1,629 matches
-
care sunt obligați să frecventeze școala chiar dacă urmând-o nu ajung nicăieri 508. În plus, prin întretăierea efectelor hărții școlare, a derogărilor oferite claselor mijlocii și a mobilității rezidențiale a acestora, se observă, fără intenția Educației Naționale, o creștere a segregării sociale în colegii, chiar a unei segregări etnice 509. În ceea ce privește sistemul de îngrijire a sănătății, un raport recent realizat de către studenții de la ENA arată că, din 11 țări europene studiate, Franța prezintă cele mai importante inegalități în privința mortalității. Chiar dacă ar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urmând-o nu ajung nicăieri 508. În plus, prin întretăierea efectelor hărții școlare, a derogărilor oferite claselor mijlocii și a mobilității rezidențiale a acestora, se observă, fără intenția Educației Naționale, o creștere a segregării sociale în colegii, chiar a unei segregări etnice 509. În ceea ce privește sistemul de îngrijire a sănătății, un raport recent realizat de către studenții de la ENA arată că, din 11 țări europene studiate, Franța prezintă cele mai importante inegalități în privința mortalității. Chiar dacă ar fi dificil de stabilit raporturi stricte cauză-efect
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Partea întâi Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban / 63 Capitolul 1. Crearea orașului modern / 65 Lucrările lui Haussmann: alianța viziunii princiare cu speculația / 65 Flagelurile orașului / 65 Pragmatismul vizionar al baronului Haussmann / 68 Accelerarea logicilor segregării urbane / 75 Nașterea politicilor urbane / 78 Inițiativa responsabililor municipali și a unei elite reformiste aflate de partea industrializării / 78 Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare / 81 Inventarea ideologiei politicii locuinței / 83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca flux și transformare, capabilă de (re)generare continuă și care evidențiază tipologii umane și comportamentale ce se manifestă la nivelul organizației; * organizația ca mijloc de dominare, de impunere a voinței proprii asupra indivizilor, unde se pot genera fenomene de segregare intergrupală sau de solidarizare în interiorul grupului. Ceea ce putem remarca în demersul lui Morgan este faptul că nu se poate vorbi cu adevărat de o definire clară a conceptului de organizație, ci mai degrabă de evidențierea unor perspective de analiză a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
comunității urbane care, datorită aglomerării de populație, a diversificării spațiilor și serviciilor comerciale și sociale, devine ea însăși o sursă criminogenă, prin atragerea și ispitirea unor tineri de a comite acte și delicte penale. "În majoritatea orașelor mari ale țării segregarea socio-economică a generat areale urbane clar delimitate spațial și care se dosebesc net de restul orașului - zone bogate și zone foarte sărace - ghetouri în care converg două forme sociale de segregare: socio-economică și etnică (întrucât populația majoritară este de etnie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și delicte penale. "În majoritatea orașelor mari ale țării segregarea socio-economică a generat areale urbane clar delimitate spațial și care se dosebesc net de restul orașului - zone bogate și zone foarte sărace - ghetouri în care converg două forme sociale de segregare: socio-economică și etnică (întrucât populația majoritară este de etnie rromă) cu grave probleme în ceea ce privește utilitățile publice" (Mionel, V., 2011). Caracteristic acestor spații este procesul de polarizare socială. Crește proporția proprietarilor slab calificați sau cu venituri scăzute, concomitent cu creșterea persoanelor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cu venituri scăzute, concomitent cu creșterea persoanelor cu înaltă calificare sau numărul proprietarilor cu venituri mari, rezultând includerea unei părți a societății și excluderea celeilalte (Mustered și Ostendorf, 1998, p. 2). Tabel 5: Principalele efecte și particularități ale procesului de segregare Efecte Particularități 1. Calitatea locuirii și a cartierelor - lipsa stocului optim de locuințe; - locuirea este un mecanism de reproducere a inegalităților și neajunsurilor sociale. 2. Oportunitatea socială - oportunitatea educațională și rezultatele școlare; - impactul asupra oportunităților de angajare. 3. Comportamentul electoral
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alimentație foarte săracă și nesănătoasă; - stresul cotidian; - alcoolul și fumatul excesiv, consumul de droguri; - educație sanitară deficitară și servicii sanitare defectuoase. Sursa: Mionel, 2011 Cea mai mare parte a efectelor negative care apar sub acțiunea directă a sărăciei și a segregării, formează un cerc vicios al dezavantajelor sociale. Unul dintre efectele nedorite se reflectă asupra oportunității sociale, atât în ceea ce privește oportunitatea de angajare care are foarte mult de suferit, cât și asupra oportunităților educaționale și a efectelor asupra rezultatelor școlare ale copiilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
industrializate există legături strânse între comportamentul delincvent și excluziunea socială. După cum afirmă acești autori există o tendință, în societățile urbane moderne, de a promova excluderea anumitor cetățeni prin intermediul unor "aranjamente" mutual acceptate (Young, 1999, pp. 1-29). Young (1999) afirmă că segregarea socială dă naștere comunităților sărace în care mulți rezidenți se întorc la comportamentul delincvent pentru a obține ceea ce-și doresc. Ori atunci când aplică pentru a obține o slujbă sau când merg la școală, acești indivizii sunt victime ale stigmatului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
92 Tabel 2: Corelația între afecțiunile psihice și comportamentul antisocial / 93 Tabel 3: Corelația între relațiile din cadrul familiei și dezvoltarea comportamentului delincvent la minori / 95 Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale / 98 Tabel 5: Principalele efecte și particularități ale procesului de segregare / 103 Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial / 107 Tabel 7: Factori de risc și factori protectivi în proiectarea modalităților de intervenție / 116 Tabel 8: Tip de consum și frecvența consumului de substanțe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Sociological Review, 3, pp. 672-683. Miftode, V.(2004), "Protecția minorităților și devianța socială", în Miftode, V., (coord.), Sociologia populațiilor vulnerabile, teorie și metodă, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași. Mionel, V. (2011), "Prospecții teoretice asupra efectelor negative ale procesului de segregare urbană", în Revista Transilvană de Științe Administrative, 1 (28), pp. 100-120. Mitchell, M.L., Jolley, J. M. (1992 ), Instructor's manual to accompany research design: Explained (2nd ed.). Fort Worth, TX: Holt, Rinehart and Winston. Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cel Mare i-a împărțit pe creștini în trei categorii: conjugali (cei căsătoriți), continentes (religioșii), predicatores (preoții seculari)43. Ca urmare a acestor clasificări și a diferențelor dintre modul de a trăi și a aprofunda spiritualitatea s-a realizat o segregare dintre preoții predicatori și monahi: Consecința cea mai gravă a propagării spiritualității monastice a fost, fără îndoială, deprecierea profundă și durabilă a stării laice. Lovit de o dublă inferioritate - religioasă și culturală -, laicatul s-a definit în mod negativ prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de "închiderea" țării la fluxurile de comunicare. Această "închidere" poate avea o explicație economică sau una ideologică. În primul caz, este vorba de sărăcia extremă a unei țări, așa cum se întâmplă în țări mici din Africa. În al doilea caz, segregarea de comunicare în țări precum Coreea de Nord, Tibet 65 și chiar China durează de mulți ani, iar cauza este una ideologică. Un alt obstacol în calea răspândirii democrației derivă din predominanța, în unele culturi religioase - cum ar fi cele islamice și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și educați în unități școlare instrumentate, sprijinite și specializate în consecință, adică în școli speciale. Aparent, se are în vedere binele copiilor cu cerințe educative speciale, dar într-o manieră superficială, pur speculativă și eminamente tehnică. în fond, nici adepții segregării nu s au gândit în mod explicit la o izolare intenționată a copiilor cu cerințe speciale decât cel mult în plan educativ, unde aceștia beneficiau de metode și strategii de lucru în conformitate cu tipul și gradul cerințelor educative speciale (lucru care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a copiilor cu cerințe speciale decât cel mult în plan educativ, unde aceștia beneficiau de metode și strategii de lucru în conformitate cu tipul și gradul cerințelor educative speciale (lucru care poate fi realizat și în perimetrul școlilor obișnuite). Din nefericire însă, segregarea socială a apărut în timp, ca urmare a segregării educative; în fond, ea este o consecință a raționalității educației speciale și, în mod paradoxal, consecutivă unei atitudini totuși umanitare. în confruntarea celor două curente, primul a cunoscut iniția (la începuturile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
plan educativ, unde aceștia beneficiau de metode și strategii de lucru în conformitate cu tipul și gradul cerințelor educative speciale (lucru care poate fi realizat și în perimetrul școlilor obișnuite). Din nefericire însă, segregarea socială a apărut în timp, ca urmare a segregării educative; în fond, ea este o consecință a raționalității educației speciale și, în mod paradoxal, consecutivă unei atitudini totuși umanitare. în confruntarea celor două curente, primul a cunoscut iniția (la începuturile secolului XX) un ușor avantaj ideologic 1, pe fondul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
decenii. 1.1. Integrarea 2 Integrarea presupune în sens larg plasarea/transferul unei persoane dintr-un mediu mai mult sau mai puțin separat într-unul obișnuit, vizând ansamblul de măsuri care se aplică diverselor categorii de populație, și urmărește înlăturarea segregării sub toate formele ei (termenul este relativ și se poate aplica tuturor copiilor și indivizilor, precum și tuturor aspectelor vieții umane). Ursula Șchiopu (1997) definește procesul de integrare ca "o cuprindere, asimilare, închidere într-un tot a unui element care devine
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
particularitățile copiilor). În altă ordine de idei, integrarea semnifică faptul că relațiile dintre indivizi sunt bazate pe o recunoaștere a integrității lor, a valorilor și drepturilor comune pe care le posedă. Când lipsește recunoașterea acestor valori, se instalează alienarea și segregarea între grupurile sociale. B. Nirje afirmă că "integrarea înseamnă să ți se permită să fii capabil de a fi tu însuți printre ceilalți" (apud Popovici, 1999). Altfel spus, integrarea se referă la relația stabilită între individ și societate și poate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
vieții. Aici sunt incluse diverse categorii de relații, în funcție de vârsta subiectului pentru un copil, relațiile cu părinții, rudele, prietenii; pentru un adult, relațiile cu soțul/soția, prietenii, copiii, rudele etc. Un copil mutat din familia de apartenență este traumatizat prin segregare și pierde elementele esențiale ale integrării personale, la fel cum un adult, care nu se poate muta din casa părinților și nu poate duce o existență independentă, pierde, la rândul lui, aspectele esențiale legate de integrarea personală. Altfel spus, integrarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
prin înlăturarea unor bariere de relaționare determinate de anumite prejudecăți, stereotipuri sociale sau, uneori, chiar de unele modele ale indiferenței și intoleranței oferite de experiența socială în comunitatea din care fac parte (în acest sens, este suficient să amintim experiența segregării rasiale sau etnice întâlnită în anumite școli sau a marginalizării și etichetării copiilor cu deficiențe sau aflați în condiții socioeconomice precare). Școala incluzivă luptă împotriva acestor forme de discriminare prin promovarea unor modele și forme de interacțiune între elevi, bazate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
altor modalități de asigurare a suportului pentru învățare în grupa/clasa obișnuită pot fi sintetizate astfel: menținerea elevilor cu cerințe speciale în clasa obișnuită, pentru a se evita perturbarea activităților din clasă și din școală; evitarea stigmatizării, etichetării, discriminării și segregării; eliminarea sau reducerea testării standardizate excesive; crearea ocaziilor pentru ca elevii școlii obișnuite să-i cunoască și să-i înțeleagă pe elevii cu dizabilități; apariția ocaziilor necesare pentru aceștia din urmă de a interacționa social, având în preajmă modele de copii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a veni în întâmpinarea nevoilor fiecărui elev în parte, cât și la modalitatea prin care pot încuraja acest demers. Experiența învățământului de tip tradițional a demonstrat că un curriculum cu conținut inflexibil și greoi este, de obicei, cauza majoră a segregării, marginalizării și chiar a excluderii unor categorii de elevi din școala obișnuită. În scopul eficientizării procesului de învățare în clasele unde se practică învățământul incluziv, UNESCO a elaborat un pachet de resurse pentru profesori în care sunt prezentate o serie
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în care ei învață, discută, se joacă împreună, dezvoltă contacte sociale, interacționează și se cunosc reciproc; astfel, cresc și șansele ca ei, pe măsură ce se maturizează, să se apropie mai mult, să se accepte, să se valorizeze reciproc, iar gradul de segregare și respingere între persoanele valide și cele care prezintă o formă sau alta de dizabilitate sau "anormalitate" să scadă semnificativ. Prin urmare, diferențierea în raport cu structura sistemului de învățământ constituie în primul rând o problemă de politică educațională, ce antrenează categorii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de avantaje în modul de desfășurare a activităților, mai ales la clasele de nivel superior, dar, în același timp, a determinat accentuarea decalajului dintre clasele de nivel superior și cele de nivel inferior, ceea ce a condus la creșterea riscului de segregare între elevi (chiar dacă, teoretic, aceștia ar fi putut evolua spre clasele de nivel superior, fapt care se întâmplă foarte rar în practică). De aceea, în condițiile învățământului incluziv, eficiența claselor omogene este relativ redusă, comparativ cu activitatea pe grupe de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
imediat, individual și specializat; asigură resursele materiale adecvate (material didactic, aparatură etc.); copiii pot învăța unii de la alții în timpul activităților desfășurate aici; specializarea și dezvoltarea experienței profesionale și personale a profesorilor din școala obișnuită. Principalele dezavantaje ar fi pericolul menținerii segregării în interiorul școlii obișnuite și dificultățile privind integrarea: nu în școala cea mai apropiată de domiciliul copilului, ci doar în anumite școli, în care există specialiștii și amenajările necesare. Modelul itinerant. Acest model favorizează integrarea într-o școală de masă a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]