1,199 matches
-
îmi vopsesc picioarele până sus, pentru că se vedea diferența, la cum mă învârteam eu... — și la Viena ați avut ocazia să cântați cu unii cântăreți din generațiile trecute: Martti Talvela... — Da, el era Marele Inchizitor în cele mai multe Don Carlo! Impresionant. — Sena Jurinac... — Ce frumoasă femeie! Nu l-ai amintit pe Piero Cappuccilli, cu care am cântat și acolo, dar și în Spania, după cum nu am vor bit de Pedro Lavirgen, partener în atâtea Carmen. Mie îmi plăcea mult să cânt cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mine, care mă feream de orice mi se părea trivial - și așa îmi vor fi apărut și preocupările politice ale colegilor mei umili și sordizi. Politic eram mai cu interes „informat“ prin Le Temps și poate alte gazete de pe malul Senei de ce se întâmpla acolo, în lumea depărtată, mie mai aproape. Ce profet ar fi cutezat să-mi șoptească la ureche atunci: mai curând decât îți închipui, vei fi și tu unul dintre ei!? Probabil că întrevederea mea cu directorul școlii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai conteze pe creditele statului. Parisul era în fapt privat de toate drepturile municipale încă din 1851. Fiind aproape singurul loc al contestării radicale a regimului, orașul a ajuns să fie administrat de prefectul poliției, Pietri, iar apoi de către prefectul Senei, Georges-Eugène Haussmann.4 Consiliul municipal, alcătuit din persoane însemnate alese de împărat, nu juca nici un rol în transformarea Parisului. Prefectul Haussmann, titular al postului din 1853, a vrut să fie numit ministru al capitalei. Napoleon al III-lea nu a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
exodul rural. Populația omogenă cuprinde mulți funcționari, iar clasa de mijloc este majoritară și se simte bine aici. Înaintea noastră povestește cel care avea să devină primar în Mantes-la-Jolie în 1977 se afla câmpia, șesul. Se vedeau pânzele vapoarelor de pe Sena. Pe vremea aceea eram profesor și obținusem o locuință la Val-Fourré. Aceste imense blocuri, aflate la distanță unele de altele, dădeau impresia că acolo e mai mult aer decât în restul orașului. Apartamentele erau mari, cu tot confortul modern al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Această parte constituie contribuția cea mai importantă a lui Haussmann, care permite să i se acorde acestuia aprecierea că a avut o concepție globală a orașului. 3 Nicolas Chaudun, op. cit., 2000, pp. 111-112. 4 Spre deosebire de alți prefecți ai provinciei, prefectul Senei nu dispunea de puteri polițienești. Caracterul indisciplinat al capitalei încă de pe vremea lui Bonaparte a făcut ca aceasta să aibă un prefect de poliție sub tutela strictă a Ministerului de Interne. 5 Cuvintele împăratului, reținute de A. Granier de Cassagnac
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
după-amiază de iarnă, în inima orașului, pe rue de Richelieu, în drum spre vechea Bibliotecă Națională, unde mă așez să citesc. Mi se pare că ceea ce simt ține de spiritul Parisului care suflă asupra mea, ușor, imaterial, așa cum suflă asupra Senei, a pietrelor, a arborilor și asupra tuturor acelor cărți ce mă înconjoară până la culmea cupolei transparente și dincolo de ea, în cerul întunecat, luminat de luminile orașului! De fapt, prezența mea pe străzile Parisului - care mi se pare firească - nu e
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
completat de alte surse, putem împărți teritoriul galic după trei mari ansambluri: un nucleu celtic, zonele marginale în care celtizarea se confruntă cu tradiții locale puternice și, în sfîrșit, ultimele regiuni ocupate. Nucleul celtic cuprinde esențialmente zona geografică situată între Sena și Garona. Acolo s-au instalat popoare importante care au jucat un rol fundamental în raporturile cu Roma: arvernii din Masivul Central, eduenii din Burgundia, secuanii din Jura, helveții din Elveția sau biturigii cubi din Berry etc. Spre sud-vest acest
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regiunea Ronului etc., s-au amestecat cu populațiile iberice din Languedoc-Roussillon sau ligurii de pe Coasta de Azur care ocupau aceste regiuni înainte de sosirea lor. De aceea, pentru Sud, termenul de "celto-liguri" sau de "celtiberi" este mai adecvat. La nord de Sena trăiesc populații pe care Cezar le include în Belgia. Venite ultimele în secolele al III-lea și al II-lea, î. I. C., aceste popoare sînt compuse din celți, dar reprezintă de asemenea o avangardă de popoare *germanice, cărora Cezar le-
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de aquitani, a treia de cei ce poartă numele de celți în limba lor, de gali într-a noastră. Cu toții diferă între ei prin limbă, obiceiuri, legi. Galii sînt separați de aquitani de rîul Garona, de belgieni de Marna și Sena. Cei mai curajoși dintre toți sînt belgii, pentru că sînt cei mai îndepărtați față de civilizația și cultura provinciei, pentru că pe ei îi frecventează negustorii cel mai puțin și lor le aduc în cea mai mică măsură tot ceea ce moaie inimile și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
își are reședința la Mediolanum (Saintes) în secolul I d.I.C., apoi sediul capitalei este transferat fără îndoială la Poitiers în secolul al II-lea, apoi la Bordeaux pentru secolele al III-lea și al IV-lea. Regiunile dintre Loara și Sena depind de provincia Lyonnaise, Gallia Lugdunensis. Aici se găsesc popoarele din Armorique (osismii, redonii, etc.), carnuții, eduenii, parizienii, dar și popoare de la nord de Sena, aparținînd la origine grupurilor belgienilor precum veliocașii (Rouen). În schimb, partea de nord-est a Celției
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la Bordeaux pentru secolele al III-lea și al IV-lea. Regiunile dintre Loara și Sena depind de provincia Lyonnaise, Gallia Lugdunensis. Aici se găsesc popoarele din Armorique (osismii, redonii, etc.), carnuții, eduenii, parizienii, dar și popoare de la nord de Sena, aparținînd la origine grupurilor belgienilor precum veliocașii (Rouen). În schimb, partea de nord-est a Celției, cu lingonii (Langres) și secvanii (Besançon), este atribuită Belgiei. Capitala este Lyon, al cărui rol, așa cum vom vedea, depășește cadrul provinciei și face din el
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în colegii cu scop funerar și de întrajutorare, cu un consiliu, *ordo, magistrați, locuri de întîlnire. Aceste corporații grupează oameni liberi, *liberți, sclavi legați de meserie, ceea ce favorizează raporturile sociale. Astfel, este cunoscută corporația navigatorilor la Paris pentru navigația pe Sena sau la Lyon pentru Saône și Rhône, corporațiile negustorilor de vin și de ulei, la Lyon, a fabricanților de textile etc. Printre meșteșugari, olarul gal este foarte renumit. Repartizați în numeroase ateliere mici (Graufesenque, la Millau; Lezoux în Puy-de-Dôme; în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asemenea onorate ca zeițe-mame, adesea în grupuri de cîte trei cu simboluri ale fecundității și prosperității (cornul abundenței, coșuri cu fructe) sau ținînd un copil în brațe. Multe culte sînt legate de un loc anume, de un izvor: Sequana, pentru Sena, Borvo pentru apele termale din diverse localități din Bourbon (Bourbon-Lancy, Bourbonne-les-Bains etc.). În sfîrșit, multe divinități asigură protecția defuncților: Sucellus, zeul care are în mînă un ciocan, însoțit uneori de Nantosuelta. În alte cazuri, zeii indigeni sînt asociați unor zei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
conservării tradițiilor romane, iar autoritatea Merovingienilor nu se mai exercită decît asupra a trei regate acele tria regna cînd unite, cînd separate: la vest, Neustria, de la Somme pînă la Loara, unde francii salieni, pornind de la capitalele lor situate în valea Senei și a Oisei, tratează cu ușurință cu populațiile galo-romane; la est, Austrasia francilor renani, centrată pe văile Meusei, Mosellei și Rinului, unde aspectele germanice se întăresc pe măsură ce cucerirea francă se întinde dincolo de Rin, către Bavaria, Turingia și Frisia; în sfîrșit
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Garde-Freinet?), în Provence, pe care o ocupă pînă la sfîrșitul secolului al X-lea. Veniți din țările scandinave, Vikingii în Franța sînt numiți "oamenii Nordului": normanzii nu procedează altfel. Cu corăbiile lor lungi, numite drakkar, urcă cursul fluviilor, începînd cu Sena și Loara; odată debarcați, ei fură cai și pleacă să prade cetăți și mănăstiri. La început sporadică, în prima jumătate a secolului al IX-lea, acțiunea lor capătă amploare începînd din 840. Abia după vreo zece ani de jafuri suportate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Robert cel Puternic, care îi învinsese pe normanzi la Brissarthe, în apropiere de Angers, în 866. Între acestea două se creează în 911 un principat original: prin tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte, regele carolingian Carol cel Simplu le abandonează normanzilor instalați pe Sena inferioară și șefului acestora, Rollon, în schimbul promisiunii de a deveni creștini și de a apăra țara împotriva oricărui nou invadator, comitatul de Rouen, pe care aceștia îl vor lărgi încetul cu încetul, făcîndu-l ducat de Normandia. Uzurparea de la 987. În
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pînă în 987) și necarolingieni. Aceștia din urmă, cu excepția lui Raoul de Burgundia din 923 pînă în 936, aparțin familiei robertienilor. Învingători ai normanzilor, marchizi de Neustria, apoi duci ai francilor, ei stăpînesc cea mai mare parte a comitatelor dintre Sena și Loara și controlează ca abați laici cele mai mari abații începînd cu Saint-Martin de la Tours și Saint-Denis. Cei doi fii ai lui Robert cel Puternic devin regi: Eudes, apărătorul Parisului între 888 și 893, și Robert I, în anii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acum împotriva celor mai mari dintre ei în folosul comiților de un rang inferior și curînd chiar al simplilor posesori de castele: de acum încolo sîntem în plină *feudalitate. Din marele principat pe care roberțienii încercaseră să-l constituie între Sena și Loara, s-au detașat regiuni mai puțin întinse în favoarea dinastiilor comitale: comiții de Maine, comiții de Anjou, comiții de Blois... Hugo Capet nu mai controlează în mod direct decît comitatele de Paris, de Senlis, de Dreux și de Orléans
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
profesori și studenți care și-a primit statutul în 1215. Pe malul drept, orașul vede dezvoltîndu-se în jurul portului Greve și a *halelor construite de Filip August, principalele activități economice, controlate de puternica corporație a negustorilor, care au monopolul traficului pe Sena și pe afluenții ei, *hansa negustorilor apei. Șeful ei, prevotul [primarul] negustorilor, este reprezentantul burgheziei pariziene; puterea sa este totuși limitată de prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să încurajeze mișcarea comunală în detrimentul vasalilor lor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
după moartea lui Ludovic al XI-lea. Franța intră în era modernă. DOCUMENT Devastarea satelor franceze în timpul Războiului de O Sută de Ani "Așa-zisul regat [...] ajunge la o stare de devastare atît de gravă încît, de la Loara pînă la Sena, și de acolo pînă la Somme, țăranii fiind uciși sau puși pe fugă, aproape toate pămînturile rămîn mult timp, ani în șir, nu numai fără cultură, dar fără oameni în stare să le cultive, cu excepția cîtorva rare colțuri de pămînt
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și în argint. Sînt încurajate mai ales industriile de lux: mătăsuri, tapiserii, cristale. Avîntul activității economice se manifestă și prin reluarea schimburilor comerciale, atît în interior cît și în exterior: refacerea rețelei de drumuri, începutul construirii canalului dintre Loara și Sena, reluarea traficului porturilor, în fruntea cărora se află Saint-Malo, Rouen, Marsilia, care asigură un cabotaj indispensabil și un fructuos trafic cu străinătatea. În 1608, Champlain fondează, pe malurile fluviului Sfîntul Laurențiu, Québec, nucleu al noii Franțe. Totuși opera de redresare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Aristide Boucicaut a primului mare magazin: Bon Marché. Regimul susține acest avînt economic, ducînd o politică de mari lucrări în provincie, precum drenajul și asanarea regiunii Sologne, crearea pădurii din regiunea Landes, dar și la Paris, unde Haussmann, prefect al Senei din 1853 pînă în 1866, modelează o capitală nouă, străbătută de artere largi. Prosperitatea Imperiului este deci incontestabilă și impulsionarea de către statul bonapartist a favorizat-o. Dar nu toate regiunile au beneficiat de această prosperitate în același grad și, după
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
luptă în 1792 s-au numit "federați". Dar între 1793 și 1794 revoltații "federaliștii" vor revendica autonomia provinciilor față de puterea pariziană. În 1871, numele de federat este atribuit combatanților parizieni ai Comunei, constituiți într-o federație de gărzi naționale ale Senei în februarie 1871. Fermă. Vezi Arendă. Fermă generală. În 1680, extinzînd o practică curentă, Colbert arendează unui grup de bancheri numiți "fermieri generali" ridicarea tuturor impozitelor indirecte, ajutoarelor și gabelelor. Acest sistem foarte greu pentru cei impozați, permite regelui să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vaucluse), 48; 65 Orléanais, 170 Orléans (Loiret), 41; 74; 99; 100; 112; 113; 146; 149; 150; 169; 170; 173; 198; 199; 202; 235; 237; 280; 457; 461 Otoman (imperiul), 233; 325; 332; 342 P Paladru (lacul), 16 Panama, 307 Paris (Sena), 26; 33; 46; 47; 57; 60; 62; 63; 67; 73; 76; 79; 81; 82; 84; 86; 90; 92; 104; 112; 117; 126; 128-131; 135; 136; 139; 141; 144; 147; 149; 156; 171; 175; 179; 182; 183; 188; 190; 196; 200-202
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
135 Salamanca (Spania), 275 Samarobriva, vezi Amiens, 74 Sanxay (Vienne), 66; 69 Sarajevo (Iugoslavia), 335 Sardinia, 51 Saumur (Maine-et-Loire), 195; 256 Savenay (Loire-Atlantique), 256 Savoia, 26; 75; 175; 190; 193; 295; 316; 468 Saxa (Germania), 239 Sèvres (Deux-), 16; 256 Sena, 25; 26; 33; 50; 63; 67; 107; 108; 109; 112; 140; 156; 193; 305 Senegal, 244; 324 Senlis (Oise), 112; 141 Sens (Yonne), 75 Serbia (Iugoslavia), 335 Sf. Elena (insula), 466 Sicilia, 29 Silezia (Polonia), 239 Siria, 325; 326; 329
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]