3,823 matches
-
efectiv plătite și drepturile salariale ce vor rezulta prin recalculare. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 încalcă art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție și principiul separației puterilor în stat, întrucât salarizarea polițiștilor ține de regimul juridic al acestora și trebuie stabilită, din perspectivă constituțională, prin lege organică, de către Parlament, nu printr-o ordonanță simplă a Guvernului. Se susține și încălcarea art. 115 alin. (1) și
DECIZIA nr. 155 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286956]
-
funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;. ... ... 24. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind caracterul de stat de drept al statului român, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, respectiv obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 41 alin. (4) privind dreptul la muncă, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea
DECIZIA nr. 155 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286956]
-
sau mare de cauze, iar aprecierea oricărei instanțe asupra unor criterii de stabilire a noțiunilor de mai sus ar însemna, în același timp, și arogarea unor atribuții care aparțin în drept unei alte autorități a statului - puterea legislativă, contrar principiului separației puterilor în stat, temelia democrației constituționale și a statului de drept, conform dispozițiilor art. 1 alin. (4) din Constituția României. ... 360. În același timp, persoanei acuzate de săvârșirea unei infracțiuni care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, prin urmare
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
lăsată neaplicată Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit Hotărârii din Cauza - 107/23 PPU (Lin), nu poate fi apreciat de către instanțele de judecată în absența unor criterii predefinite de legiuitor, însemnând o încălcare a principiului separației puterilor în stat; ... 7. succesiunea de legi în timp nu este susceptibilă de un tratament juridic diferit în funcție de natura infracțiunii, după cum aceasta este o infracțiune îndreptată împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sau o altă infracțiune de
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
de articolul 1 alineatul (1) din Constituția României, acestea având ca efect o reașezare structurală a instituțiilor statului român: 1. Separarea și echilibrul puterilor în stat Articolul 1 alineatele (4) și (5) propune o organizare a statului bazată pe principiile separației, echilibrului și cooperării loiale între puterile statului: legislativă, executivă și judecătorească. Aceasta reprezintă o premisă esențială a funcționării democratice, oferind un cadru solid pentru prevenirea abuzurilor de putere și pentru asigurarea unui control reciproc eficient între ramurile guvernamentale. Reafirmarea obligativității
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
exact 1 alineat abrogat, 67 alineate modificate și 30 nou-introduse, ceea ce subliniază amploarea și complexitatea demersului legislativ. Procesul de revizuire a început chiar de la articolul 1 din Constituție, alineatele (4) și (5), care, în urma revizuirii, subliniază principiile separației puterilor în stat și respectarea Constituției și a hotărârilor judecătorești ca fiind obligatorii. Aceasta reflectă o dorință de a întări rolul și independența fiecărei puteri în stat - legislativă, executivă și judecătorească - și de a asigura că niciuna nu poate submina
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de Criminalitate Organizată și Terorism; ... – opinăm pentru eliminarea tezei finale cu privire la revocarea de către Cameră a măsurii luate în caz de infracțiune flagrantă. Imixtiunea Camerelor, de revocare a acestor măsuri în cursul unui proces penal, aduce atingere principiului separației puterilor în stat și independenței justiției; ... – scăderea numărului de semnături necesare pentru o inițiativa legislativă cetățenească de la 100.000 la 30.000 de semnături; ... – eliminarea adoptării tacite a legilor; ... – limitarea delegării legislative a executivului; ... – dreptul exclusiv al Parlamentului de a da
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
necesită actualizări periodice pentru a rămâne relevantă și eficientă în contextul schimbărilor sociale, politice și tehnologice. Din aceste motive, prezentul proiect de revizuire a Constituției României aduce o serie de schimbări semnificative, vizând o gamă largă de domenii, de la separația puterilor în stat la drepturile și libertățile fundamentale ale omului, justiție, administrare publică și până la reglementări în sfera apărării naționale și relațiilor internaționale. În total, proiectul propune revizuirea a 51 de articole, având în vedere adăugarea, modificarea sau abrogarea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
înțelege amploarea și profunzimea acestor schimbări, vom trece în revistă fiecare articol afectat, împreună cu alineatele aferente, explicând în același timp conținutul și implicațiile acestora. Vom începe cu articolul 1, care suferă modificări la alineatele (4) și (5), stabilind principiile separației, echilibrului și cooperării între puterile statului și obligativitatea respectării Constituției și a deciziilor judiciare. În cadrul articolului 19, alineatul (2) este abrogat, iar articolul 21 vede o schimbare la alineatul (3), punând accent pe dreptul la un proces echitabil și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
stabilește noile condiții pentru judecătorii acestei instanțe, iar articolul 146 detaliază competențele Curții, inclusiv pronunțarea asupra constituționalității legilor și tratatelor internaționale. Aceste schimbări au un impact semnificativ asupra modului în care sunt protejate drepturile și libertățile fundamentale, precum și asupra separației puterilor în stat. Articolul 147, la rândul său, definește efectele deciziilor Curții Constituționale, în timp ce noul articol adăugat, articolul 148, subliniază supremația Constituției și a interesului suveran al poporului în cadrul relațiilor internaționale, stabilind un cadru clar pentru aderarea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
succesiunea apariției acestora în legea de revizuire a Constituției și în textul constituțional, astfel cum va fi revizuit: 1. Alineatele (4) și (5) ale articolului 1 se vor modifica și vor avea următorul cuprins: (4) Statul se organizează potrivit principiilor separației, echilibrului și cooperării loiale între cele trei puteri egale - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în 1991 și revizuită în anul 2003, a reprezentat piatra de temelie a democrației postcomuniste și a statului de drept în România. Articolul 1, care stabilește fundamentele sistemului politic și statal, este subiectul unei propuse revizuiri menite să consolideze principiile separației, echilibrului și cooperării loiale între puterile statului. Alineatul (4) al articolului 1 are în prezent următoarea formulare: „(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. “ Adăugarea frazei „Puterea legislativă este
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
care stabilește fundamentele sistemului politic și statal, este subiectul unei propuse revizuiri menite să consolideze principiile separației, echilibrului și cooperării loiale între puterile statului. Alineatul (4) al articolului 1 are în prezent următoarea formulare: „(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. “ Adăugarea frazei „Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
alte state europene, care au ales să detalieze în mod explicit atribuțiile și relațiile dintre puterile statului. De exemplu, Constituția Germaniei, cunoscută sub numele de Grundgesetz, stipulează în mod clar rolul și funcțiile diferitelor organisme ale statului, precum și principiul separației puterilor, care servește drept bază pentru organizarea instituțională a țării. Această claritate ajută la evitarea ambiguităților și la consolidarea statului de drept prin oferirea unui cadru bine definit pentru acțiunea instituțiilor. Analizând articolele revizuite ale Constituției României în contextul comparativ
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
ajută la evitarea ambiguităților și la consolidarea statului de drept prin oferirea unui cadru bine definit pentru acțiunea instituțiilor. Analizând articolele revizuite ale Constituției României în contextul comparativ european, observăm că efortul de a detalia și de a consolida principiul separației puterilor este o tendință generală. De exemplu, Constituția Franței asigură o separare clară între funcțiile executive și legislative, prevăzând mecanisme specifice pentru rezolvarea diferendelor care pot apărea între acestea. Această abordare contribuie la menținerea unui echilibru stabil și la evitarea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
ideea de egalitate juridică a cetățenilor, întrucât garantează că nicio putere nu poate suprima sau submina autoritatea celeilalte, asigurând astfel un cadru de drept echitabil pentru toți. În concluzie, revizuirea articolului 1 din Constituția României, prin clarificarea și întărirea principiului separației puterilor și prin explicitarea obligativității respectării hotărârilor judecătorești și a deciziilor Curții Constituționale, constituie o etapă esențială în evoluția democratică a țării. Acest proces de revizuire nu doar că asigură alinierea la standardele europene, dar și consolidează încrederea cetățenilor în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
deosebită pentru structura de putere a statului și, prin urmare, necesită un grad mai mare de restricție pentru a păstra imparțialitatea și integritatea sistemului. Revizuirea articolului 40 din Constituție, așa cum este propusă, reprezintă un pas important în consolidarea principiului separației puterilor și în protejarea statului de drept. Prin această separare clară între cariera în serviciul public și activitatea politică, statul român își poate întări fundația democratică și poate construi un mediu de guvernare mai transparent și mai responsabil. În concluzie
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în menținerea independenței și imparțialității sistemului judiciar. Prin interzicerea diminuării drepturilor și răspunderii acestora prin legi ulterioare numirii lor se oferă o garanție suplimentară că magistrații își pot exercita atribuțiile fără teama unor repercusiuni arbitrare. Astfel, această clauză consolidează principiul separației puterilor în stat și protejează magistrații de influențe externe care ar putea afecta judecățile lor. Concluzionând, revizuirea articolului 52 din Constituție este o măsură necesară pentru a asigura că drepturile și interesele legitime ale cetățenilor sunt protejate eficient. Modificările propuse
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
cât și a numirilor pentru funcțiile de conducere ale Parchetului General și ale direcțiilor din cadrul acestuia, fapt care constituie o întărire a funcției supreme în stat a Parlamentului. Se pleacă de la premisa că în inima democrației stă principiul separației puterilor în stat, un pilon esențial care asigură echilibrul și buna funcționare a unei societăți. La baza acestui principiu se află ideea că puterea legislativă, executivă și judiciară trebuie să funcționeze independent, fiecare având atribuții bine definite și niciuna neputând
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
În același timp, se garantează că aceste poziții-cheie sunt ocupate de profesioniști cu o reputație impecabilă, fapt esențial pentru credibilitatea și eficiența sistemului judiciar. Argumentele în favoarea acestei revizuiri sunt multiple: Primul și cel mai important argument este consolidarea principiului separației puterilor în stat - legislativ, executiv și judecătoresc. Prin implicarea directă a Parlamentului în desemnarea procurorilor de vârf se asigură o mai mare independență a acestora față de influențele executive, ceea ce este un pilon fundamental într-un stat de drept
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
transparențe în cadrul instituțiilor statului. Prin eliminarea pasului de aprobare preliminară din partea Camerei pentru reținerea parlamentarilor în caz de infracțiune flagrantă se mărește capacitatea justiției de a acționa neîmpiedicat și în timp real. Aceasta este o mișcare spre o separație a puterilor în stat mai clar definită, în care legislativul nu intervine în activitatea justiției. De asemenea, propunerea de revizuire răspunde unei cereri sociale de a vedea că legea este egal aplicată tuturor cetățenilor, indiferent de poziția sau funcția ocupată
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
care cetățenii au votat, consolidând astfel încrederea în mecanismele democratice și în corectitudinea procesului de formare a executivului. În plus, revizuirea textului articolului 103 din Constituție subliniază rolul și importanța Parlamentului în procesul de învestire a Guvernului, consolidând astfel principiul separației puterilor în stat și pe cel al suveranității naționale. Acest amendament împiedică orice încercare de concentrare a puterii în mâinile unei singure entități sau persoane și asigură că Executivul este cu adevărat o extensie a voinței legislative, adică a voinței
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
important în fortificarea statului de drept și în consolidarea democrației românești. Prin aceste modificări se asigură că rolul legislativ al Parlamentului rămâne primordial și că Guvernul acționează în limitele autorității sale executive, în strictă conformitate cu legea și cu principiile separației puterilor în stat. Revizuirea constituțională propusă nu este doar o reacție la provocările trecutului, ci și o anticipare prudentă a viitorului. Ea reafirmă angajamentul României față de valorile democratice și protecția drepturilor cetățenilor săi, asigurând că orice măsuri excepționale rămân
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
adevărat independente, una care este protejată de orice potențială sursă de corupție sau de influență nelegitimă. Aceste prevederi sunt menite să elimine orice suspiciune că deciziile judecătorești ar putea fi influențate de loialități ascunse sau interese neclare, consolidând astfel principiul separației puterilor în stat și independența justiției. Analizând alte constituții europene, observăm că multe dintre ele prezintă articole care protejează independența sistemului judiciar și stabilesc limite clare pentru a preveni conflictul de interese și influențele exterioare asupra magistraturii. De exemplu, Constituția
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
considerabil peisajul macroeconomic al țării. În cele ce urmează vom analiza implicațiile acestor schimbări, evaluând impactul lor asupra stabilității economice, atractivității pentru investitori și asupra drepturilor și libertăților cetățenilor, care la rândul lor, afectează mediul economic. 1. Reforma constituțională și separația puterilor - modificările propuse clarifică separația puterilor în stat, esențială pentru funcționarea unei democrații și pentru asigurarea unui mediu de afaceri stabil. Aliniatele (4) și (5) ale articolului 1 consolidează principiile separației, echilibrului și cooperării loiale între puteri, oferind un cadru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]