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
G. Călinescu despre locuință, și anume că ea este ipostazierea omului în ordine peisagistică, prelungirea personalității sale morale, se poate citi cu ușurință în desenele lui Alexandru Olian. Casa lui Agârbiceanu, de pildă, afișează o sobrietate aulică, linia ei este scurtă și decisă, iar frontonul supraînălțat ce marchează corpul central reverberează în geometria lucarnelor care supraînalță, și ele, panta acoperișului. Mult mai liber și mai eliptic este realizată casa lui Ion Barbu, amestec de vegetație și geometrie, de hașură compactă și
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
Gh. Perdichi, Th. Mihadaș, Ion Cutova, Th. Zuca. Nu pot uita studenții transnistreni, care urmau un al la Universitatea din București pentru a-și continua apoi studiile la Institutul Cultural Român din Odessa, declarat institut de rang universitar. Devenit în scurt timp prieten al lor, m-au invitat la Dubăsari, în Transnistria, unde am petrecut cu ei - cum nu puteam merge în Ardeal - sărbătorile unui Crăciun. Aici, l-am cunoscut pe istoricul N. Smochină, brav luptător pentru cauza Basarabiei, profund impresionat
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
la Gewerbeverein (Casa Poporului) la o bere, amândoi, când, la un moment dat, pe aleea din parcul de alături trece un cârd de eleve. Discret, îmi arată între ele pe Zoe, care - în ultima clasă de liceu - va deveni în scurtă vreme soția lui. La o ședință a corpului didactic, Mihadaș ia cuvântul și foarte pornit insultă un om politic din prezidiu. Toamna nu mai este numit în învățământ. Nu știu prin ce întâmplare, cunoaște un grup de turci sau aromâni
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
care făcea negoț cu lemne de Rebrișoara, duse la Constanța. Aici, el veghea transferul lemnului în vagoane. Intră în legătură cu un căpitan Bodiu, care, împreună cu câțiva oameni din partea locului, o făcea pe partizanul. Căpitanul ăsta venise cu Divizia "Tudor Vladimirescu". în scurt timp, de la Cluj sosește o coloană de vreo 30 de mașini. S-au făcut multe arestări. Căpitanul a fost și el ridicat. Nu mult mai târziu, eram la Bistrița, într-un grup de colegi, după o ședință. Mihadaș perora printre
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
făcut un program? Subiectele filmelor dvs. sînt foarte românești. Ați făcut-o intenționat sau așa s-a întîmplat? - Nu cred că sînt românești. Cred că sînt valabile peste tot. Specificul românesc, asta era și în filmul ăla. Filmul ăla, de scurt metraj, care a fost la Dakino în 1995, era în limba franceză deja și era după o piesă de teatru într-un act a lui Eugene O'Neill care se cheamă Before breakfast, adică Eugene O'Neill american, filmul în
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
să nu afle nimic mai mult. Iar când un comesean palavragiu, bătându-l inoportun pe umăr, i-ar zice "păi să-ți spun eu cum s-au întâmplat lucrurile, ai să afli lucruri grozave, stai să vezi", ar primi răspunsul scurt: "Nu țin să aflu nimic". Ba încă ar apăsa pe cuvântul din urmă, rostindu-l de mai multe ori. Pentru că luând cunoștință, un farmec s-ar stinge. - Dar ce farmec ar pieri când ne-am dumiri asupra împrejurărilor reale ale
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
Constantin Țoiu Duminică, 17 aprilie, a.c. la orele amiezii, dau de cărticica lui , Alcools, poeme alese, aparținând răposatului Mircea Scarlat. între pagini, rătăcite câteva scurte însemnări ale tânărului critic, una din valorile remarcabile, stinse, ale literaturii noastre. Chiar dacă însemnarea figurează în vreuna din cărțile apărute, (neavând timp să cercetez, spre a indica) - o reproduc țel quel ca dovadă a strălucitei sale intuiții: Scriu un eseu
Apollinaire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11653_a_12978]
-
și pasiunea de a se interesa de tot ce este nou. Autor al cîtorva zeci de cărți de analiză matematică, informatică teoretică, lingvistică, semiotică, poetică, aplicații ale matematicii în științele naturii și în științele sociale, filozofia și istoria științei (vezi scurta fișă bio-bibliografică de la sfîrșitul volumului), publicate în țări de pe toate continentele, invitat să conferențieze în marile instituții științifice ale lumii, Doctor Honoris Causa și premiant al mai multor universități de tradiție și prestigiu, Solomon Marcus este, în această lume a
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
Marius Chivu Adrian Buz a debutat în 2001 tot cu un volum de proze scurte, Ultimul capitol (Editura Mașina de Scris), premiat atunci de România literară. Exceptând textele publicate prin diverse periodice culturale, prozatorul craiovean a mai avut o apariție în Antologia de proză scurtă Respiro (Editura Dacia, 2003). La vremea respectivă, literatura lui Adrian
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
a debutat în 2001 tot cu un volum de proze scurte, Ultimul capitol (Editura Mașina de Scris), premiat atunci de România literară. Exceptând textele publicate prin diverse periodice culturale, prozatorul craiovean a mai avut o apariție în Antologia de proză scurtă Respiro (Editura Dacia, 2003). La vremea respectivă, literatura lui Adrian Buz mi s-a părut de un snobism narativ supărător. Monologurile destructurate, plate și interminabile, alternanța ostentativă a vocilor și a perspectivelor, în afara cronologiei, linearitatea textelor naiv autoreferențiale, punctuația redusă
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
Cristian Teodorescu S-au făcut atîtea speculații în privința scurtei arestări a lui Dinu Patriciu, încît în această privință nu știu ce se mai poate adăuga. Că a fost rezultatul tîrziu al unei mișcări începute de Ioan Talpeș și contrasemnate de Ion Iliescu pe vremea cînd mai era președintele României. Sau că
Țara lui Ilie Botoș by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11662_a_12987]
-
fantomă". În întuneric, se întrezăreau vag în depărtare clădiri amenințătoare și stranii; am dat ocol unui lac, apoi am văzut înălțându-se turla unei biserici cum sunt cele din nordul țării, după aceea niște mori de vânt... Unde mă aflam? Scurtă incursiune într-un ținut imaginar. Imposibilitatea de a recunoaște în mod real ceva... și, în fața misterului acestor năluciri, mi-am spus că în noapte, în noaptea adevărată, noaptea începuturilor, nu vezi nimic, ghicești doar. Ai de-a face cu o
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
de epocă" unor impasuri mai mult sau mai puțin mărunte, dar semnificative, totuși, pentru porția de ratare, depășită (de tot, oare?) cu greu, care li s-a servit unor generații. Nuvela" propriu-zisă face pereche, în volum, cu cinci proze (foarte) scurte, un fel de fotografii la minut, incomparabil mai neclare decît cele "artistice", dar așa de bune cînd te grăbești... Toate amintesc ("vina" o poartă, probabil, aerul timpului) de falsele "declarații" ale lui Costache Olăreanu, de scurtul dialog despre viața privată
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
cu cinci proze (foarte) scurte, un fel de fotografii la minut, incomparabil mai neclare decît cele "artistice", dar așa de bune cînd te grăbești... Toate amintesc ("vina" o poartă, probabil, aerul timpului) de falsele "declarații" ale lui Costache Olăreanu, de scurtul dialog despre viața privată ca privare de viață: " ŤAtît de săracă? ť ŤViața unui om obișnuit...ť". Sînt, iarăși, gînduri bune de trecut pe monumentul cetățeanului necunoscut, "ridicat" lui, într-o poezie, de W.H.Auden. Gînduri despre slujbașul de
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
vreau să aud de la tine) Câteva poeme (puține) sau doar câteva versuri surprind și momentul în care este posibilă privirea în ambele părți ale vârstei și nu e deloc surprinzător că poemul emblematic pentru această stare a "trecerii" - cel mai scurt și unul dintre cele mai delicate ale cărții - se intitulează Patul: "Patul meu gândește prea mult/ de când nu mai sunt fetița care face baloane de hârtie./ Mi-e un junghi în propria carne." Una peste alta, este decisiv modul în
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
fi crezut auzindu-l spunând reporterilor tv: - În afară de figuri acre2) să fie și cineva care să îndulcească atmosfera (la Cotroceni, n.d.h.)...3) Numai astfel vor putea să spună din nou ardelenii că lumina vine de la București, pe autostrada Brașov-Borș. TELEȘTIRI SCURTE -Televiziunile anunță: Comisiile de specialitate ale Senatului au respins proiectul de lege privind despăgubirea celor care au depus bani la CEC până în 1990 pentru Dacia. Vae victis! -familia regală va primi 30 de milioane de euro și mai multe proprietăți
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
Carevasăzică, într-un ghetou, un deținut evreu italian, inginer chimist la a treia generație, licențiat SUMMA CUM LAUDAE al Universității din Torino, Primo Levi își inițiază un "coleg" în teribila călătorie în Infern. Cel al lui Dante. }in minte întrebările scurte, retorice, ale lui Levi. "Cine e Dante. Ce e Comedia. Ce sentiment curios de noutate încerci, cînd vrei să explici pe scurt ce e Divina Comedie. Cum e împărțit Infernul, ce este Talionul." Și se opresc în Cercul al optulea
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]