1,850 matches
-
și avantaje pentru rudele apropiate ale fetei „răpite”) de a-și procura soția. L-a împins, poate, firea sa senzuală (un istoric deslușea această trăsătură pe cunoscutul portret al Voievodului), căci, ne amintim, „giupâneasa” era „tânără” și „frumoasă”, teribil de senzuală, dacă îl credem pe același Miron Costin când va recapitula, la ieșirea aceluia din scenă, o domnie încărcată de excese („Mesele și petrecăriili ceștii domnii de-abiia la vreo domnie să se hie prilejit, nu fără mare desfrânăciune la lucruri peste
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe pribeagul ei soț. Poate că se săturase să voiajeze la nesfârșit prin Europa, umilindu-se și constatând că speranța întoarcerii în Moldova era tot mai palidă. Sau poate că o exasperaseră, în fine, apetiturile erotice (de mult cunoscute) ale senzualului ei bărbat și, soție neglijată, se hotărâse să oficializeze, prin plecare, stingerea unei relații. într-adevăr, „titulară” a patului voievodal era de mai mult timp, verosimil, Ștefana Mihailovna, o roabă eliberată de Doamna Safta, rusoaică (N. Drăganu) sau, poate, circaziană
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de apus al pronaosului (prezentați de două generații; la Mănăstirea Brâncoveni vor fi patru), sunt conduși de „marele postelnic” Constantin Cantacuzino („oval prelung și îngust, frunte înaltă, ochi neliniștiți, întrebători sub sprâncenele arcuite circumflexe, nas lung, fin, drept și gură senzuală, plină” - „figură tipică de meridional”), cel însurat cu jupânița Ilinca, fiică a lui Radu Șerban, și care l-a „slujit” pe Matei Basarab „de la începutul domniei lui până la moarte”. Cei doi părinți sunt urmați de băieți («Drăghici Cantacuzino biv vel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cristalizări parnasiene, este în esență aceea a unui romantic. Ecouri din Mihai Eminescu și G. Coșbuc se regăsesc în textele acestui poet, îndatorat la începuturile sale și lui D. Bolintineanu sau lui Al. Depărățeanu. Idilele câmpenești, mai suave ori mai senzuale, dar oricum naive și edulcorate, pastelurile, respirând un aer bucolic, îl apropie de V. Alecsandri. E un temperament labil, când contemplativ, când exaltat, cu frecvente pendulări între euforie și deznădejde. Există în stihurile sale o tensiune către adâncimile celeste, o
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
din virtute o voluptate aprigă, ca un viciu. Fiți egoiști dar nu fiți proști, cu o teză paradoxală, care descrie maximalismul moral ca epicureism: „Societatea, statul nu pot să aibă la bază decât principiul armoniei intereselor unor egoiști inteligenți și senzuali, oameni care gustă beția de a fi cinstit, de a fi inteligent, de a fi brav”. Prima pagină a revistei conținea și o rubrică de reflecții asupra confruntării între valori și a valorilor cu idealul, „Între oglinzi paralele”; deschisă de
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
drept de apel aproape toată literatura franceză de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, N. Iorga milita pentru o literatură „sănătoasă” nu numai în sensul profesării unui adevărat puritanism în expresie, cu evitarea oricăror aluzii senzuale (atât de abundente, totuși, în folclor), ci și în sensul „cumințeniei”, al menținerii stricte pe linia tradiției, al renunțării la înnoirea conținutului și a limbajului liric. În obstinația lui împotriva pretinsei putreziciuni a aproape întregii literaturi occidentale moderne, menită, potrivit
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
și expun o experiență lirică singulară, care face dovada unui talent orchestrat în vederea interpretării marilor teme, fără ca poetul să se încadreze în programul confraților săi din „generația în blugi”. Tema centrală este dragostea, „mai puțin epidermică și pronunțat idealizată; nu senzuală, carnală, ci purificată la flacăra unui rug de jertfă” (Traian T. Coșovei), mai ales fiindcă, dincolo de femeia iubită, e vizată o feminitate care nu aparține contingentului, ci ține de cosmic și primordial, trăsături preluate în manieră avangardistă și mult accentuate
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
bogat. Toate personajele sunt apatice, demoralizate, mișcându-se într-un București sărac și dominat de frică. El este „dublat” de fratele geamăn Andrei, medic talentat care va avea un destin tragic; Magda va avea și ea o dublură - Gina, femeie senzuală, pragmatică, lipsită de mister. Ușor patetic, „una și aceeași iubire” îi unește pe toți și îi ajută să își depășească sau să își asume soarta. Lipsa anvergurii epice e compensată cu detalii psihologice rafinate și cu scene poetice, îmbibate de
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
zona experiențelor abisale și redevine ludică în Verile după Conachi (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași). Multiplicând exercițiile de stil pe marginea încercării de a circumscrie o nouă viziune asupra Evului Mediu românesc, versurile exprimă acum o stare de spirit senzual euforică. După realizarea unor retrospective în Mierla de la Casa Pogor (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași) și Dincolo de disperare (1995), V. selectează „80 de poeme inedite” în Lucianograme (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), îmbinând într-o notă specifică melancolia
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
sfinte”, înfometat „de nisip și lut”: „Munte pur cu piscuri tăioase, / Urc în cer furtuna de stânci, / Dar râvnesc câmpul liniștii joase, / Mă roade dor de șesuri adânci”. Acum poezia parcurge o adevărată renaștere, în sensul de întoarcere la păgânătate. Senzuale încă din Destin, eroticele devin cu timpul adevărate explozii de patimă, și niciodată în lirica românească de neoavangardă nu au răsunat „strigări” mai „trupești” (nici chiar în placheta astfel intitulată a lui Camil Baltazar) ca în Cântec pentru dezbrăcare, Fericitul
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
o biografie cu eșecuri și succese, părând a nu depinde decât superficial de voința Evei. Deși construit ușor schematic, personajul central nu este lipsit de viață, o parte din farmecul cărții fiind dat și de pictura mediului constănțean, cu proximitatea senzuală a plajelor și cu dramele familiilor de marinari. T. se dedică și experiențelor dramaturgice, piesele fiind adesea conectate prin fire tematice de mediul portuar (Omul din cerc, Mare amară) sau pur și simplu de drame umane (Tata nu mai e
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
face pasul decisiv pe celălalt tărâm, al ficțiunii estete (și al bărbatului). Un moment epifanic în care realitatea reală și (i)realitatea interioară, imaginată, visată, se unesc, când Lady V. și pictorul Whistler se ating într-o arhetipală îmbrățișare-fantomă, de senzuale trupuri spirituale. Romanul Traversând Washington Square (1999) vorbește tot despre timp, identitate, lumi paralele, relația subiect privitor - obiect privit, fiind articulat ca două povestiri în oglindă, dar cartea este, din punct de vedere estetic, inferioară celorlalte, adoptând, pe alocuri, tonalitatea
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
cuprinsul în marea aventură”. Retragerea din viață pare iminentă: „Nu mai am nici un fel de povești / Când defilează albe umbrele pe umăr / și marea-i retrasă în plasele cu pești”. Elegiacul, discret, dar mereu prezent, este corectat de ludice acorduri senzuale și de duioșia domesticului, ce-l alătură, în Hora de cuișoare și Butaforie, lui Emil Brumaru: „Ce veri fierbinți strivite cu fierul de călcat / îmi suflă lumânarea ca fluturi grei de lene? / Vom sta la barieră în mici singurătăți / Când
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
În obsesia erotică, apropiată ca manieră de abordare de proza lui Gib I. Mihăescu, s-au identificat influența lecturilor din Freud, dar și o dimensiune coextensivă firii de artist a prozatorului: „Caricaturală în genere, viziunea lui Neagu Rădulescu e structural senzuală [...]. Fenomen natural la un scriitor secondat de un artist al formelor, al volumelor, al culorilor, al liniilor, al imaginației plastice” (Aurel Martin). Narațiunile pe teme sportive - hipismul în Napoleon fugea repede (1947), fotbalul românesc interbelic în Un balon râdea în
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
cu sonuri vechi, venite parcă dintr-o „rădăcină de baladă”, din ecouri ale satului arhaic, ce răzbat în ritmurile poemelor sale închinate unor orizonturi și însemne izvorâte din arhetipuri indicibile („nenumite semne”). Poeta spune despre misterii în care se articulează senzualul și gracilul, ascunsul și imensul, asperitatea și ființa spirituală, întocmai cum e alcătuirea sa sufletească. Definitorii în versurile din Eclipsa, dar și mai târziu, sunt ingenioasele metafore ale contradicțiilor interne, mizând pe surpriza alcătuirii paradoxale, oximoronice („Vei fi voioasă de
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
fie ca exploratori lirici ai unui „teritoriu distinct, cu frontiere nostalgic hașurate”. „Dicomesia” lui Ștefan Bănulescu, „Balcania” lui Fănuș Neagu, „Albala” lui G. Bălăiță, „Vladia” lui Eugen Uricaru, „Umbria” lui Adrian Popescu, „Țara lăuntrică” a lui Mircea Ivănescu și „Provincia senzuală” a lui Ovidiu Genaru sunt tot atâtea ipostaze sau tot atâtea lumi imaginare, chip al esențelor, geografii spirituale cu „ieșirea în cer”. Culegerile Opera și autorul (2001) și Timpul lecturii (2002) ilustrează prestația cronicarului literar, în timp ce cărțile despre Al. Macedonski
OPREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
bilanț urinar, sanguin și radiologic se poate dovedi a fi necesar. Grile de evaluare Grilele de evaluare care pot fi utilizate sunt: - Beck pentru depresie; - Azrim pentru cuplu; - Jarrousse și Khayat pentru o evaluare a cuplului; - teste de comunicare corporală, senzuală și sexuală și scară vizuală spontană de comunicare conjugală; - evaluare spontană a comunicării conjugale sau „teste de interacțiune între parteneri”. 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Pacientul și cuplul său Hubert, în vârstă de 47 ani, este șef de echipă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a modificărilor comportamentului; - a șasea ședință: punerea în practică a unei resensibilizări progresive față de senzualitate pentru a se obține o distanțare față de „abandonarea erecției” și de atitudinea de spectator; - a șaptea ședință; desfășurarea unui program de resensibilizare cu integrarea mângâierilor senzuale și sexuale și exprimarea consecințelor, o dată sau de două ori pe săptămână, o jumătate de oră și o oră; - a opta ședință: desfășurarea unui program de resensibilizare cu integrarea mângâierilor senzuale și sexuale, insistându-se asupra mângâierilor sexuale pentru a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ședință; desfășurarea unui program de resensibilizare cu integrarea mângâierilor senzuale și sexuale și exprimarea consecințelor, o dată sau de două ori pe săptămână, o jumătate de oră și o oră; - a opta ședință: desfășurarea unui program de resensibilizare cu integrarea mângâierilor senzuale și sexuale, insistându-se asupra mângâierilor sexuale pentru a favoriza excitația celor doi parteneri; - a noua ședință: discutarea, în cadrul cuplului, a celor trei secvențe precedente (aspecte pozitive și negative); - a zecea ședință: organizarea stadiului de penetrare dezinteresată, cu întărire pozitivă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Masters și Johnoson, 1971. El le precizează că este de dorit, în perioada resensibilizării progresive, să evite tentativele de penetrație. Terapeutul îl invită pe Hubert și, prin intermediul lui, pe Carolyn, să-și pună întrebări în legătură cu eventualele modificări intervenite în ceea ce privește armonia senzuală și sexuală, cu privire la beneficiile pe care acest program le aduce fiecăruia și despre modul în care s-a putut destinde atmosfera. Carolyn se pregătește pentru această sarcină printr-o bună hidratare a vaginului. Tema pentru acasă (homework) constă, efectuată o dată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
arhetipală”, cu o „clasicitate absolută”. Pe de altă parte, criticul descinde din ceea ce el numește „simbolismul” textului lovinescian, revendicându-se și dintr-o înțelegere a actului critic ca expresie intuitivă. Călinescian până la un punct este N. printr-o concretețe aproape senzuală a limbajului, prin imprevizibilitatea jubilantă a asociațiilor și comparațiilor ori printr-o anumită tehnică a citatului. Cu toate acestea, originalitatea sa rămâne frapantă, pe unele paliere chiar ostentativă. Cărțile tipărite până la plecarea din țară sunt în majoritate culegeri de studii
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
nuclee și teme permanente: timpul, cu ceasornicele sale insinuate în toate regnurile, de la flori până la galaxii, cu cele două fețe ale sale - înflorirea și rodirea, îmbătrânirea și moartea -, structurează în cele din urmă însăși trăirea poetică. Cu o sensibilitate acută, senzuală, fascinată de lumea polimorfă a materiei, N. surprinde printr-un anume dramatism curgerea duratei, de la fisura apărută în porțelan până la ciclicitatea astronomică, acestea antrenând, succesiv sau chiar simultan, o foame frenetică de trăire și, concomitent, spaima îmbătrânirii, teama de ruină
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
revista „Luceafărul”, colaborând și la „Convorbiri literare”, „Orizont”, „România literară” ș.a. Cel dintâi volum, Rod (1968; Marele Premiu al Festivalului Național de Poezie de la Iași), deschide un ciclu în care vor intra Rod III (1975) și Rod IV (1977). Poet senzual și fantast, în opera căruia rafinamentele moderniste se îmbină cu inspirația folclorică și lirica trubadurescă, I. are personalitatea originală și stranie a unui aed din vechime rătăcit printre contemporani. De la semnul exclamării cu care își începe fiecare strofă la tonalitatea
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
va evolua pe orbita abstractizării și conceptualizării. În Ființele abstracte (1967) și în Interiorul legii (1968) se simte dorința de interiorizare, care corespunde unei voințe de a transcende materia, aparența, nu dintr-o „greață” de materie - întrucât poeta rămâne fundamental o senzuală -, ci pentru a o atinge în esențialitatea ei primordială, de neatins, pentru a ajunge la un fel de structură intimă și universală, la scheletul lumii și la cel al „sentimentelor”. S-ar putea spune că M. suferă de aceeași „boală
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
zona apropiată de nas. Dorința se poate citi în ochii și pe chipul nostru. Cât despre privire, care se oprește asupra unei anumite zone de pe chipul interlocutorilor, transmite câteva mesaje clare. Un anumit tip de privire exprimă o dorință mai senzuală. (în casetă) Marilyn Monroe: un paradox aparent Marilyn Monroe (1926-1962) este mitul miturilor, femeia cu o atât de mare putere de seducție, încât fascinează lumea și astăzi, la 40 de ani de la moarte. Probabil că, dacă ar fi trăit mai
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]