15,737 matches
-
Inocențiu Micu-Klein, Petru Pavel Aron) și prin relevarea unor figuri din planul al doilea al Școlii Ardelene, îndeobște ignorate de manualele școlare, ca Grigore Maior sau Silvius Tannoli, ale căror texte constituie adevărate revelații. În toate cele trei segmente ale Secvențelor..., aparatul critic care însoțește textul este impresionant prin minuție, acribie, dar și prin capacitatea de a proiecta faptul de limbă pe un fundal de cultură și istorie, de idei și curente de gândire. Antologia se transformă, cum spuneam, în exegeză
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
mai 2003. De asemenea, au fost aprobate principiile de modificare a Statutului C.C.I.A.T. și s-a hotărât modificarea criteriilor de evaluare a performanțelor secțiunilor C.C.I.A.T. ( D. B.) „Momente și schițe“ Elevii Liceului „J. L. Calderon“ vor prezenta secvențe din „Momente și schițe“ de I. L. Caragiale după conferința dedicată dramaturgului român susținută de prof. Marius Terchilă joi, 30 ianuarie, de la ora 15, în sala festivă a Casei „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) „Hamlet“ pentru studenți Spectacolul marelui om de
Agenda2003-4-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280618_a_281947]
-
000 lei); Nicolae Corbeanu - Vara transfugului (Ed. Humanitas, 195 000 lei); Katherine Verdery - Socialismul - ce a fost și ce urmează (Ed. Institutul European, 230 000 lei); Walter Kolarz - Mituri și realități în Europa de Est (Ed. Polirom, 129 000 lei); Iosif Corpaș - Secvențe din fostele închisori comuniste (Ed. Humanitas, 100 000 lei); György Konrád - Călătoria (Ed. Polirom, 98 000 lei). ; Pierre Manent - Istoria intelectuală a liberalismului (Ed. Humanitas, 115 000 lei); Henry James - Daisy Miller (Ed. Polirom, 179 000 lei); Lucian Boia - Mitul
Agenda2003-11-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280803_a_282132]
-
care se apucă de administrație. Câteva asemenea daraveri au trecut în versurile din Oameni obosiți, ultimul lui volum de poezie, din 2008, pe care mi l-a dat în Poiană, pe ploaie. Parcă un singur poem, împărțit în mai multe secvențe, despre cotidianul banal și ucigător. Despre energia care ți se scurge printre degete, făcând sute de drumuri, îndeplinind sarcini mici și repetitive, absorbind griji care nu te slăbesc nici în somn. Și încercând mereu să te încadrezi în liniile morții
Liniile morții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2654_a_3979]
-
a mișcărilor corpului său nud, doar cu un cache sex, și tapetat cu un praf alb, plastică desfășurată numai în poziție culcată pe podeaua scenei, lăsa urme la fel de unduioase pe întinsul podelei. Ulterior, când corpul s-a ridicat pe verticală, secvențele de mișcare au fost de valoare modestă, până când interpreta și-a desprins un strat de piele (din leucoplast) și s-a spălat într-un lighean cu apă, iar corpul, parcă eliberat de orice constrângere, a dat drumul în spațiu unei
LIKE CNDB # 1 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2657_a_3982]
-
i l-a pus în valoare. A fost foarte plăcut să îl revedem dansând pe Mihai Mihalcea, după mult timp, și anume într-o formă foarte bună, chiar și în momentele șarjate, pe muzică de mahala, dar și, după o secvență ironică, cu autenticitate, în Lacul lebedelor. Și evocarea ușor caricaturală a celor doi profesori ai săi, Ioan Tugearu și Adina Cezar, a fost reușită, căci o caricatură de calitate scoate totdeauna în evidență ceva caracteristic. În schimb, dacă aluziile sexuale
LIKE CNDB # 1 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2657_a_3982]
-
-i conferință. Și așa apar principiile, logica strânsă a demonstrațiilor, eliberarea aserțiunilor de vituperări stângace ori hazardate. La o asemenea ținută academică a discursului narativ sunt excluse, chipurile, abaterile întâmplă toare. Și totuși, clipește pișcherlicește prozatorul, îngăduindu-și să citeze secvențe fie din înțelepciunea lui moș Gogu ("Bă, n-ai să o duci niciodată bine dacă nu muncește altul pentru tine!"), fie a unei babe, de la el din sat ("Bă, Marine, mai du-te, măi băiete, și tu la Biserică! Mai
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
După expunerea ex cathedra, eul creator începe procesul cunoașterii. Ca odinioară Balzac sau Rebreanu spațiul înconjurător îl reprezintă strada în cele două ipostaze: populată până la sufocare, doar ne aflăm într-un oraș important Montpellier!, și degajată până la a fi pustie. Secvența a doua face posibilă apariția actanților în vizorul protagonistului. Erau două tinere frumoase Olesya și Yanina. Observatorul de serviciu le trasează numaidecât particularitățile vii, inclusiv cazuistica identități lor în istorie și-n politică. De aici în acolo, fulgurațiile politice poposesc
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Popasul acesta excesiv de restrictiv ni l-a impus cartea actuală care se prezintă cu un autor știutor, prea bine, de mișcări literare și de multiple forme de abordare a unor teme, viabile și acum! Căci ce ne propune Ion Catrina? Secvențe ale unei conștiințe de intelectual, în căutarea unei stabilități psihice. Ciprian Protopopescu este supus unei degringolade interioare pe care cu toate eforturile sale de redresare nu reușește să fie convingător față de sine, implicit față de cei apropiați. Romanul debutează rebrenian a
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
de redresare nu reușește să fie convingător față de sine, implicit față de cei apropiați. Romanul debutează rebrenian a la Ion. După părăsirea șoselei, se ajunge la intrarea temporară într-o mănăstire, departe, undeva în munți, ca să își limpezească, pe cât posibil, gândurile. Secvența incipitului are loc în momentul înjghebării unei familii, alături de Eleonora și fiica lor, Ioana. Numai că eroului nostru, scriitorul îi impune și grija pentru băiatul său, Adrian, a cărui mamă, Dafina, i-a tăinuit secretul despre părintele său până dincolo de
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
vede și în această scriere. Talentul de narator este indubitabil al lui Ion Catrina. De cunoscător al schemelor de realizare, al umplerii lor cu materiale de profil. Romanul Păpușa de sticlă se definește ca o scriere autentică, prin zecile de secvențe alăturate ca în orice scriere de acțiune!, cu mai puțină originalitate din cauza infiltrațiilor teoretice, stringent de vizibile. I-aș apropia scrierea de unele romane ale lui Nicolae Breban, expurgat de anumite pasaje sau chiar capitole întregi. Pentru latura psihologiei aplicate
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
odinioară a făcut operă de filantrop în medicină, investindu-și toată averea într-un spital din China, ceasul la care se calicește anticarul are autograful lui Hitler, iar tabachera e o făcătură, ca și poveștile exotice ale călătorului închipuit. Sunt secvențe, permanent amenințate de bruște răsturnări de situație, din proza scurtă a lui Vonnegut, scrisă în anii ‘50 pentru publicațiile vremii și reunită în două volume, Bun venit printre maimuțe (Humanitas, 2008) și Tabachera din Bagombo, recent apărută la aceeași editură
Fiecare la locul lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2703_a_4028]
-
pe președintele Traian Băsescu. Concluzia lui a fost: "Traian Băsescu, la balamuc!". "Ora 00:30. În aceste momente, domnul Zglobiu este internat cu forța, la balamuc. De ce? Pentru că l-a scuipat pe chelie pe domnnul Băsescu. Eu vă contrapun două secvențe cu Traian Băsescu. Prima, în care-i dă cu dosul de palmă, peste față, unui copil, care nici măcar nu era al lui (...). Deci, eu vă întreb, Traian Băsescu de ce nu-i internat la balamuc? Ce e mai nebunesc: să-i
Mircea Badea: Traian Băsescu, la BALAMUC! Acum! by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/27229_a_28554]
-
a apărut, în ‘87 și în ‘93 la Editura Eminescu, iar ultimul volum în 2000, la Albatros. În condiții, cel puțin pentru prima ei parte, anterevoluționară, îndeajuns de chinuite - Tiberiu Avramescu are propriile amintiri din Bucureștiul deceniului nouă, amestecate cu secvențe din calvarul cenzurii și autocenzurii. E, așadar, un eveniment editorial revalorificarea și actualizarea ediției începute în anii ‘80, din care primul volum, deocamdată (1871- 1877) a apărut în seria Humanitas Vintage. Cu un minuțios studiu introductiv al lui Tiberiu Avramescu
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
dă sentimentul că totuși mintea lui păstrează o rezervă de spirit și, prin urmare, e posibil ca profesorul să nu fi uitat tot, să-și amintească de ce sunt aici, cine știe, poate va fi capabil să-mi relateze totuși ultima secvență, aceea care conține deznodământul și rotunjește povestea. Îi cer direct, fără introduceri inutile, fără un dialog politicos, de circumstanță, mi-e limpede că nu am vreme pentru așa ceva: — Domnule profesor, ați cunoscut cândva în orașul dumneavoastră, Limanu-de-Sus, o fată pe
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
ceva mai întremată, astfel încât, de data asta, disting clar toate cuvintele: — Totuși, mă bucur că ai venit, în fine, la mine. Apoi, regăsindu-și absolut inexplicabil vigoarea cumva supraumană de altădată îmi spune și ultima pagină a poveștii. E o secvență scurtă, în reluare. N-are decât rolul să aducă povestea la sfârșit, totuna aici cu începutul. Profesorul adoarme iar. Acolo, în fotoliu.Și motanul cel negru, la fel. Nu am nimic altceva de făcut decât să-l învelesc cu pledul
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
prețul care ți se oferă, este o virtute din ce în ce mai rară și când, totuși, ne este dat să o întâlnim cred că trebuie s-o salutăm cu o adâncă reverență. Tratatul este construit ca un vast puzzle, asamblat din 95 de „secvențe” (ce film mare zace între coperțile cărții). Fiecare dintre ele, fie că se întind pe câteva pagini, fie că sunt concentrate pe jumătate de pagină, poartă o puternică încărcătură dramatică și fiecare dintre ele merită îndelungi comentarii. Imposibil în spațiul
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
bilă, biluță, ciocolată, cânepă, iarbă, praf, pulbere, zăpadă etc. (inventarul complet, la pp. 30 - 31). Firește, termenii apar frecvent în verbioasele lamentații ale lui Emil, dar sunt folosiți cu sensul lor propriu. De aici se pleacă. Interesant e că în secvențele următoare Decuble clatină această primă impresie. Dosarul conține și mărturiile agramate ale câtorva traficanți veritabili, care îl descriu pe adolescent ca pe un foarte periculos șef de rețea. Greu de crezut, după ce ne-am familiarizat cu naivitățile lui. Dar declarațiile
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
Daniel Cristea-Enache Muzeul lăuntric, text pe care Ioan Es. Pop l-a inclus în antologia Podul (2000), e o confesiune realistă, deloc lirică, numai de la un punct alegorică: o secvență biografică putînd fi văzută ca un fel de legendă la fantastica hartă lirică a poetului „nouăzecist”. Autorul a ajuns în toamna lui 1983 un biet dascăl de țară (la Ieud, în județul Baia Mare), devenind „chiriaș principal” într-unul din „cele
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
de-a lungul desfășurării baletului. Vlad Toader, în debut, a creat un personaj subtil și nuanțat în acar. În spectacol, sunt câteva momente remarcabile, precum duetele Karenina - Vronski, terțetul Karenin, Anna, Vronski, în care este implicat și micul Serioja (o secvență ce urmărește destine paralele care se intersectează), participarea la operă a eroinei, un episod ce prilejuiește folosirea dansului expresionist ce traduce la nivel parodic, grotesc chiar, reacția unei lumi sociale față de eroină, tabloul curselor de cai care speculează calitățile tehnice
O seară de balet de neuitat la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2638_a_3963]
-
cât prin progresul pe care-l marchează formatul său. De obicei erau pretexte demonstrativ tehnice, simple performanțe de inginerie numerică. Cadre cât mai ample, să cuprindă sute de figuranți și primplanuri cât casa și, din când în când câte o secvență impresionabilă dacă n-ar fi ostenit vederea. Pirații aceștia purtați la capătul lumii de mirajul fântânii tinereții sunt, din scenariu parcă, în 3D. Spectaculosul imaginii nu în dimensiuni constă, ci în faptul că se joacă ludic cu perspectivele și mizancadrul
CANNES 2011 - De la spectaculorul 3D la minimalismul excesiv () [Corola-journal/Journalistic/26444_a_27769]
-
pe firmamentul succeselor. Aerul destins și tandru cu care Michel Hazanavicius evoca tăcerea cinematografului, în filmul intitulat “Artistul”, n-ar trebui să ne înșele. Filmul sau e bântuit de nostalgia unor mari proiecții mute, uneori preluând creator câte o întreagă secvență de antologie, ca aceea din filmul lui Borzage “Al șaptelea cer”, în care eroina își induce brațul în mâneca unei haine uitată de iubit pe spătarul unui scaun, și își mângâie obrajii cu ea. Secvența e transpusă ad literam până la
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
preluând creator câte o întreagă secvență de antologie, ca aceea din filmul lui Borzage “Al șaptelea cer”, în care eroina își induce brațul în mâneca unei haine uitată de iubit pe spătarul unui scaun, și își mângâie obrajii cu ea. Secvența e transpusă ad literam până la un punct dar, din fericire, dezvoltată apoi original. Evocări ale epocii mute s-au făcut pretutindeni, și au fost și la noi. La Michel Hazanavicius, însă, personajele tac polemic, cu îndârjire, ele tac nu numai
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
și autoritatea Sfanțului Scaun. Replică i-o oferă, în film, chiar regizorul, reciclat actor, care joacă un “psihanalist discret” de un haz nebun. Ce mi-e regizor de film, ce mi-e psihanalist . Filmul e construit din două mari părți: secvențe de izolare, și altele de libertate. Paradoxul este ca, în timp ce lui Moretti partea conclavului prizonier al misiunii sale îi iese de minune, tocmai în cea de libertate își pierde și ritmul și densitatea. “ Cehov mi-a părut cel mai aproape de
BA-L AVEM, BA NU-L AVEM! - corespondenţă specială de Tudor Caranfil, care analizează filmul HABEMUS PAPAM () [Corola-journal/Journalistic/26452_a_27777]
-
care vorbește ca din carte, iar al patrulea se intitulează Cântăreața printre tobele broaștelor. Dacă vreți să-l vedeți, dați un telefon, și rețeaua de televiziune o să vă livreze la domiciliu un DVD. Eu aș sugera televiziunii să facă o secvență și cu voi doi, și știu și ce titlu i-aș pune: Călătorul rătăcit se întoarce pe drumul cel bun.
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]