1,161 matches
-
vânzare unei succesiuni de librari, ascundea sub smalțul său narativ un avans genial? Fotografia lui Huergo, montată Într-o ramă ovală, Împodobește coperta. Ori de câte ori o privesc, Îmi fac iluzia că va Începe să tușească, victimă a ftiziei care i-a secerat cariera promițătoare. Într-adevăr, puțin după aceea a murit, fără să-mi confirme primirea scrisorii pe care i-o trimisesem Într-o magnifică demonstrație de generozitate. Citatul cu care Încep această Înțeleaptă lucrare l-am copiat din povestioara cu pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mâinile, ca să-mi deie soluțea: o sinecură În Ezpeleta, plătită pă nume prezuntiv. Ogeacu lu Ramón Bonavena, care mandea l-am vizitat când ieram la Ultima oră, iera făcut muzeu, care să ducă În veci numele și memoria lu romancieru secerat În plină vârstă. Și, ironia sorții, io iera să fiu curatoru. Domnu González Baralt mi-a dat cu Împrumut barba lui falsă; am agrementat-o cu niște biciclete negre și cu uniforma dă irotonisire care cere așa Învestitură și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fost eu, dar de aia au cheltuit toți și au muncit pentru mine, și el, și mama Mița și Ilinca și până și băiatu-ăla mai mic, Sae, a avut săracu grijă de vite, ba chiar a dat și la secere și la sapă, ca să pot eu să învăț, să nu trebuiască să mă întorc după ce toți au răbdat de pe urma mea, și să umblu prin noroi în opinci. Ce adică, a izbutit bietul Nilă, care abia știe să se iscălească, și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
acolo?... Atunci, întăia oară în ziua aceea, auzii lângă mine glasul moșneagului cu sprâncenele și cu barba stufoase: Ce să facă? Seceră... Avea un glas aspru, un fel de hârâire dureroasă. Doctorul se întoarse spre el: —Ce vorbești, moșule? Cum seceră?... Bătrânul nu răspunse. Iar bătrâna, corogită, rezemându-se în coate, se târa, ca o râmă prin lanul fierbinte, prindea mănunchiuri și le tăia cu secerea sclipitoare. Când ne văzu, se opri și, așa cum era, în genunchi, aținti asupra noastră doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ne văzu, se opri și, așa cum era, în genunchi, aținti asupra noastră doi ochi triști și tulburi pe un obraz pământiu, zbârcit, chinuit ca o mască. —Ce faci acolo, mătușă? Și abia îi auzirăm răspunsul, gâfâit: — Ia, ce să fac? Secer. Vai de capul meu. De dimineață, de când s-a zărit geană de ziuă, am venit. M-a adus Ghiță... —Care Ghiță? —Aista, Ghiță, vătavu boierului... —A cărui boier?... Apoi nu știu cum îl chiamă... —Și cum așa? Văd că ești bolnavă... —Vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
capul ei... O biată păcătoasă... Așa-i ea, beteagă... Boală femeiască... Ce să facă? Parcă o iartă cineva?... Doctorul nu zise nimic. Tăceam și eu. Ne urcăm așa în trăsură. Bătrâna, în genunchi, rezemându-se în coate, începuse iar a secera în arșița zilei. O privea neclintit bătrânul. Alături de el, cu mânile în lungul trupului, privea și băiatul cel desculț și cu capul gol. Priveau și soldații înșirați pe drumeag. Bătrâna secera. O auzeam gemând din când în când. Bătrânul întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în genunchi, rezemându-se în coate, începuse iar a secera în arșița zilei. O privea neclintit bătrânul. Alături de el, cu mânile în lungul trupului, privea și băiatul cel desculț și cu capul gol. Priveau și soldații înșirați pe drumeag. Bătrâna secera. O auzeam gemând din când în când. Bătrânul întoarse o clipă capul peste umăr, fără să se uite la noi, sau fără să ne vadă, apoi se scociorî la brâu și trase punga. O deschise și scoase un gologan. Făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca o oaste prin lanuri cu secerile... Măi Niță, de-aceea i-a plăcut boierului pe la noi, căci secerătorii i-au datla pământ tot holde grase... Aici e binecuvântat pământul. Gheorghe Barbă, din fundul bordeiului, grăi și el. Atuncea, la secere, zic și eu că-i de trăit aici. Bărbați și muieri, de umplu toate șoproanele... Ș-apoi vorbă și râsete și cântece, sara, pe la focuri... Așa-i când îi lume multă. —Spune, măi Barbă, spune! zise Faliboga. Atuncea-i de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să mă ocup cu ceva. Și cum nu știu ce să fac, iau jurnalul și mă așed la masă. Altădată, câți ani au trecut de-atunci? când eram la țară, mă pricepeam la lucruri mai folositoare. De pildă, semănam grâu sau îl seceram. Deși eram tânăr, foarte tânăr, îmi câștigam pâinea mai cinstit: creând pâine. Pâinea pe care o mâncam era pregătită în parte de mine. Nu trișam pe nimeni. Cel mult, trișam pământul care hrănea grâul și care nu se alegea cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
primprejur, am mai întrebat pe drumeț și dacă nu au văzut un cal roib liber și, neprimind răspuns pozitiv, am hotărât să ducem noi căruța la un ogor de-al nostru unde a doua zi urma să vină părinții la secerat de grâu. La hulube a intrat vărul meu Nicuț Manoliu (din Pașcani), și trăgea din greu, fiindcă eu eram mai plăpând, mai mult mă făceam că împing la căruță. Între timp au soșit și părinții la secerat, iar tatAșa plecat
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
vină părinții la secerat de grâu. La hulube a intrat vărul meu Nicuț Manoliu (din Pașcani), și trăgea din greu, fiindcă eu eram mai plăpând, mai mult mă făceam că împing la căruță. Între timp au soșit și părinții la secerat, iar tatAșa plecat să caute calul pe care l-a și gășit în cireada de vaci, cu țărușul și lanțul după el. Tot in legătură cu câinele nostru Ciustea îmi amintesc ca de la un timp îl apucase un nărav neplăcut
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
dimineață Constantina pleacă la piață , iar cei doi rămân șinguri. Încep din nou discuția în contradictoriu despre suma datorată. Vasile merge în magazia de lemne însoțit de Victor Balan. Aici discuția fiind aprinsă, militarul ridică automatul și trage o rafală secerându-l pe Vasile. La scurt timp sosește și Constantina de la piață și văzând ușa magaziei deschisă, se îndreptă spre acel loc. Victor Balan era pregătit să tragă...Și a tras încă o rafală. ConstantinAșa căzut ucisă. Criminalul, cu sânge rece
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
podul casei unde erAșascuns infractorul înarmat. Am avut zile membrii întregii echipe și am tras concluzii și învățăminte. Totul s-a petrecut într-o zi de vară Așanului 1954, când grâul începuse să se coacă. Două vieți tinere au fost secerate prea timpuriu. Balan Victor, autorul acestui dublu asașinat a fost județcat și condamnat la moarte prin împușcare, în varAșaceluiași an. Sentința sa executat. CRIMA DIN COMUNA SPULBER, VRANCEA Fiind seșizați în anul 1965 că s-a comis o crimă oribilă
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
importanță majoră pentru rezolvarea cazului. Au fost întocmite documentele ce s-au impus , echipa de cercetare retrăgându-se, secerătorii și-au continuat activitatea după ce punga cu craniul a fost dusă la serviciul medicolegal pentru studieri amănunțite. După ce au terminat de secerat prima tarla, au traversat calea ferată și au început activitatea și în a doua tarla. Dar de la prima trecere a combinei în lanul cu grâu au văzut că pe o porțiune în formă relativ circulară grâul era culcat la pământ
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Se alesese praful de directiva privind orele de muncă. Încruntându-se, Își frecă rădăcina nasului, Încercând să oprească durerea din ce În ce mai puternică. Când deschise din nou ochii, privea la alt nume cunoscut: Martin Strichen, Howesbank Avenue, numărul 25. Omul care putea secera nenorociți de avocați alunecoși dintr-o singură lovitură. Iar Sandy Alunecosul avusese tupeu să afirme că era vina Poliției că fusese eliberat Cleaver... Un mic zâmbet scăpără pe fața lui Logan când Își imagină momentul impactului, Bang. Fix În nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pe care ai venit." 30. "Și acesta să-ți fie semnul, Ezechia: anul acesta veți mînca ce va crește singur de la sine, și în al doilea an ce va răsări din aceasta, dar în al treilea an, veți semăna, veți secera, veți sădi vii și veți mînca din rodul lor. 31. Și ce va mai scăpa din casa lui Iuda, și ce va mai rămîne iarăși va prinde rădăcini dedesubt, și va aduce rod deasupra. 32. Căci din Ierusalim va ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
nimerească Petru cu suita sa. Probabil, stîrnit de priveliștea nerușinată a Sofiei, unul dintre ucenici, Întorcîndu-și capul Într-o parte, parcă să Înlăture ispita, Îi adresă următoarea Întrebare lui Simon: „cum e mai bine, să semeni pe pămînt și să seceri În ceruri, sau să arunci sămînță În vînt?“ - Întrebare scolastică, cerînd un răspuns clar. Ridicîndu-se Într-un cot, Simon Îi zise peste umăr: „Pămîntul e tot pămînt, oriunde l-ar semăna omul. Adevărata Îngemănare e cînd bărbatul se Însoțește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de acoperire, pe care-l recita cineva în fața scenei (cred că chiar eu) și în care era blamat stilul de viata american, strigându-se tare: „mor sute de oameni ai muncii în țara lui Morgan și Ford, căci foamea le secera pruncii, ce în chinuri și vaiete mor” Așa da. Putea să tot bată step Mary pe masă, deasupra capului lui Halus, daca exploatarea omului de către om era definitiv dovedită de omul nostru, negru că tăciunele. În sfârșit, actul întâi se
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
zăpadă. Parcă ne aflam în partea dreaptă a Prutului prin anii 1990-1991, după așa-zisa revoluție, sau ce o fi fost , căci guvernanții nu vor să ne spună adevărul nici după atâția ani. Era toamnă și nici grâul nu era secerat. Ajunși acasă, cele doua gospodine țineau neapărat ca doi dintre noi să doarmă la una și ceilalți doi în cealaltă parte. Pînă la urmă am rămas la familia Nicanor Baciu, casă de oameni gospodari. Am stat cu toții la masă, până
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
similar cu cel obținut prin „blitz krieg” în Polonia și Franța. N-a fost așa și în realitate, s-a repetat aventura nefericită a lui Napoleon din 1812, iar la capătul unui război care a durat 4 ani și a secerat milioane de vieți de ambele părți, Germania a fost zdrobită. Incontestabil, în obținerea victoriei, a contat foarte mult ajutorul masiv în echipament de război, acordat de americani, deschiderea frontului din Italia (1943) și Franța (1944) precum și bombardamentele nimicitoare efectuate de
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
Dar ce a făcut escrocul în ultimul sfert de oră are iz de penal. A fost mai întâi intervenția lui Bar asupra băcăuanului Adrian Câmpeanu, scăpat singur, la care Prodan a închis ochii. Nu numai că vârful băcăuan a fost secerat, dar a și fost accidentat, fiind necesară înlocuirea acestuia. Mai mult, în prelungirile meciului, arbitrul le-a făcut cadou oaspeților o lovitură liberă de pe linia careului mare, din lateral e drept, în urma căreia liderul seriei I ar fi putut obține
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
jur ca să vadă noaptea subțiindu-se... Zorii erau aproape. Avea timp exact cât să se ducă sus pe coama dealului și să se întoarcă înainte să sosească cei ce urmau să prindă maimuțele. Îmbrăcându-se în grabă, își luă cuțitul, secera și un ghem de funie și dispăru între umbre, trecând astfel pe lângă spion, care deja se ascundea în tufe așteptând drama acelei dimineți. Având febră din cauza agitației și nervozității pe care le simțea, aștepta răsăritul acelei zile care, decisese el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
eu, dar de aia au cheltuit toți și au muncit pentru mine, și el, și mama și Mița și Ilinca și până și băiatu-ăla mai mic, Sae, a avut săracu grijă de vite, ba chiar a dat și la secere și la sapă, ca să pot eu să învăț, să nu trebuiască să mă întorc după ce toți au răbdat de pe urma mea, și să umblu prin noroi în opinci. Ce adică, a izbutit bietul Nilă, care abia știe să se iscălească, și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
vis. Aș spune, cu o pasiune profundă pentru viață. Am crezut Întotdeauna că va avea zile multe. Fima, dând parcă verdictul final Într-o dispută care nici nu Începuse Încă, declară: —Și chiar a avut zile multe. N-a fost secerat chiar În floarea vârstei. Nina spuse: Am reușit ca prin minune să termin toate aranjamentele. Credeți-mă că a fost o alergătură nebună, contra cronometru, din cauza intrării sâmbetei. Ierusalimul ăsta al nostru a ajuns mai rău ca Teheranul. Sper că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cu pușca În butoaie și s-au Întins pe jos să soarbă tot vinul. Cum găuriseră multe doage, vinul s-a revărsat Într-atît Încît i-a Înecat pe bravii soldați sovietici beți de mult. Șvabii s-au Întors, au mai secerat dintre rușii care dormeau ori se clătinau pe afară, eliberîndu-și satele. După război, Într-unul din Homoroade s-a Înălțat un monument țanțoș În memoria eroismului Armatei Roșii. Printre cramele din Rătești, pornind de la nivelul de sus, ne dădeam drumul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]