1,038 matches
-
Al. I. Cuza” din Iași. Publică în revistele „România literară”, „Steaua”, „Cronica”, „Contemporanul”, „Echidistanțe”, „Timpul”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași” ș.a. Activitatea cercetătoarei reunește zone de interes variate: lingvistică franceză, lingvistică generală, poetică, semantică, semiologie generală, semiologii aplicate, filosofia limbajului, lingvistică pragmatică, teoria comunicării, mentalități și reprezentări sociale. În toate aceste domenii, C. aduce contribuții importante. Prin intermediul cărților sale, Introducere la semiologia literaturii (1978), Captarea sensurilor (1987), Sfidarea normei (1995) și Prin text, dincolo de text (1999), pune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
Activitatea cercetătoarei reunește zone de interes variate: lingvistică franceză, lingvistică generală, poetică, semantică, semiologie generală, semiologii aplicate, filosofia limbajului, lingvistică pragmatică, teoria comunicării, mentalități și reprezentări sociale. În toate aceste domenii, C. aduce contribuții importante. Prin intermediul cărților sale, Introducere la semiologia literaturii (1978), Captarea sensurilor (1987), Sfidarea normei (1995) și Prin text, dincolo de text (1999), pune în circulație idei și concepte noi, ipoteze de lucru fecunde, într-un domeniu de studiu mai puțin frecventat de cercetătorii români. Punctul de plecare este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
text, complementar celui dintâi. C. este și o foarte bună traducătoare, îndeosebi din teoria literară și literatura franceză. De altfel, pentru transpunerea în românește a Memoriilor lui Saint-Simon a fost distinsă în 1990 cu Premiul Uniunii Scriitorilor. SCRIERI: Introducere la semiologia literaturii, București, 1978; Captarea sensurilor, București, 1987; Sfidarea normei, Iași, 1995; Prin text, dincolo de text, Iași, 1999. Traduceri: Fred Bérence, Renașterea italiană, I-II, pref. trad., București, 1969; Antoine Furetière, Romanul burghez, pref. trad., București, 1971; Gédéon Tallement des Réaux
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
se scrie istoria, București, 1999; Georges Duby, Doamnele din veacul al XII-lea, București, 2000; André La Cocque, Paul Ricoeur, Cum să înțelegem Biblia, Iași, 2002; Neagu Djuvara, Între Orient și Occident, București, 2002. Repere bibliografice: Irina Mavrodin, „Introducere la semiologia literaturii”, RL, 1978, 19; Ilie Badea, „Introducere la semiologia literaturii”, ST, 1978, 10; Cornel Moraru, Literatură și semiologie, VTRA, 1979, 9; Sorin Pârvu, Spre analiza semiolingvistică, CL, 1985, 4; Al. Duțu, O nouă lectură a trecutului, RL, 1987, 2; Monica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
veacul al XII-lea, București, 2000; André La Cocque, Paul Ricoeur, Cum să înțelegem Biblia, Iași, 2002; Neagu Djuvara, Între Orient și Occident, București, 2002. Repere bibliografice: Irina Mavrodin, „Introducere la semiologia literaturii”, RL, 1978, 19; Ilie Badea, „Introducere la semiologia literaturii”, ST, 1978, 10; Cornel Moraru, Literatură și semiologie, VTRA, 1979, 9; Sorin Pârvu, Spre analiza semiolingvistică, CL, 1985, 4; Al. Duțu, O nouă lectură a trecutului, RL, 1987, 2; Monica Spiridon, Semiotica și „pulsiunile istoriei”, R, 1987, 12; Magda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
Paul Ricoeur, Cum să înțelegem Biblia, Iași, 2002; Neagu Djuvara, Între Orient și Occident, București, 2002. Repere bibliografice: Irina Mavrodin, „Introducere la semiologia literaturii”, RL, 1978, 19; Ilie Badea, „Introducere la semiologia literaturii”, ST, 1978, 10; Cornel Moraru, Literatură și semiologie, VTRA, 1979, 9; Sorin Pârvu, Spre analiza semiolingvistică, CL, 1985, 4; Al. Duțu, O nouă lectură a trecutului, RL, 1987, 2; Monica Spiridon, Semiotica și „pulsiunile istoriei”, R, 1987, 12; Magda Jeanrenaud, Aventura semiotică: restituiri, integrări, recuperări, CL, 1988, 7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
tablouri nu este caracteristic pentru SM. Astfel că, atunci când descriem tabloul clinic al acestei boli nu putem face altceva decât să enumerăm toate simptomele care pot apare prin atingerea unor formațiuni din sistemul nervos central, prin urmare vom descrie o semiologie foarte bogată a SM. Vom încerca să descriem principalele manifestări clinice ale SM. 1. Neuropatia optică retrobulbară corespunde unei atingeri a fibrelor maculare ale nervului optic. Se traduce prin apariția în câteva ore a unor scăderi a acuității vizuale, a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este descrisă ca simptom întâlnit în SM, în lucrări mai recente. Studiul ei ridică probleme metodologice deosebit de delicate, care privesc validitatea definițiilor depresiei și instrumentele folosite pentru a măsura simptomatologia depresivă la pacienții purtători de leziuni organice cerebrale, a căror semiologie o copiază parțial pe aceea a depresiilor primare. Frecvența depresiei variază astfel de la 6% până la 54% la bolnavii cu SM. În lucrarea lui JOUVENT R. și colaboratorii (1989), existența unei depresii, definită prin criteriile D.S.M. III, a fost observată la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
drumului parcurs. Analiza izolează părțile pe care experiența ni le dezvăluie în totalitate. Acest model al sensului comun, de o rusticitate extremă se regăsește într-un anumit număr de teorii la nivele diferite de elaborare. Putem să-l reperăm în semiologia structurală și teoria informației. 4. O mașină semiotică Cum se prezintă un mesaj ca să fie primit (înțeles) de destinatar? Fiind stabilit că o comunicare verbală respectă linearitatea mecanică emițător-receptor, întrebarea se pune pentru a ști în ce condiție mesajul emis
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
se utilizează un limbaj poetic sau specializat. 5. Subiectul persistă Mesajul trebuie întotdeauna să spună ceva. Vorbim pentru a spune ceva sau pentru a fi înțeleși. Deși nu se ocupă de starea subiecților situați la cele două extremități ale lanțului, semiologia structurală presupune că ambii subiecți vorbesc (aceeași limbă) și doresc să comunice ceva. Structuralismul nu îndepărtează subiectul pe cît de mult ar vrea s-o spună. El lasă în filigran subiectul, cu atributele sale clasice. Subiectul, atom avînd o conștiință
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
față, fără revers este o lume a paradoxului. D) Interacțiunea Termen ultim al cadrilogiei, interacțiunea este folosită ca argument de vînzare pe piața teoretică, ca și pe aceea, mai prozaică, a economiei 137. Cîmpul pe care îl desemnează merge de la semiologia lingvistică la sociologie și înglobează în trecere părțile deja puse la loc prin noțiunile de paradox, de rețea și de simulare. Astfel, acest termen este ilustrarea ipotezei, pe care noi am dezvoltat-o, a emergenței unei "ere a confuziei" în
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
la Réalité, Alcan, Paris, 1936. 7. În concepția lui A. Culioli: "sistem de reprezentări complexe ale proprietăților fizico-culturale, adică ale proprietăților de obiecte rezultate din manipulările făcute cu obligativitate în interiorul unei culturi" (1981, p. 65). 8. J.-B. Grize (ed.), Semiologie du raisonnement, 1984, pp. 192 și următoarele. Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete La sfîrșitul capitolului al treilea din Watt regăsim acest text foarte lung, din care vom extrage doar prima și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și intercultural (de la pragmatismul lui John Dewey, Charles Sanders Peirce la izotopia americanizării: de presiune a eficienței, a efectului asupra resorturilor acțiunii). La un prim contact cu semiotica, lectorii vor fi tentați să se întrebe dacă termenii de semiotică și semiologie sînt interșanjabili. Deși pentru unii autori (mai ales de manuale și lucrări didactice) termenii sînt sinonimi, tradiția istorică și a cercetării a stabilit un clivaj încetățenit în mare măsură. Astfel termenul de semiotică a fost oficial adoptat ca denumire a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fost oficial adoptat ca denumire a noii discipline în momentul constituirii în 1969 la Paris a Asociației Internaționale de Semiotică (Association Internationale de Sémiotique; International Association of Semiotics). În același an s-a înființat și revista asociației intitulată "Semiotica". Termenul semiologie legat de numele lingvistului genevez Ferdinand de Saussure este răspîndit doar în Europa și oferă o viziune lingvistică asupra semioticii. Este vorba în primul rînd de cercetătorii francezi A.J. Greimas, Roland Barthes, Julia Kristeva, Tzvetan Todorov, cu-noscuți și sub
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Peirce oferă o viziune mai largă asupra domeniului, incorporînd și semioticile non verbale. Promotorii acestei viziuni filosofice pansemiotice sînt Charles Morris, Thomas Sebeok, Umberto Eco. Avînd în vedere aceste distincții, am optat pentru termenul integrator semiotică, neuitînd să elucidăm și semiologia saussuriană (de sorginte lingvistică, dedicată cu precădere fenomenului literar). Introducerea noastră va cuprinde două axe: semiotica generală (capitolele introductive: "Semiotica în contemporaneitate", "Structuralism și semiotică", "Ferdinand de Saussure și modelul dia-dic al semnului", "Charles Sanders Peirce și modelul triadic al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
serviciu sau comportament abordat ca semnificant" (J.M. Floch, 1995: 9). Această nouă inteligibilitate originată de o logică a concretului va fi mai nuanțată, neexclusivă (acceptînd gusturi și dezgusturi vestimentare, culinare, coloristice etc.). Cu modestia sa caracteristică, A.J. Greimas, corifeul semiologiei franceze, afirma într-un interviu publicat de "Le Monde" în dosarul consacrat problematicii semiotice: Cred că la un moment dat se va vedea că semiotica a jucat rolul de a stîrni curiozitatea în domenii excluse din cultura clasică și a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
stilul de viață al gazdei mele. Toate aceste lecturi sînt prea importante în viața noastră, implicînd prea multe valori sociale, morale, ideologice pentru ca o reflecție sistematică să nu încerce să le ia în discuție. Pentru moment vom numi această reflecție semiologie. Știință a mesajelor sociale? Stiință a mesajelor culturale?" (R. Barthes, 1985: 227). Omul trăiește într-o "pădure de simboluri" ce compun (Baudelaire, Correspondances) o ordine familiară. Lumea naturală este dublată de SEMIOSFERA, de imperiul semnelor, al culturii în genere pe
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semiotică/teoria sistemelor, se-miotică/teoria informației, semiotică/științele comunicării, semiotică /hermeneutică. De aceea s-a vorbit de semiotică explicită (lucrarea de față inter alia) și de semiotică implicită practicată după modelul Monsieur Jourdain de fiecare dintre noi. 1.5. Semiologie sau semiotică Doi termeni concurenți desemnează același cîmp disciplinar. Lexemul anglo-saxon "semiotics" s-a impus datorită conotației pan-semiotice și intervenției Asociației Internaționale de Se-miotică care a legitimat numele grupului de cercetători reuniți la primul congres internațional din 1969
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
același cîmp disciplinar. Lexemul anglo-saxon "semiotics" s-a impus datorită conotației pan-semiotice și intervenției Asociației Internaționale de Se-miotică care a legitimat numele grupului de cercetători reuniți la primul congres internațional din 1969, precum și al revistei internaționale ("Semiotica"). Cuvîntul "semiologie" introdus de Saussure și Școala franceză are în vedere modelul lingvistic și semioticile verbale. Christian Metz furnizează un distinguo suplimentar: semioticile în raport cu semiologia s-ar situa pe poziția limbilor particulare în raport cu lingvistica generală. În lucrarea de față vom utiliza un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
numele grupului de cercetători reuniți la primul congres internațional din 1969, precum și al revistei internaționale ("Semiotica"). Cuvîntul "semiologie" introdus de Saussure și Școala franceză are în vedere modelul lingvistic și semioticile verbale. Christian Metz furnizează un distinguo suplimentar: semioticile în raport cu semiologia s-ar situa pe poziția limbilor particulare în raport cu lingvistica generală. În lucrarea de față vom utiliza un singur termen, cel de "semiotică", în acord cu terminologia utilizată de cercetarea mondială mai ales în cazul unei monografii care sintetizează proiectele diverselor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în raport cu lingvistica generală. În lucrarea de față vom utiliza un singur termen, cel de "semiotică", în acord cu terminologia utilizată de cercetarea mondială mai ales în cazul unei monografii care sintetizează proiectele diverselor școli și nu doar o singură direcție (semiologia franceză în speță). Definiția cea mai cunoscută și în care se recunosc majoritatea cercetătorilor este cea elaborată de Ferdinand de Saussure în Cursul de lingvistică generală (1916), deci avînd ca model general (patron général) știința limbii: "Limba este un sistem
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simbolice, formele de politețe, semnalele militare etc. Ea este însă cel mai important din toate aceste sisteme. Putem deci concepe o știință care studiază viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea ar fi o parte a psihologiei generale: o vom numi semiologie (de la gr. semeion = semn). Ea ne-ar învăța în ce constau semnele, ce legi le guvernează. Fiindcă nu există încă, nu putem spune ce va fi în viitor, dar are drept la existență, locul său este predeterminat. Lingvistica nu este
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
legi le guvernează. Fiindcă nu există încă, nu putem spune ce va fi în viitor, dar are drept la existență, locul său este predeterminat. Lingvistica nu este decît o parte a acestei științe generale, legile pe care le va descoperi semiologia sînt aplicabile lingvisticii și aceasta va fi corelată astfel unui domeniu bine definit în ansamblul faptelor umane" (CLG: 41). Din analiza setului de definiții (infra tabel) reies clar cele două orientări: semiologia (dominată de modelul lingvistic) și semiotica (incluzînd lingvistica
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
științe generale, legile pe care le va descoperi semiologia sînt aplicabile lingvisticii și aceasta va fi corelată astfel unui domeniu bine definit în ansamblul faptelor umane" (CLG: 41). Din analiza setului de definiții (infra tabel) reies clar cele două orientări: semiologia (dominată de modelul lingvistic) și semiotica (incluzînd lingvistica). SEMIOLOGIE SEMIOTICA Saussure: "studiu al vieții semnelor în cadrul vieții sociale"; "parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" Peirce: "doctrina quasi necesară sau formală a semnelor" Barthes: "ramură a lingvisticii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sînt aplicabile lingvisticii și aceasta va fi corelată astfel unui domeniu bine definit în ansamblul faptelor umane" (CLG: 41). Din analiza setului de definiții (infra tabel) reies clar cele două orientări: semiologia (dominată de modelul lingvistic) și semiotica (incluzînd lingvistica). SEMIOLOGIE SEMIOTICA Saussure: "studiu al vieții semnelor în cadrul vieții sociale"; "parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" Peirce: "doctrina quasi necesară sau formală a semnelor" Barthes: "ramură a lingvisticii; știința marilor unități semnificante ale discursului; știința generală care
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]