8,170 matches
-
stomacul gol. Se prepară și tinctură (20 g macerat 10 zile în 100 ml alcool 40%). Se iau două linguri pe zi îndulcit cu miere, prima lingură dimineața pe stomacul gol. Cortex Frangulae (coajă de crușin). Se administrează, când insuficiența secreției biliare provoacă o constipație. Se prepară un decoct dintr-o lingură la cană, ce se bea seara la culcare ori pulbere, câte un vârf de cuțit administrat de 2-3 ori pe zi. Lavandula angustifolia (levănțică). Este antispasmodic, colagog, calmant, antiseptic
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Se folosesc fructele. Se prepară o infuzie cu o lingurița de fructe pisate la 300 ml apă clocotită, iar după 20 minute se strecoară și se bea fracționat în trei reprize înaintea meselor principale. Cetraria islandica (lichenul de piatră). Stimulează secreția pancreatică. Se bea trei căni pe zi reci, dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la 250 ml de apă în clocot și se mai fierbe cinci minute. XII.6. BOLI DIGESTIVE PARAZITARE 6.1. ASCARIDIOZA O boală parazitară
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
conuri de hamei fragmentate, talpa gâștei integral mărunțit, șovârv la 1 litru de apă plată infuzie). Se bea 5-6 căni pe zi, din care una seara la culcare. 7.2. SINDROMUL HIPERFOLICULINIC Sindromul hiperfoliculinic este o discrinie ovariană, în care secreția de hormoni estrogeni este mult crescută peste normal, când se indică ceaiuri din punct de vedere terapeutic: Rubus idaeus (muguri de zmeură). Au o acțiune frenatoare asupra lobului anterior al hipofizei și reglează secreția endocrină a ovarelor. Se bea două
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
este o discrinie ovariană, în care secreția de hormoni estrogeni este mult crescută peste normal, când se indică ceaiuri din punct de vedere terapeutic: Rubus idaeus (muguri de zmeură). Au o acțiune frenatoare asupra lobului anterior al hipofizei și reglează secreția endocrină a ovarelor. Se bea două căni pe zi dintro infuzie sau decoct din muguri cu o lingură la o cană. Folium Urticae (frunze de urzică). Se bea 2-3 căni pe zi din infuzia cu o lingură la cană. Herba
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
2-3 căni pe zi sau infuzie concentrată din 3-4 linguri de boabe la cană, din care se iau 3-4 linguri pe zi. XII.9. BOLI OTORINOLARINGOLOGICE 9.1. RINITELE Suferințe inflamatorii ale mucoasei nazale. Se manifestă prin strănuturi repetate, coriză, secreții, la început apoase, apoi muco-purulente, cefalee, febră. Pot da complicații ca: sinuzite, otite, faringite, laringite, traheo-bronșite. Ceaiuri: Ocimum basilicum (busuioc). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la 200 ml apă clocotită. Se poate folosi
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
maxilare etc. Poate fi acută sau cronică, purulentă sau nepurulentă catarală. De obicei este o complicație a gripei, guturaiului, rujeolei sau scarlatinei. Se manifestă prin: cefalee dureri frontale, uneori tumefacția pleoapelor superioare, dureri maxilare, ale obrazului, odontalgii, obstruarea nasului cu secreții mucoase sau purulente (din nara corespunzătoare de partea sinusului bolnav). Uneori apare febră și stare generală alterată. Flores Chamomillae (flori de mușețel). Se bea 2-3 ceaiuri pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la 200 ml apă clocotită. Inhalații
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
linguriță la 200 ml apă în clocot. 10.5. HIPERHIDROZA Definește o transpirație excesivă, iar persoanele cu un sistem nervos excitabil transpiră mai mult, chiar și în timpul unor emoții ușoare. Poate însoți uneori boli ale sistemului nervos, ale glandelor cu secreție internă, când există o transpirație generală sau parțială la: palme, tălpi, axile etc. Se recomandă decoctul din plante. 10.6. ARSURILE Sunt leziuni grave ale țesuturilor produse de acțiunea temperaturii ridicate (arsură termică), a substanțelor chimice, curentului electric, razelor solare
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
temperatura camerei), apoi se lasă opt ore la macerat și se dă în două reprize, din care un ceai se bea seara la culcare. Populus nigra (plopul negru). Se folosesc mugurii sub formă de infuzie, tinctură, băi, ulei și alifie. Secreția rezinoasă a mugurilor de plop negru este o sursă vegetală de propolis. Are aceeași compoziție chimică și aceleași proprietăți ca ale propolisului de albine. Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de muguri la 250
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
ADHD comportamentul nedorit manifestat de copil este rezultatul unei tulburări. Hiperactivitatea specifică copilului cu ADHD este cauzată de o serie de deficiențe cerebrale ale copilului, de faptul că impulsurile și informațiile nu se transmit Într-o manieră normală datorită insuficienței secreției neurotrasmițătorilor. Conform cercetărilor realizate de specialiști, alte cauze ar fi: plictiseala, supradotarea, conflictele psihice, tulburările emoționale, depresiile, mediul familial conflictual, deficitul de atenție, deficitul de Învățare, auzul sau văzul, tulburări tiroidiene, alergii alimentare. Copilul hiperactiv se dovedește a fi mai
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
GIMNASTICII AEROBICE Sistemul cardio respirator Gimnastica aerobică se adresează aparatului respirator și circulator, capacitându-le să se asigure acea stare stabilă la un nivel ridicat al absorbției de oxigen, cu stabilirea reglării neurohormonale a diferitelor funcții angrenate de efort (funcția hepatică, secreția sudorială etc.). Aparatul cardiovascular va reacționa la modificările ce au loc în sistemul nervos central în timpul formării deprinderilor motrice, deoarece este însoțit de creșteri mari ale frecvenței cardiace, ceea ce nu permite creșterea exagerată a numărului de repetări la începători. Odată cu
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
fotopolimerizabile, care oferă mai multă comoditate (timp) și precizie în modelare-ajustare. Pentru a oferi șanse maxime de reușită, se recomandă diga (rubberdam, kofferdam), o folie de cauciuc perforată, al cărei orificiu se strânge pe coletul dentar, izolând dintele atât de secrețiile gingivale (salivă, sânge, lichid sulcular), cât și de aerul expirat care, prin umiditatea lui, poluează suprafața gravată acid, reducând calitatea fixării. “Gravarea acidă” constă în crearea pe cale chimică a unor microretenții în smalț, care să se adauge la retențiile (asperitățile
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Facultății de Medicină din capitală. Încă din această epocă, s-a dedicat studiului bolilor nervoase, atras de personalitatea profesorului Gh. Marinescu. Patologia neuropsihiatrică observată la Pantelimon a fost corelată de tânărul medic cu cele mai noi informații despre glandele cu secreție internă. Această preocupare i-a conturat de la începutul activității optica endocrinologică, optică prin care a interpretat, într-o foarte îndelungată carieră, patologia nervoasă. Studiile școlii conduse de C. I. Parhon au contribuit la determinarea endocrinologiei ca disciplină medicală. La sosirea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
conduse de C. I. Parhon au contribuit la determinarea endocrinologiei ca disciplină medicală. La sosirea la Iași, în 1912, C. I. Parhon era un savant de prestigiu. În 1909, împreună cu dr. M. Goldstein, publicase cel dintâi tratat despre glandele cu secreție internă, fruct al unor intense cercetări personale și al unei informații de erudiție. Acest tratat a constituit un eveniment științific. În cuprinsul a peste 800 de pagini, autorii prezentau două părți relativ distincte: partea I cuprindea sindroamele clinice în raport
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pagini, autorii prezentau două părți relativ distincte: partea I cuprindea sindroamele clinice în raport sigur sau ipotetic cu alterațiile glandelor endocrine; sunt prezentate sindroamele de origine tiroidiană, paratiroidiană, genitală, corticosuprarenală, hipofizară, pancreatică; partea a II-a expunea fiziologia glandelor cu secreție internă. Acest tratat a avut un succes excepțional. Recenzii elogioase au fost semnate de L. Lépine, Gh. Achard, Laigule Lavastine, Bacelli, G. Garrieri 122. La Iași, prof. C. I. Parhon a atras în jurul său un colectiv de tineri, care, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
profilat în mod concret limitele și conținutul. Corelațiilor endocrinopsihiatrice și identificării sindroamelor psihice de origine endocrină C. I. Parhon le-a consacrat un număr important de cercetări. Cele mai multe dintre acestea sunt legate de Școala de la Socola. Raportul intitulat " Glandele cu secreție internă în raporturile lor cu psihologia și patologia mintală" poate fi considerat ca un program al unei activități de o viață. Când îl susținea, în 1913, la Gand, C. I. Parhon avea 39 de ani și era în cel dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
paralizia generală, o boală generală și nu localizată numai al creier". Școala profesorului C. I. Parhon a studiat și funcțiile paratiroidelor la alienați, neputând constata alterații anatomohistopatologice caracteristice. Studiul epifizei, pe care, încă la 1900, o consideră ca glandă cu secreție internă, nu a dus, de asemenea, la concluzii suficient de precise. II. Cercetările privind modificările ponderate ale glandelor cu secreție internă, prelevate de la bolnavi suferind de variate tulburări psihice, a condus la stabilirea unor corelații între modificările ponderale ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
paratiroidelor la alienați, neputând constata alterații anatomohistopatologice caracteristice. Studiul epifizei, pe care, încă la 1900, o consideră ca glandă cu secreție internă, nu a dus, de asemenea, la concluzii suficient de precise. II. Cercetările privind modificările ponderate ale glandelor cu secreție internă, prelevate de la bolnavi suferind de variate tulburări psihice, a condus la stabilirea unor corelații între modificările ponderale ale unor glande endocrine și boli psihice. S-a constatat, în mod particular, o creștere ponderală a tiroidei în psihozele afective, creștere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ideea patogenetică, de bază, care explică, în concepția lui C. I. Parhon, determinismul endocrin în unele modificări psihice, este concretizată în acțiunea produselor endocrine asupra sistemului nervos direct asupra sistemului nervos vegetativ și asupra sistemului nervos central, precum și prin acțiunea secrețiilor endocrine asupra tuturor țesuturilor, controlând astfel cenestezia. Această ultimă idee, emisă între 1910 și 1915, este particular specifică concepției lui C. I. Parhon despre relațiile neuro-somato-endocrine. ■ Neurologie O mare parte din activitatea desfășurată de profesorul C. I. Parhon aparține predominant
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
orizonturi conferă activității lui C. I. Parhon un factor creator care va fi viu încă mult timp. O serie din aceste lucrări au stabilit corelații neuroendocrinologice (în special acelea privind miopia primitivă), corelații în spiritul concepției despre rolul glandelor cu secreție în determinismul tuturor comportamentelor fiziologice și în special neuropsihice. Sunt remarcabile, de asemenea, cercetările privind dinamica unor elemente (calciu, fosfor, sodiu, potasiu) în afecțiunile nervoase. Unele dintre cercetările reluate mult mai târziu au primit confirmarea timpului. Mai multe lucrări se
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Parhon sunt clasificate în: Endocrinologie generală; Studii și cercetări privind diverse glande endocrine: tiroidă epifiza paratiroida suprarenale timus pancreas hipofiza ovar Studii asupra constituției și biologiei vârstei; Endocrino-oncologie; Zooși fitoendocrinologie; Cercetări asupra metabolismului intermediar, asupra vitaminelor și fermenților; Cercetări asupra secrețiilor interne a diverselor organe; Studii critice asupra unor distrofii. Cea dintâi lucrare de specialitate a lui C. I. Parhon, cu care s-a consacrat ca unul dintre cei dintâi endocrinologi, "Les sécrétions internes", publicată în 1909, în colaborare cu Goldstein
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cercetări privind dinamica constantelor de bază și modificările sero-imunologice în cele mai multe suferințe endocrinologice diferențiate la acea epocă. Tezele de doctorat îndrumate de C. I. Parhon au constituit o importantă acțiune de extindere în masa medicală a noilor concepții despre rolul secrețiilor interne. Ca urmare a acestei activități, care, cum am văzut, includea un număr enorm de probleme, C. I. Parhon a realizat unele prezentări de sinteză ale operei sale endocrinologice, dintre care reținem: o clasificare a sindroamelor pluriglandulare (cu Constanța Parhon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Considérations sur le rôle des altérations endocrines dans la pathogénie de la dégénérescence, Comptes rendus au XVIIII-e Congrès des aliénistes et neurologisters de France et des pays de langue française, Dijon, aug. 1908. 147. C. I. Parhon, Privire generală asupra tulburărilor secrețiilor interne în patogenia nervoasă și mintală, Revista științelor medicale, 1908. 148. C. I. Parhon, Note sur les rapports de la catatonie avec les altérations de l'appareil thyroparathyroïdien (în colaborare cu C. Urechia), C. R. du XVIII-e Congrès des aliénistes et neurologisters
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
catatonie avec les altérations de l'appareil thyroparathyroïdien (în colaborare cu C. Urechia), C. R. du XVIII-e Congrès des aliénistes et neurologisters de France et des pays de langue française, Dijon, aug. 1908. 149. C. I. Parhon, Cercetări asupra glandelor cu secreție internă în raportul lor cu patologia mintală, memoriu, București, 1910. 150. C. I. Parhon, Cercetări asupra glandelor cu secreție internă în raportul lor cu patogenia mintală, Spitalul, București, 1912, nr. 5. 151. C. I. Parhon, Recherches sur les glandes génitales
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
et neurologisters de France et des pays de langue française, Dijon, aug. 1908. 149. C. I. Parhon, Cercetări asupra glandelor cu secreție internă în raportul lor cu patologia mintală, memoriu, București, 1910. 150. C. I. Parhon, Cercetări asupra glandelor cu secreție internă în raportul lor cu patogenia mintală, Spitalul, București, 1912, nr. 5. 151. C. I. Parhon, Recherches sur les glandes génitales (testicules set ovaires) dans la démence précoce (în colaborare cu Obregia și C. Urechia), L'encéphale, 1913, nr.2
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dar completă dare de seamă asupra acestui subiect se găsește în "Constanța Ștefănescu Parhon", în Revista Medico-Chirurgicală, Iași, 1969, nr. 1, pp. 242-246. 147 Contribution à l'étude des troubles mentaux de la maladie de Basedow, București, 1906. 148 Glandele cu secreție internă în raporturile lor cu psihologia și patologia mintală, Raport, Gand, 1913, p. 3. 149 Biologia vârstelor, op. cit. 150 P. Brânzei, Considerații asupra asistenței psihiatrice în Moldova în decursul ultimilor 50 de ani, în Rev. Med. Chir. Iași, an LXIV
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]