1,859 matches
-
este mințit). Observăm că, prin acest aparent generos noi, locutorul Încearcă să disipeze răspunderea pentru fapta enunțată, să reducă gravitatea semnificației presupoziției, pendulând Între o asumare vagă și o direcționare a răspunderii către tabăra politică adversă. Presupoziția de natură lingvistică / semantică este foarte puternică pentru că ea nu este lăsată, ca cea pragmatică, la latitudinea interpretului. Ea este vehiculată, mai mult sau mai puțin direct și evident, de semne lingvistice ale enunțului și de multe ori este foarte greu de contracarat. Un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Limba romînă contemporană, București, Editura Ministerului Învățământului. Iordan, I., 1975, Stilistica limbii române, București, Editura Științifică; ed. I: 1944. Iordan, I. , 1975a, "Șlagăre lexicale", în LL ÎI, p. 240-249. Iordan, I., 1981, "Hiperurbanisme lexicale", în: I. Coteanu, L. Wald (coord.), Semantica și semiotica, București, Editura Științifică și Enciclopedica, p. 310 -313. Iordan, I., V. Guțu Romalo, Al. Niculescu, 1967, Structura morfologica a limbii române contemporane, București, Editura Științifică. Irimia, D., 1997, Gramatică limbii române, Iași, Polirom. Jakobson, R., 1963, "Linguistique et
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Dindelegan, G., 1976, Sintaxa limbii române. Partea I. Sintaxa grupului verbal, București, Tipografia Universității din București. Până Dindelegan, G., 1987, Aspecte ale dinamicii sistemului morfologic verbal (perioadă de dupa 1880), București, Tipografia Universității din București. Până Dindelegan, G., 1992, Sintaxa și semantica, București, [Tipografia Universității București]. Până Dindelegan, G., 1994, "Pronumele "o" cu valoare neutră și funcția cliticelor în limba română", în LL, XXXIX, 1, p. 9-16. Până Dindelegan, G. (coord.), 2002, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, București, Editura Universității din
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Revue de linguistique române, 33, p. 299-316. Ușurelu, C., 2002, "Numele de profesiuni în limba română actuala", în: Până Dindelegan 2002b, p. 117-126. Van Peteghem, M., 1994, ,,Alt(ul) vs un alt(ul): un calc servil sau o nouă distincție semantica?", în Limba română, Chișinău, 5-6, p. 121-128. Vasilescu [Șerbănescu], A., 2007, Cum vorbesc românii. Studii de comunicare interculturală, București, Editura Universității din București. Vasilescu, A., 2007a, "Reciprocul", în: Stan, Zafiu, Nicolae (eds.), p. 221−227. Vasiliu, Em., 1978, Preliminării logice
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Limba română, Chișinău, 5-6, p. 121-128. Vasilescu [Șerbănescu], A., 2007, Cum vorbesc românii. Studii de comunicare interculturală, București, Editura Universității din București. Vasilescu, A., 2007a, "Reciprocul", în: Stan, Zafiu, Nicolae (eds.), p. 221−227. Vasiliu, Em., 1978, Preliminării logice la semantica frazei, București, Editura Științifică și Enciclopedica. Vasiliu, L., 1987, ,,O tendință", în Flacăra, 36, 28, p. 15. Vintilă-Rădulescu, I., 1995, "Die Sprache der Diktatur und der Post-Diktatur în Rumänien", în K. Steinke (ed.) Sprache der Diktaturen und der Diktatoren, Heidelberg
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
3-9.II.2006). Nimic din toate acestea nu a avut succesul scontat ("22", 15-21.II.2006). Este relevant că, în corpusul nostru, nimic se întâlnește numai împreună cu prepoziția din. Combinarea lui nimic numai cu prepoziția din își găsește explicația în semantica acestuia, pronumele negativ nimic prezentând trăsătura inerentă [-Separativ], față de pronumele negativ niciunul, de exemplu, care se caracterizează prin trăsătura [+ Separativ] și care se poate construi cu dintre 7: E adevărat, probabil că niciunul dintre ei nu stătuse în viața lui
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
cei doi constituenți (ambii cu trăsătura [- Animat]) ca sursă a acordului apare ca o soluție acceptabilă, care explică libertatea actuală în realizarea acordului în aceste situații. 3.1.2. Natura semantică și caracteristicile morfologice ale elementului din prima poziție În legătură cu semantica și caracteristicile morfologice ale lui N1, se observă o foarte mare permisivitate a construcției în uzul actual. Seria elementelor care pot apărea în poziția N1 depășește cu mult sfera restrânsă a "numelor de calitate", stabilită de Milner (1978: 201 și
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
deosebite ele sunete; Gramatică în care se cuprind morfologia (studiul formelor cuvintelor și al elementelor de formare a acestora și sintaxa (studiul funcțiilor cuvintelor în propoziție și în frază); Vocabularul în care intră cuvintele limbii și studiul relațiilor dintre ele; Semantica domeniul de studiu al sensurilor. Nivelele limbii sunt corelate între ele și contribuie prin această la alcătuirea sistematică a limbii. Foarte importantă este referirea la diversele nivele ale limbii atunci când avem în vedere unele probleme de utilizare concretă a limbaiului
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
straturi de vocale colorate, decoruri de linii, umbre ale tăcerii, bucle superbe de consoane, arhitecturi, înflorituri de puncte și de semne scurte...!” Francis Ponge Morris aduce în scenă semiotica din perspectivă trihotomică: sintactica, care se ocupă cu relația dintre semne; semantica, ce se ocupă cu raportul semnului cu lumea pe care o desemnează; pragmatica, care studiază raportul semnului cu utilizatorii și beneficiarii lui. Sintactica studiază, așadar, relația sau conexiunea care se instituie, în interiorul unei secvențe discursive, între entitățile discursive componente, atât
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
P. Botezatu - este evaluarea gradului de corespondență dintre mulțimea constructelor și mulțimea obiectelor, corespondență dotată cu capacitate reprezentativă cu forță referențială și cu transport de informație.” (P. Botezatu, 1981:47). Astfel, „gradele de corespondență” vor determina „grade de adevăr” în semantica modernă, cu alte cuvinte „bivalența” adevărat / fals se conservă, dar valoarea adevărat va trece printr-o serie de nuanțări. Pentru Searle, „adevărul permite anumite grade de manifestare”, astfel încât unele enunțuri nu sunt decât „aproximativ adevărate.” (Searle, 2000:159). Popper va
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
care arată că despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă. Ea crede că atunci când nu putem vorbi despre ceva, trebuie să compunem, să pictăm, să scriem sau să sculptăm. Pentru Langer, arta începe să comunice acolo unde semantica verbalizării încetează să mai funcționeze. Ea consideră că pictura este punctul de dincolo de bogăția limbajului, este locul în care referențialitatea este abandonată și unde sensul imaginii se află la limita la care imaginea devine expresivitate prezentațională, adică se prezintă, se
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
transmisă, înștiințare, știre. Comunicarea umană un proces bio social care depinde nu numai de memoria umană, dar și de factori, cum ar fi percepția, interacțiunea simbolică și convențiile culturale ale unei anumite limbi. Domeniile care cercetează procesul comunicării sunt numeroase: semantica, antropologia culturală, sociologia, socio psihologia. În funcție de felul semnelor, există mai multe forme de comunicare. La antici predominau semnele naturale și semnele convenționale, dar relevante, din punctul de vedere al temei puse în discuție, sunt și semnele iconice (imaginile), semnele indiciale
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
trecut mai apoi la consolidarea sunetului în silabe, cuvinte monosilabice și bisilabice. Pentru acest aspect s-au utilizat exerciții de transformarea cuvintelor prin înlocuire de sunete sau silabe: „ca-să”, „ma-să”. S-a lucrat și la performanța de vocabular și semantică a subiectului, oferindu-i-se suport vizual în toate fazele terapiei. Concluzii și recomandări: În urma terapiei, evoluția copilului a constat în aceea ca el a invățat noi cuvinte și a reușit și să asocieze imaginile cu obiectele și arată obiectele
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cuvinte monosilabice, bisilabice și polisilabice. Pentru acest aspect s-au utilizat exerciții de transformarea cuvintelor prin înlocuire de sunete sau silabe: „ra-ma, ra-na, ra di-e-ră, rază, rață, rapid”. Cu această ocazie s-a lucrat și la performanța de vocabular și semantică a subiectului. Acestuia i-a fost oferit suport vizual în toate fazele terapiei, precum și explicații suplimentare pentru orice element neclar. S-a insistat în cadrul terapiei și pe aspectul diferențierii sunetului problemă la nivelul silabei, cuvântului și propozițiilor, precum și diferențierea sunetului
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
interes vital, pe care însă le folosea în denumirea tuturor acțiunilor întreprinse. Se constată o tonalitate foarte joasă a vocii și un aspect răgușit. Din această cauză vorbirea este mai mult neinteligibilă. Volumul vocabularului este foarte restrâns. La nivel de semantică, înțelegerea limajului este deficitară, verbalizarea acțiunilor realizându-se destul de greu, după mai multe repetări. În acest caz, constituirea propozițiilor și utilizarea lor aproape că nu există sau se menține la nivelul asocierii simple de 2 cuvinte. În ceea ce privește procesul articulator al
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de Gestiune a Bazelor de Date - SGBD); • alte componente - proceduri manuale sau automate, inclu siv reglementări administrative, destinate bunei funcționări a sistemului, dicționarul bazei de date (metabaza de date) care conține informații despre date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii, statistici, documentații, mijloacele hardware utilizate, personalul implicat. 1.3. Nivelul de organizare a datelor într-o bază de date Datele dintr-o bază de date pot fi structurate pe 3 nive luri, în funcție de categoria de personal implicată: • nivelul conceptual (global
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Nu și Aerul și visele până la Poetica spațiului și Flacăra unei lumânări, Bachelard restituie funcția simbolică a imaginii care determină apariția unei coerențe de alt grad. Asistăm la o modificare substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea simbolului și asociind-o memoriei, Bachelard propune o teorie pe care Durand o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
decât cuvinte-cheie, formulări 'Sacrosancte care se impun a fi studiate semantic. Leo Spitzer, care n-a fost de acord cu multe particularități ale "istoriei ideilor" lui Lovejoy, a dat ei însuși exemple excelente de combinare a istoriei intelectuale și a semanticii în studii care urmăresc cuvinte ca "mediu", "ambianță" și Stimmung în toate asociațiile și ramificațiile lor de-a lungul istoriei. *7 În sfârșit, metoda lui Lovejoy are o caracteristică foarte atrăgătoare. Ea ignoră în mod deliberat parcelarea cercetărilor literare și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
a se burzului, a se căciuli, a se codi, a se cruci, a se gudura, a se holba, a se iți, a se izmeni, a se lăfăi, a se mândri, a se mocăi etc.; vezi GALR II:160), paralel cu semantica lor ("implicație intensă în proces din partea subiectului personal"), sugerează rolul reflexivului de focalizator al relației subiect-verb. Deși nu foarte productiv și mai vechi în limbă, fenomenul a fost revitalizat în româna actuală prin utilizare frecventă (a miorlăi - a se miorlăi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
spus, între realizarea politică a acestui obiectiv esențial, respectiv integrarea europeană, și definirea sa conceptuală sau ideologică; între situarea sa istorică și accepțiile imediate ale definiției de bază, care tind să elimine orice rigoare, aruncându-se în plină aproximație; între semantica precisă urmărită pe texte originale prin lecturi sistematice de bibliotecă și expedierea lor superioară, rapidă, care mimează în stil eseistic, o competență absentă. Eseul, boala publicisticii românești, fără tradiție teoretică, documentară și mai ales sistematică. preocupat doar să rezolve repede
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
al lui Constantin Noica. Și aici partea de speculație literară rămâne foarte consist entă, ca și la Blaga; numai că, spre deosebire de marele poet, Noica a utilizat la maximum resursele etimologice ale limbii, transformând speculația filosofică mai ales în una de semantică. Din această cauză, destinul va fi înțeles de Noica - oarecum pe urmele lui Blaga - drept destin colectiv, semnificația globală a sorții unui popor. Atunci când analizează modul în care cuvântul latin computus a devenit în română cumpăt (este vorba de același
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
comune și seme variabile.................................... 17 4.1. Verbele de percepție nonintențională...................................................... 17 4.2. Verbele de percepție evidențială.............................................................. 18 4.3. Verbele de percepție intențională............................................................ 19 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție....................................... 20 6. Concluzii................................................................................................................ 23 CAPITOLUL 2 SEMANTICA INTERNĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 24 1. Introducere............................................................................................................ 24 2. Schema cazuală a verbelor de percepție............................................................. 24 3. Proprietăți temporal-aspectuale ale verbelor de percepție............................... 26 3.1. Clasificarea verbelor de percepție........................................................... 26 3.2. Relevanța abordării aspectuale în analiza structurii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție în limba română este o cercetare monografică a clasei verbelor de percepție din limba română. Tema propusă a fost studiată, după cunoștința noastră, în puține lucrări de lingvistică românească. Cele câteva referințe din bibliografie prezintă aspecte particulare importante vizând semantica câtorva unități din clasa lexico-gramaticală a verbelor de percepție, dar nu oferă o privire de ansamblu asupra subiectului. Cazacu (1950) analizează polisemia verbelor de percepție, atrăgând atenția asupra utilizării unor unități ca a auzi, a mirosi, a vedea cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
se dovedește bogată și variată, fapt care demonstrează preocuparea constantă pentru tema aleasă și, în consecință, importanța ei. Studiile tipologice, cele câteva monografii dedicate unui singur verb de percepție sau clasei verbelor de percepție în ansamblu, analizele contrastive, studiile de semantică și sintaxă, vizând anumite probleme litigioase din analiza acestor verbe, ne-au servit scopului propus și ne-au ajutat la orientarea cercetării. Totuși, cadrele de abordare din cercetările existente au fost aplicate cu precauție la analiza verbelor de percepție din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prototipici de membrii periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma verbelor de percepție din limba română este incompletă în comparație cu alte limbi și prezentăm mijloacele compoziționale prin care sunt acoperite golurile lexicale în limba română. În al doilea capitol, Semantica internă a verbelor de percepție, semnalăm, pe baza unor distincții din bibliografie, importanța trăsăturilor temporal-aspectuale în descrierea structurii interne a verbelor de percepție. Folosind tipologia aspectuală stabilită de Vendler [1967] 1974 și alte distincții aspectuale relevante în analiza gradului de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]